CURS 7

APARATUL
CARDIOVASCULAR (2)
FACULTATEA DE INGINERIE
MEDICALĂ
 CICLUL CARDIAC

MANIFESTĂRI ELECTRICE

ELECTROCARDIOGRAMA
 INVESTIGAREA CORDULUI
METODE NEINVAZIVE
- MECANOGRAME - apexograma
- fonocardiograma
- jugulograma
- carotidograma

-ELECTROCARDIOGRAMA
-ECOCARDIOGRAFIA
-SCINTIGRAFIA etc.

METODE INVAZIVE
-CATETERISM CARDIAC
 ELECTROCARDIOGRAMA
1. ISTORIC
2. DEFINIŢIE
3. PRINCIPIU
4. ELECTROGENEZA UNDELOR EKG
5. ELECTROZI ŞI DERIVAŢII
6. ANALIZA EKG
 1. ISTORIC

• 1901
– Einthoven inventează un nou dispozitiv pentru
înregistrarea EKG, folosind electrozi din argint
• 1924
– Willem Einthoven caştigă premiul Nobel
pentru inventarea electrocardiografului
 2. DEFINIŢIE
EKG = înregistrarea la suprafaţa corpului a variaţiilor
ciclice ale câmpului electric indus de activitatea
cardiacă

Inima poate fi considerată o baterie, un generator de

curent electric inclus într-un volum conductor (corp).

Inima generează un câmp electric care poate fi

evidenţiat la suprafaţa corpului, prin electrozi plasaţi pe
tegument.
 3. PRINCIPIU
Depolarizare şi Repolarizare
În repaus, cardiomiocitele sunt încărcate
pozitiv pe versantul extern al membranei şi
negativ la interior.
În timpul depolarizării, potenţialul de
membrană se inversează.
Negativitatea de repaus a interiorului se
reduce spre 0 şi apoi interiorul devine pozitiv ca
urmare a influxului de Na+ (revezi PA, faza 0).
Polaritatea celulei miocardice
-90 mV

- + repaus

- activare
+
+35 mV
POTENŢIAL POTENTIAL
DE ACŢIUNE ÎN NERV DE ACŢIUNE CARDIAC

1 +35 mV

D R 2
0 mV

0 3

4
4
 TEORIA DIPOLULUI ELECTRIC
• Între 2 celule miocardice încărcate diferit ia naştere
un dipol .
+ -
• Dipolul: este reprezentat de 2 sarcini electrice (+ şi -)
separate de o mică distanţă între care poate lua
naştere un curent electric.
• Dipolul poate fi reprezentat grafic printr-un vector,
orientat convenţional cu varful spre +.
• Vectorul dipolului este caracterizat prin amplitudine,
direcţie şi sens.
 TEORIA VECTORIALĂ A EKG
Mărimea voltajului măsurat ( şi în consecinţă a
vectorului ce reprezintă grafic acest voltaj)
depinde de:
1. Orientarea vectorului în raport cu axa de
înregistrare
2. Masa de ţesut implicată (cu cât participă un
număr mai mare de celule, cu atat
amplitudinea vectorului este mai mare)
 PROIECŢIA VECTORIALĂ PE O
AXĂ

• Lpr. = L max. Lpr.=Lcos  Lpr.= 0

 4. ELECTROGENEZA UNDELOR
STIMUL EKG

1 2

CURENT
- +

ELECTROD 1 ELECTROD 2
 RELAŢIA DERIVAŢIE-VECTOR
REZULTANT- DEFLEXIUNE EKG (1)
 Dacă unda de depolarizare are acelaşi sens cu axul
derivaţiei EKG şi :

a. este paralelă cu acesta ⇒deflexiune pozitivă

maximă pe traseul EKG
 RELAŢIA DERIVAŢIE-VECTOR
REZULTANT- DEFLEXIUNE EKG (2)
b. are o direcţie oblică în raport cu acesta
⇒deflexiune pozitivă mai redusă pe traseul
EKG
 RELAŢIA DERIVAŢIE-VECTOR
REZULTANT- DEFLEXIUNE EKG (3)
Dacă unda de depolarizare este de sens opus
cu axul derivaţiei EKG şi:
a. este paralelă cu acesta ⇒deflexiune negativă
maximă pe traseul EKG
 RELAŢIA DERIVAŢIE-VECTOR
REZULTANT- DEFLEXIUNE EKG (4)
b. are o direcţie oblică în raport cu acesta
⇒deflexiune negativă mai redusă ECG.
 RELAŢIA DERIVAŢIE-VECTOR
REZULTANT- DEFLEXIUNE EKG (5)
Dacă unda de depolarizare este
perpendiculară pe axul derivaţiei
⇒nu se înregistrează nici o deflexiune (suma
undelor= 0).
RELAŢIA DINTRE VECTORUL INIMII ŞI
DERIVAŢIA EKG
 5. ELECTROZI ŞI DERIVAŢII
1. După numărul de electrozi activi pot fi:
A. bipolare - folosesc 2 electrozi
exploratori , unul + şi unul -
B. unipolare - folosesc 1 singur electrod
explorator, cel +
2. După planul în care explorează inima:
A. în plan frontal
B. în plan orizontal (transversal)
PLAN SAGITAL PLAN FRONTAL

PLAN TRANSVERSAL
 DERIVAŢIILE ÎN PLAN FRONTAL
1. BIPOLARE
DERIVAŢIILE STANDARD ALE MEMBRELOR
Descrise de Einthoven, numite DI, DII, DIII

2. UNIPOLARE
DERIVAŢIILE UNIPOLARE ALE MEMBRELOR
NUMITE aVR, aVL, aVF
a – amplificare
V - voltaj
R,L,F – locul de plasare a electrozilor
 DERIVAŢIILE STANDARD ALE
MEMBRELOR (DI,DII,DIII)
DI – electrodul + este plasat pe mâna stangă
electrodul – este plasat pe mâna dreaptă

DII - electrodul - este plasat pe mâna dreaptă

electrodul + este plasat pe piciorul stâng

DIII- electrodul - este plasat pe mâna stângă

electrodul + este plasat pe piciorul stâng
PLANUL FRONTAL DERIVAŢIILE
STANDARD
ALE MEMBRELOR
DERIVAŢIILE STANDARD ALE
MEMBRELOR (DI,DII,DIII)

L R L
R

F
F
TRIUNGHIUL LUI EINTHOVEN
Legea lui Einthoven:
DII = DI + DIII

R L

F
DERIVAŢIILE UNIPOLARE ALE
MEMBRELOR aVR, aVL, aVF
aVR – electrodul + este
plasat pe braţul drept
aVL – electrodul + este
plasat pe braţul stang
aVF – electrodul + este
plasat pe piciorul stang
Al doilea electrod este
reprezentat de borna
centrală Wilson (punct de
potenţial 0)
 DERIVAŢIILE UNIPOLARE
PRECORDIALE

Explorează proiecţia vectorilor în plan

orizontal
DERIVAŢIILE PRECORDIALE
V1-sp.4 ic, parasternal Dr.
V2-sp. 4 ic, parasternal Stg.
V3 –la mijlocul distanţei V2-4
V4- sp.5 ic, medioclavic. Stg.
V5- sp.5 ic, L. axil. ant. Stg.
V6-sp.4 ic, L. axil. medie Stg.
6. ANALIZA EKG
 INSCRIEREA EKG
Se face pe o hartie specială, unde:
Amplitudine
(în mm sau mV)
1mm pe înalţime = 0,1mV
1mV = 10mm
TREBUIE VERIFICATĂ
CALIBRAREA!
1 mm pe orizontală – depinde de viteza de derulare a
hartiei
Viteză de 25 mm/s – , adică 1 mm = 0,04s
Viteză de 50 mm/s – , adică 1 mm = 0,02s
Viteză de 100 mm/s / , adică 1 mm = 0,01s
 CITIREA UNUI TRASEU EKG
Presupune stabilirea:
 Frecvenţei cardiace

 Ritmului cardiac

 Axei electrice a inimii

 Analiza morfologică a undelor,

segmentelor şi intervalelor
 FRECVENŢA CARDIACĂ
 În stare normală, nodul sinusal (SA) este acela care determină frecvenţa
bătăilor inimii (frecvenţa normală = 75/min);
 Obiectivul principal este de a nota rapid frecvenţa, fără un instrument
special:
– Reperăm o unda R care se găseşte pe o linie groasă;
– Numărăm “300, 150, 100, 75, 60, 50” pentru fiecare din liniile groase
care urmează;
– Memorăm aceste numere;
– Prima linie groasă este denumita “300”, urmată de “150”, “100”
– Linia pe care se situează unde R nu are nume. Vom denumi numai
liniile următoare. Cele trei linii care urmează liniei pe care unda R
coincide sunt denumite “300, 150, 100” succesiv;
– Numărăm apoi cele trei linii care urmează dupa “ 300, 150, 100”. Le
numim “75, 60, 50”;
– Locul unde cade a doua undă R este acela care dă frecvenţa. Ex:
dacă următoarea undă R cade pe “75”, frecvenţa este de 75/min
 RITMUL
 Recunoaşterea ritmului sinusal:
Undele P să fie prezente şi (+) în DI, DII, DIII
şi obligatoriu (-) în aVR;

Fiecare undă P să fie urmată de un

complex ORS;

Intervalul PQ/PR să fie constant şi să fie

cuprins între 0,12- 0,21 s.
 AXA ELECTRICĂ A INIMII
 Stimularea (depolarizarea) electrică a fibrelor muşchiului cardiac se produce
într-o anumită direcţie.
 Axul se referă la direcţia acestui stimul electric.
 Când se interpretează o EKG, vectorul arată direcţia depolarizării electrice.
 Complexul QRS reprezintă stimularea simultană a ambilor ventriculi.
 Prin adunarea vectorilor depolarizării ventriculare se oţtine un “vector
mijlociu QRS” care reprezintă direcţia generală a depolarizării ventriculare.
 Vectorul porneşte din nodul AV şi se îndreaptă în jos şi spre stânga.
 Poziţia exactă a vectorului QRS este notată în grade pe un cerc.
 Centrul cercului este nodul AV.
 Vectorul QRS se îndreaptă în mod normal în jos şi spre stânga, sau între 0°
şi + 90° .
 MORFOLOGIA UNDELOR,
SEGMENTELOR ŞI INTERVALELOR
 STRUCTURA EKG
Undă =orice modificare a voltajului care începe şi se
termină la 0mV.
• Unda R =prima undă pozitivă a depolarizării ventr.
• Unda q= orice undă negativă care o precede pe R
• Unda s = orice undă negativă care urmează lui R

Complex =o serie de unde neîntrerupte de perioade

de inactivitate electrică (linie izoelectrică)

Segment = o perioadă de timp pe EKG fără unde şi

complexe = linie izoelectrică
Semnificaţie?

Interval = o perioadă de timp pe EKG care include

segmente şi unde
STRUCTURA EKG
UNDA P –PRIMA UNDĂ A EKG
Unda P = depolarizarea ambelor atrii
Este o undă rotunjită, pozitivă
Durata = 0,10 sec.
Amplitudine = 0,25 mV/ 2,5 mm (1mV=10mm)
Unda P = undă hibridă

AD AS AD+AS
UNDA P
 UNDA Ta
Unda P

Unda Ta
 UNDA q
q = depolarizarea septului interventricular
Este o unda subţire, ascuţită şi negativă
Durata= 0,04 sec.
Amplitudine < ¼ din amplitudinea undei R

q normal q patologic
 UNDA R
1. = depolarizarea ambilor ventriculi – baza
VS
2. Este o undă +, ascuţită, simetrică
3. Este cea mai mare undă + de pe EKG
4. Nu reflectă depolarizarea bazei VS
5. Amplitudinea ei este proporţională cu masa
ţesutului ventricular depolarizat.

In infarctul miocardic acut masiv,

amplitudinea R scade – prognostic sever
 UNDA S
1. E o undă mică, - , ascuţită.
2. Reprezintă ultima fază a depolarizării VS
se studiază împreună cu celelalte unde ale
depolarizării ventriculare = complexul qrS
Durata qrS = 0,08-0,10 sec.
qrS> 0,10-0,12 s  hipertrofie ventriculară
qrS>0,12s  bloc de ramură (BRS, BRD)
COMPLEXUL qRS
 UNDA T
E ultima undă ce se înregistrează într-un ciclu
cardiac
Semnifică repolarizarea vetriculară

E rotunjită, + , asimetrică.
UNDA T
 Derivaţiile care “văd” inima în plan
frontal pot fi
1. BIPOLARE
DERIVAŢIILE STANDARD ALE MEMBRELOR
Descrise de Einthoven, numite DI, DII, DIII
2. UNIPOLARE
DERIVAŢIILE UNIPOLARE ALE MEMBRELOR
NUMITE aVR, aVL, aVF
a – amplificare
V-voltaj
R,L,F – locul de plasare a electrozilor
DERIVAŢIILE UNIPOLARE ALE
MEMBRELOR aVR, aVL, aVF
aVR – electrodul + e plasat
pe braţul drept
aVL – electrodul + e plasat
pe braţul stang
aVF – electrodul + e plasat
pe piciorul stang
Al doilea electrod e
reprezentat de borna
centrală Wilson (punct de
potenţial 0)
DERIVAŢIILE UNIPOLARE
 DERIVAŢIILE
După planul în care explorează inima:
A. în plan frontal – bipolare: DI,DII,DIII
- unipolare: aVR,
aVL,aVF
B. în plan orizontal- unipolare
DERIVAŢIILE UNIPOLARE
PRECORDIALE
V1-V6
DERIVAŢIILE PRECORDIALE
- Văd inima în plan orizontal
V1-sp.4 ic, parasternal drp.
V2-sp. 4 ic, parasternal stg.
V3 –la mijlocul distanţei V2-4
V4- sp.5 ic, medioclavic. Stg.
V5- sp.5 ic, L.axil. ant. Stg.
V6-sp.4 ic, L. axil. Medie stg.
REAMINTIŢI-VĂ!

+
Precordial (Chest) Leads
QRS ÎN PRECORDIALE
EKG STANDARD – 12 DERIVAŢII
STRUCTURA EKG
 FOCUS EKG HOLTER
Înregistrare continuă a
EKG
Dispozitiv portabil, uşor
de montat şi folosit
Înregistrare pe 12-24 h
Integrarea înregistrarilor
şi selectarea
intervalelor de
anormalitate