Sunteți pe pagina 1din 44

DESEN TEHNIC

Suport de curs
pentru studenții specializării CSPA
Anul universitar 2023/2024
CURSUL Nr. 1
TEMELE PRINCIPALE ALE CURSULUI:
Introducere;
Obiectul desenului tehnic;
Clasificarea desenelor tehnice;
Noțiuni generale privind standardele;
Linii utilizate în desenul tehnic;
Scrierea în desenul tehnic;
Formate; elemente grafice ale formatelor;
Reprezentarea obiectelor în proiecție ortogonală;
Scara desenelor.
© Conf. Dumitru D. 2
Puțină istorie…

© Conf. Dumitru D. 3
Puțină istorie…

© Conf. Dumitru D. 4
Prezentul…

© Conf. Dumitru D. 5
Geometria descriptivă, baza desenului tehnic
 Geometria descriptivă studiază și aplică reprezentări ale
spațiului tridimensional, în planul bidimensional al foii de
desen.
 În alegerea reprezentărilor au prioritate două cerințe:
claritatea și păstrarea măsurilor.
 Imagini clare se obțin, de exemplu, prin proiecție centrală
deoarece imaginea din planul desenului imită ceea ce se
vede cu ochiul. Modul cel mai uzual de păstrare a
măsurilor constă în utilizarea proiecțiilor normale.
© Conf. Dumitru D. 6
Geometria descriptivă, baza desenului tehnic
 Deoarece desenul tehnic poate fi considerat drept mijloc
suplimentar de comunicație, alături de vorbire și scriere,
el trebuie să se realizeze în concordanță cu unele
convenții ale geometriei descriptive.
 Elaborarea acestor convenții, adecvate scopurilor practice,
a fost fundamentată de matematicianul francez Gaspard
Monge (1746-1818) și prin cercetările sale în domeniu
este considerat drept fondatorul geometriei descriptive.

© Conf. Dumitru D. 7
Noțiuni introductive
 Desenul tehnic este un limbaj universal care înlesneşte
comunicarea între oameni, fără a fi limitat de cuvinte.
 Deşi nonverbal este cel mai expresiv, complex şi accesibil
limbaj, folosit din cele mai vechi timpuri şi având o largă
răspândire în artă, economie, industrie, altele.
 Progresul ştiinţific şi tehnologic, precum şi necesitatea
ridicării calităţii şi competitivităţii produselor a impus
exprimarea şi reprezentarea concepţiilor şi a ideilor
tehnice sau ştiinţifice pe o bază unitară.

© Conf. Dumitru D. 8
Noțiuni introductive
 Proiectarea cât şi execuţia se desfăşoară în colective ce
pot fi în localităţi sau ţări diferite. De aceea, desenul a
devenit un limbaj tehnic internaţional.
 Desenul exprimă concepţia tehnică aşa cum limbajul
exprimă gândirea.

© Conf. Dumitru D. 9
Obiectul şi scopul desenului tehnic
 Desenul tehnic se defineşte ca fiind reprezentarea şi
determinarea grafică a unor obiecte pe baza unor
convenţii, stabilite anterior, astfel încât să se cunoască sau
să se poată determina în mod cât mai clar, caracteristicile
reale ale obiectului ( formă, dimensiuni, etc. )
 Regulile și normele in desenul tehnic sunt asigurate prin
standarde de stat româneşti (STAS sau SR), convenţii,
normele interne (NI) şi internaţionale (ISO), norme
europene (EN).
 Scopul desenului tehnic este acela de a reprezenta
obiecte din spaţiul tridimensional în spațiul bidimensional
(foaia de hârtie), astfel încât reprezentarea obţinută să
descrie complet, ca formă şi dimensiuni, obiectul însuşi.
© Conf. Dumitru D. 10
Clasificarea desenelor tehnice
 Schiţa : se realizează cu mâna liberă, în creion,
menţinându-se pe cât posibil proporţia între dimensiunile
obiectului şi trecându-se pe desen cotele necesare
executării desenului la scară.
 Desenul la scară : este executat cu ajutorul
instrumentelor ( ex. rigla, etc.) şi există un raport constant
între dimensiunile obiectului real şi dimensiunile
reprezentării sale (scara).
 Desenele de ansamblu : sunt executate în special în
industrie pentru obiectele formate din mai multe piese,
iar desenele de subansamblu cuprind părți mai mici din
ansamblu.
© Conf. Dumitru D. 11
Clasificarea desenelor tehnice
 Desenul în perspectivă : foloseşte proiecţia conică, toate
proiecţiile pleacă dintrun punct, şi ajung pe un singur
plan, obiectul fiind reprezentat cu toate cele trei
dimensiuni, dar cu o precizie mică. Se foloseşte în general
în arhitectură, construcţii, etc.
 Desenul de execuţie : este întocmit cu scopul de a furniza
informaţiile necesare execuţiei unui obiect (ex. o piesă, o
construcţie, etc.)
 Schema : este o reprezentare a obiectului realizată cu
ajutorul semnelor convenţionale şi a simbolurilor.
 Releveul : se execută ca imagine (reprezentare grafică) a
unui obiect deja existent.
© Conf. Dumitru D. 12
Clasificarea desenelor tehnice

Exemplu de schiță
© Conf. Dumitru D. 13
Clasificarea desenelor tehnice

Exemplu de desen de execuție


© Conf. Dumitru D. 14
Noțiuni generale privind standardele
 Standardizarea reprezintă operaţia de sistematizare şi
unificare a regulilor şi convenţiilor de reprezentare,
proiectare, executare, exploatare şi întreţinere a
maşinilor, agregatelor, instalaţiilor sau a altor produse
industriale şi bunuri de larg consum.
 În România, Organismul Naţional de Standardizare –
ASRO este o asociaţie, persoană juridică româna de drept
privat, de interes public, fără scop lucrativ,
neguvernamentală şi apolitică care funcționează în baza
prevederilor Legii nr. 163/2015 privind standardizarea
naţională şi Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire
la asociaţii şi fundaţii.
© Conf. Dumitru D. 15
Noțiuni generale privind standardele
 ASRO este platforma națională pentru elaborarea și
adoptarea standardelor europene și internaționale.
 Termenul ISO reprezintă abrevierea de la International
Organisation for Standardisation, adică Organizaţia
Internaţională de Standardizare.
 Standardele române aprobate înainte de 28 august 1992
au sigla STAS, anul ediţiei fiind înscris prin ultimele 2 cifre.
(Ex: STAS 188-87 privind “Cotarea în desenul tehnic”)
 Standardele române aprobate după 28 august 1992 au
sigla SR, urmată de numărul standardului şi anul ediţiei.
(Ex: SR 74:1994 privind „Desene tehnice-împăturire”)
© Conf. Dumitru D. 16
Noțiuni generale privind standardele
 Standardele române identice cu standardele
internaţionale au sigla SR ISO (STAS ISO), respectiv SR CEI
(STAS CEI), iar cele identice cu standardele europene au
sigla SR EN (STAS EN).
 Standardele identice cu documentele de armonizare
europene au sigla SR HD. Numărul standardului român
este acelaşi cu cel al standardului internaţional, respectiv
european adoptat. De exemplu, SR ISO 7200:1994
“Desene tehnice-indicator”.
© Conf. Dumitru D. 17
Standarde utilizate în desenul tehnic
 Fiecare standard cuprinde:
- indicativul format din siglă şi numărul standardului;
- anul ultimei ediţii;
- titlul.

© Conf. Dumitru D. 18
Linii utilizate în desenul tehnic (SR EN ISO128 - 20: 2008)

© Conf. Dumitru D. 19
Linii utilizate în desenul tehnic (SR EN ISO128 - 20: 2008)

© Conf. Dumitru D. 20
Linii utilizate în desenul tehnic (SR EN ISO128 - 20: 2008)

© Conf. Dumitru D. 21
Linii utilizate în desenul tehnic (SR EN ISO128 - 20: 2008)
 Grosimea de bază a liniilor folosite într-un desen este
grosimea liniei de tip A (linie continuă groasă).
 Linia subțire (B) are grosimea de:
𝐴 𝐴
≤𝐵≤
3 2
 După grosime, sunt două clase de linii: linie groasă și linie
subțire.
 După aspect, liniile se clasifică în patru tipuri:
• Linie continuă;
• Linie întreruptă;
• Linie-punct;
• Linie-două puncte.
© Conf. Dumitru D. 22
Scrierea în desenul tehnic
 Scrierea textelor pentru indicaţii cu caracter tehnologic şi
a valorilor numerice ale cotelor sau datelor tehnice se
realizează pe desenele tehnice conform reglementărilor
din SR EN ISO 3098-0: 2002 şi SR EN ISO 3098-2: 2002.

 Acesta stabileşte tipurile de scriere, din punct de vedere a


formei caracterelor grafice (scriere dreaptă şi scriere
înclinată) şi după dimensiuni (scriere îngustată şi scriere
normală).
© Conf. Dumitru D. 23
Scrierea în desenul tehnic
 Forma și dimensiunile scrierii standardizate înclinate:

© Conf. Dumitru D. 24
Formate utilizate în desenul tehnic
 Suportul pe care se realizează un desen tehnic poartă numele
de format şi are dimensiunile, modul de notare, regulile de
prezentare şi utilizare, cât şi elementele grafice ale acestuia
standardizate în standardul SR EN ISO 5457: 2002.

© Conf. Dumitru D. 25
Formate utilizate în desenul tehnic

© Conf. Dumitru D. 26
Elementele grafice ale formatelor de desen
 Formatul desenului mai conţine și o serie de alte elemente
grafice cum ar fi: sistem de coordonate, repere de centrare,
repere de decupare, indicator și altele. Elementele grafice
corespund standardului SR ISO 5457:1994.

 În diapozitivele următoare sunt prezentate: un format de


desen simplu, respectiv un format de desen complet, la care s-
au aplicat toate elementele grafice prevăzute de standardul
menționat mai sus.
© Conf. Dumitru D. 27
Elementele grafice ale formatelor de desen

© Conf. Dumitru D. 28
Elementele grafice ale formatelor de desen

© Conf. Dumitru D. 29
Indicatorul desenelor tehnice
 Principalele date pentru identificarea desenului se înscriu
în indicator.
 Conform standardului SR 7200:1994, indicatorul este
alcătuit din unul sau mai multe dreptunghiuri alăturate,
care, eventual, pot fi subdivizate în rubrici.
 Informațiile cuprinse în indicator sunt grupate în zone,
astfel:
 Zona de identificare, care conține următoarele informații:
numărul de înregistrare sau de identificare al desenului,
denumirea desenului și numele proprietarului legal;
 Zona de informații suplimentare, care conține: informații
indicative, informații tehnice, informații de ordin administrativ.
© Conf. Dumitru D. 30
Indicatorul desenelor tehnice
 Pentru aplicațiile noastre practice (desenele pe care le
vom realiza la activitatea de laborator) vom utiliza
indicatorul simplificat de mai jos, care respectă
reglementările standardului SR 7200:1994.

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE

© Conf. Dumitru D. 31
Reprezentarea obiectelor în proiecție ortogonală
 Pentru a obține proiecția unui obiect pe un plan de
proiecție, se proiectează un număr de puncte ale obiectului,
necesar și suficient pentru definirea fără ambiguitate a
formei, poziției spațiale și dimensiunilor obiectului.
 Vederea este reprezentarea în proiecție ortogonală pe un
plan a unui obiect. Ea conține conturul aparent al obiectului
și liniile de intersecție vizibile dintre suprafețele
componente.
 Se iau în considerare două modalități de obținere a
proiecției ortogonale:
 Planul de proiecție se află în spatele obiectului;
 Planul de proiecție se află în fața obiectului.
© Conf. Dumitru D. 32
Reprezentarea obiectelor în proiecție ortogonală

Sursa: https://gdgi.utcluj.ro/source/proiectii.html
Atenție: ANIMAȚIE

© Conf. Dumitru D. 33
Reprezentarea obiectelor în proiecție ortogonală
 Metodele de reprezentare utilizate în domeniul mecanic şi
simbolurile grafice utilizate pentru cele două metode de
proiecţie este:

Metoda de proiecţie a primului Metoda de proiecţie a celui de-al


triedru treilea triedru
Metoda E (Europeană) Metoda A (Americană)

© Conf. Dumitru D. 34
Dispunerea proiecțiilor

 Obiectul reprezentat, plasat în interiorul unui cub de


proiecție, se proiectează pe fețele acestuia.

 După rabaterea fețelor cubului de proiecție peste planul


vertical (pe care s-a realizat vederea din față) se obțin cele
șase proiecții ale obiectului.

 Deși liniile de ordine nu se trasează, corespondența de


proiecții se păstrează cu strictețe.
© Conf. Dumitru D. 35
Dispunerea proiecțiilor

© Conf. Dumitru D. 36
Atenție: ANIMAȚIE

© Conf. Dumitru D.
Dispunerea proiecțiilor

37

Sursa: https://gdgi.utcluj.ro/source/proiectii.html
© Conf. Dumitru D.
Dispunerea proiecțiilor

38

Sursa: https://gdgi.utcluj.ro/source/proiectii.html
Dispunerea proiecțiilor
 Regulile de bază pentru aplicarea reprezentării ortogonale
pentru toate tipurile de desene tehnice, din toate
domeniile tehnice, sunt stabilite în SR EN ISO 5456-2:
2009, Metode de proiecţie. Reprezentări ortoganale.
 Poziţia relativă pe desen a celorlalte vederi, raportat la
vederea din faţă (principală), depinde de metoda de
proiecţie adoptată, poartă numele de dispunerea
proiecţiilor şi este reglementată în SR EN ISO 5456-2:
2009.
© Conf. Dumitru D. 39
Scara desenului (SR EN ISO 5455:1997)
 Scara unui desen reprezintă raportul dintre dimensiunea
liniară a reprezentării unui segment al unui obiect pe un
desen și dimensiunea reală care corespunde obiectului
însuși.
 Variante de scară:
 Scară “la mărime naturală” – scară care corespunde
raportului 1:1;
 Scară de mărire – scară care corespunde unor rapoarte
mai mari de 1:1;
 Scară de reducere – scară care corespunde rapoarte
mai mici de 1:1.
© Conf. Dumitru D. 40
Scara desenului (SR EN ISO 5455:1997)
 Alegerea scării la care să se deseneze un obiect se face ţinând seama
de dimensiunile acestuia, complexitatea lui şi de dimensiunile
formatului, astfel încât să rezulte o reprezentare clară pe un format
cât mai mic.
 Scări de mărire – 2 : 1, 5 : 1, 10 : 1, 20 : 1, 50 : 1, 100 : 1;
 Scări de reducere - 1 : 2, 1 : 5, 1 : 10, 1 : 20, 1 : 50, 1 : 100, 1 : 200, ş. a.
 Notarea pe desen a scării utilizate, trebuie înscrisă în indicatorul
desenului. Dacă sunt utilizate mai multe scări de reprezentare, scara
proiecției principale trebuie înscrisă în indicator, celelalte scări sunt
înscrise lângă sau sub notarea proiecțiilor (vedere secțiune sau detaliu)
cărora le corespund.
© Conf. Dumitru D. 41
SESIUNE DE ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI

© Conf. Dumitru D. 42
• Întrebările dvs. legate de curs îmi pot fi adresate
și prin email, la adresa:
dumitru.dumitru@valahia.ro

© Conf. Dumitru D. 43
Sfârşitul cursului.
Vă mulţumesc
pentru atenţie!

© Conf. Dumitru D. 44

S-ar putea să vă placă și