3

Capitolul 12

Filme subţiri şi lubrificaţie

12.1 Conceptul de film subţire

Ecuaţiile de mişcare ale unui film subţire de fluid ne vor ajuta să ı̂nţelegem lubrifierea
articulaţiilor sinoviale sau curgerile prin medii poroase.
Să considerăm un strat de fluid mărginit de două suprafeţe solide de grosime
h = h(x, y) (vezi figura 12.1-a).
Ca ordin de mărime h ⌧ L, unde

z ⇠ h; x ⇠ L, y ⇠ L, . (12.1)

Prima condiţie care va defini un film subţire de fluid este

h
⌧ 1. (12.2)
L

Întrucât h = h(x, y), viteza fluidului va avea şi o componentă ı̂n lungul axei Oz.
Dacă vom evalua ca ordin de mărime ecuaţia de continuitate, ştiind că vx ⇠ V ,
vy ⇠ V şi vz ⇠ V ⇤ , vom observa faptul că

V V V⇤ h
@ x vx + @ y vy + @ z vz = 0 ! + + = 0 ! V ⇤ ⇠ V ! v = (vx , vy ), (12.3)
L L h L
pentru un film subţire viteza pe direcţia axei Oz este mult mai mică decât celelalte

Figura 12.1: a) Strat subţire de fluid mărginit de două suprafeţe solide. b) Mişcare
Hele-Shaw. c) Forţa de presiune rezultată ı̂ntr-un strat subţire de fluid.

119
 3

două componente. În plus, pentru un film subţire putem intui faptul că

V2 V ⇢V h h h
⇢(v · r)v ⌧ ⌘r2 v ! ⇢ ⌧⌘ 2 ! ⌧ 1 ! Re ⌧ 1, (12.4)
L h ⌘ L L

care reprezintă cea de-a doua condiţie de film subţire. În aceste condiţii, ecuaţiile
filmului subţire de fluid sunt

@p @ 2 vx
=⌘ 2,
@x @z
@p @ 2 vy
=⌘ 2,
@y @z

unde p = p(x, y) ı̂ntrucât h ⌧ L. Integrând vom obţine

1 @p 2
vx = z + C1 z + C2 ,
2⌘ @x
1 @p 2
vy = z + C3 z + C4 .
2⌘ @y

Aceste soluţii ne vor ajuta să modelăm procesul de lubrifiere şi drenajul de umoare
apoasă. Dar mai ı̂ntâi, să analizăm o curgere atipică.

12.2 Mişcare Hele-Shaw

Să considerăm curgerea unui fluid ı̂ntr-un film subţire plasat ı̂ntre două plăci plane
şi un obstacol aflat ı̂n calea curgerii (vezi figura 12.1-b). Vom considera că distanţa
dintre cele două plăci este constantă h(x, y) = h0 , mult mai mică decât lungimea şi
lăţimea plăcilor. În plus, hRe/L ⌧ 1, condiţie necesară curgerilor ı̂n filme subţiri.
Pentru soluţia obţinută anterior, ştiind că fluidul aderă la perete, vom obţine

1 @p 2
vx (0) = vx (h) = 0 ! vx = (z zh0 ),
2⌘ @x
1 @p 2
vy (0) = vy (h) = 0 ! vy = (z zh0 ), sau
2⌘ @y
1
v = z(z h0 )rp.
2⌘

Să interpretăm rezultatul. Dacă vom alege un plan z = z0 cu z0 2 (0, h0 ), ştiind că
rotorul unui gradient este zero, vom obţine r ⇥ v = 0 ı̂ntrucât v / rp. În planul
z = z0 mişcarea fluidului este potenţială (sau irotaţională), potenţialul vitezei fiind
presiunea! În plus, raportul celor două viteze va fi independent de z,

vx @x p
= 6= f (z). (12.5)
vy @y p

120
 3

12.3 Lubrificaţie

Să complicăm puţin curgerea filmelor subţiri considerând o grosime arbitrară a aces-
tuia h = h(x, y). Să mişcăm placa de jos cu viteză constantă V0 . Condiţiile la limită
necesare pentru determinarea celor patru constante de integrare vor fi

1 @p 2
vx (0) = V0 , vx (h) = 0 ! vx = (z zh) + V0 (1 z/h),
2⌘ @x
1 @p 2
vy (0) = 0, vy (h) = 0 ! vy = (z zh).
2⌘ @y

Observaţi faptul că distribuţia de viteză vx conţine un termen caracteristic curgerii

de tip Poiseuille şi unul caracteristic mişcării Couette. Vom integra ecuaţia de
continuitate ı̂ntr-o secţiune curentă de lăţime egală cu unitatea
Z h( x,y) ✓ ◆
@vx @vy
+ dz = 0. (12.6)
0 @x @y

Ne folosim (!) de regula de derivare a lui Leibniz a integralelor cu parametru (teo-

rema transportului pentru curgeri 1D). Vom obţine
Z h(x,y) Z h( x,y) Z h( x,y)
@ @vx @h @0 @vx
vx dz = dz + vx (z = h) vx (z = 0) = dz,
@x 0 0 @x @x @x 0 @x
Z h(x,y) Z h( x,y) Z h( x,y)
@ @vy @h @0 @vy
vy dz = dz + vy (z = h) vy (z = 0) = dz.
@y 0 0 @y @y @y 0 @y

În aceste condiţii ecuaţia de continuitate devine

Z h( x,y) ✓ ◆ Z h(x,y) Z h(x,y)
@vx @vy @ @
+ dz = 0 ! vx dz + vy dz = 0. (12.7)
0 @x @y @x 0 @x 0

Prin integrare obţinem

Z h
1 @p 3 V0
vx dz = h + h,
0 2⌘ @x 2
Z h
1 @p 3
vy dz = h.
0 2⌘ @y

Vom obţine ecuaţia Reynolds pentru lubrificaţie

✓ ◆ ✓ ◆
@ 3 @p @ 3 @p @h
h + h = 6⌘V0 . (12.8)
@x @x @y @y @x

Ecuaţia ne va spune ceva extrem de important. Să consideră un caz puţin mai
simplu, al unei suprafeţe care variază doar ı̂n direcţia axei Ox (h = h(x), vezi figura

121
 3

12.1-c). Ecuaţia Reynolds pentru lubrificaţie devine

✓ ◆
d 3 dp dh
h = 6⌘V0 . (12.9)
dx dx dx

Pentru simplitate să presupunem o variaţie liniară ı̂n spaţiu a stratului subţire im-
pusă de geometria plăcii superioare,

h2 h1
h(0) = h1 , h(L) = h2 ! h(x) = x + h1 . (12.10)
L
Placa inferioară se deplasează cu viteză constantă V0 , la capete presiunea fluidului
fiind presiunea atmosferică. Prin integrare ı̂n lungul axei Ox vom obţine1

p p0 (h1 h)(h2 h)
= .
6⌘V0 L (h22 h21 )h2

Întrucât h2 < h(x) < h2 , presiunea din filmul subţire va fi mai mare ca presiunea at-
mosferică ceea ce duce la apariţia unei forţe de presiune care va acţiona dinspre fluid
spre placa superioară. Această presiune exercitată de filmul subţire de fluid permite
susţinerea unor forţe extrem de mari (spre exemplu greutatea corpului uman) ı̂n
lagăre sau ı̂n articulaţiile sinoviale (pline cu lichid sinovial).

12.4 Curgeri prin medii poroase

12.4.1 Ecuaţia Darcy

Să considerăm acum cazul curgerii filmelor subţiri prin medii poroase (oase, matricea
extracelulară, etc.). Ecuaţia care descrie curgerea printr-un mediu poros este ecuaţia
Darcy. Viteza medie de curgere a unui fluid printr-un mediu poros (vezi figura 12.2-
a) este direct proporţională cu gradientul de viteză

k
V= rp, (12.11)
⌘

unde k este permeabilitatea mediului poros (deşi ca unitate de măsură ar sugera o

arie [k] = m2 ). De cele mai multe ori vom avea nevoie de valoarea debitului. Pentru
o curgere unidirecţională

kA dp kA
Q= = (p1 p2 ), (12.12)
⌘ dx ⌘L

1
D. J. Acheson (1991) Elementary Fluid Dynamics, Clarendon Press, Oxford Applied Mathe-
matics and Computing Science Series, pp. 248-249

122
 3

Figura 12.2: a) Reprezentare schematică a unui mediu poros. b) Drenaj de umoare

apoasă prin canalul Schlemm.

unde A este aria secţiunii transversale de curgere a fluidului. Dacă se consideră

Rh = ⌘L/(kA) o rezistenţă hidraulică asociată curgerii prin mediul poros,

p1 p2
Q= . (12.13)
Rh

Dacă se doreşte o descriere mai riguroasă a procesului de transport prin mediul

poros, ecuaţia Darcy se poate scrie

C 0 ✏3
V= Krp, K = , (12.14)
⌘(As /V)2

unde K este conductivitatea hidraulică, ✏ este porozitatea materialului, raportul

dintre volumul asociat golurilor şi volumul total, C0 este un factor de formă, As este
aria acoperită de pori, V este volumul poros.
Legea lui Darcy este o lege empirică ce nu ţine cont de curgerea fluidului prin-
tre particulele solide. În ipoteza unei curgeri de tip Stokes, Brinkman2 propune
următoarea corecţie
⌘
⌘ 0 r2 V V = rp, (12.15)
k
unde ⌘ 0 este o vâscozitate asociată curgerii printr-un mediu poros care poate să difere
de vâscozitatea fluidului. Dacă mediul poros contribuie la transferul de impuls ı̂n
fluid, ⌘ 0 se poate aproxima prin relaţia lui Einstein. Pentru un fluid care conţine o
suspensie de particule sferice, vâscozitatea acestuia respectă legea lui Einstein3 ,

⌘ 0 = ⌘0 (1 + 2.5 ), (12.16)

unde ⌘0 este vâscozitatea fluidului fără particule solide, este fracţia volumică ocu-
pată de particulele solide. Ecuaţia de mişcare se complică (de regulă se adaugă ter-
meni, dar şi un nume ı̂n plus de ţinut minte) atunci când numerele Reynolds asociate
curgerii indică o contribuţie importantă a inerţiei (vezi modelul Darcy–Brinkman–
2
Brinkman, H. C. (1949). A calculation of the viscous force exerted by a flowing fluid on a
dense swarm of particles. Flow, Turbulence and Combustion, 1(1), 27-34.
3
Einstein, A. (1905). A New Determination of Molecular Dimensions, PhD thesis.

123
 3

Forchheimer).
Notă. De ce am introdus ecuaţia Darcy la capitolul de filme subţiri? Pentru că:
soluţia ecuaţiilor de mişcare obţinută pentru un film subţire este

1
v= (h0 z z 2 )rp, (12.17)
2⌘

pentru care vom calcula valoarea medie

Z h0
1 1 h20
V= (h0 z z 2 )rp dz ! V = rp, (12.18)
h0 0 2⌘ 12⌘

relaţie care se apropie ca formă şi semnificaţie fizică de ecuaţia Darcy!

12.4.2 Drenaj de umoare apoasă

Canalul Schlemm este vena de formă inelară care se găseşte la marginea anterioară
a scleroticii având rol ı̂n drenajul de umoare apoasă (vezi figura 12.2-b). Umoarea
apoasă se formează la un debit constant de aproximativ 2 µL/min ı̂n corpus ciliare.
Lichidul irigă irisul, umple camera anterioară şi iese prin canalul Schlemm.
Presiunea intraoculară este esenţială pentru a menţine constantă distanţa dintre
retină şi cristalin. Presiunea intraoculară este menţinută constantă prin producerea
de umoare apoasă. Dacă debitul de formare a acestui fluid corporal este diferit faţă
de cel de drenaj, diferenţa va induce o modificare a volumului ochiului, implicit o
modificare a distanţei dintre cristalin şi retină. Vom presupune o relaţie de directă
proporţionalitate ı̂ntre volumul ochiului şi presiunea intraoculară

Vo = Cpo , (12.19)

unde C este o constantă de distensie. Prin intermediul ecuaţiei Darcy putem estima
debitul de formare, respectiv de drenaj,
pn po
Qf = , Qd = , (12.20)
Rh Rh

unde Rh = ⌘L/(kA) este rezistenţa hidraulică, pn presiunea ı̂n condiţii normale.

Putem estima variaţia de volum a ochiului dacă pn 6= po prin intermediul teoremei
transportului
Z Z
d dVo
⇢ dV + ⇢vrel · n dA = 0 ! = Qf Qd . (12.21)
dt Vo So dt

Înlocuind volumul ochiului şi aproximarea celor două debite via Darcy, obţinem o
ecuaţie diferenţială care descrie variaţia ı̂n timp a presiunii intraoculare

dpo
CRh + po pn = 0. (12.22)
dt

124