1 Lp 1 - ECG normal

ECG normal
ECG reprezentarea grafica a activitatii electrice a inimii inregistrate de electrozi de suprafata. (activ. electrica a cordului este reprezentata vectorial - vectori care sunt proiectati pe axele de derivatie). Electrocardiograful (Einthoven 1903) consta in galvanometru (voltmetru) care inregistreaza curentul electric mai exact diferentele de potential dintr-un circuit pe care le transpune grafic. Sistem de derulare a hirtiei viteza standard de 25mm/sec => 1 mm=0.04 sec; mai exista si viteza de 10 mm/sec si 50 mm/sec folosite rar cdt. speciale, cardiologie, cercetare Buton de calibrare astfel incat 1mV=10 mm (1 mm=0.1mV) Circuitul electric (realizeaza legatura intre activitatea electrica a inimii si aparatul p.z.) format din electrozii exploratori si cablurile electrice

Electrozii exploratori a) pentru derivatiile frontale mb. superior drept (artic. RCC dr.) ROSU mb. superior stg. (artic. RCC stg.) GALBEN mb. inferior stg. (glezna stg.) VERDE mb. inferior dr. (glezna dr.) NEGRU fara rol de inregistrare, doar pentru diminuarea parazitarii traseului

b) pentru derivatiile orizontale (precordiale) V1 spatiul IV intercostal parasternal drept V2 spatiul IV intercostal parasternal stang V3 la jumatatea distantei dintre V2 si V4 V4 spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara V5 spatiul V intercostal pe linia axilara anterioara V6 spatiul V intercostal pe linia axilara medie optional V7 si V8 in sp.V pe linia axilara post respectiv linia coborata din varful scapulei

Derivatiile frontale

bipolare (standard) : inregistreaza diferenta de potential intre 2 puncte (intre 2 electrozi exploratori
cu pondere egala in explorare) ale campului electric cardiac. o

D I = inregistreaza diferentele de potential intre umarul drept si umarul stang; electrodul negativ
plasat pe MS(membrul superior) drept, cel pozitiv pe MS stang; axa derivatiei D1 este linia imaginara care uneste cei 2 electrozi. D II = inregistreaza difeerntele de potential intre umarul drept si MI (membrul inferior)stang( pubis); electrodul (-) peMS drept, cel (+) pe gamba stg; axa derivatiei D2 este linia imaginara care uneste cei 2 electrozi. D III = inregistreaza diferentele de potential intre umarul stg si pubis (MI stg); electrodul (-) pe MS stang, cel (+) pe gamba stg; axa derivatiei D3 este linia imaginara care uneste cei 2 electrozi.

unipolare:

intr-o derivatie unipolara un singur electrod este explorator, el fiind situat intr-un anumit punct al campului electric pe care vrem sa-l exploram; al doilea electrod are contributie redusa in explorare = electrod indiferent.( teoretic trebuie introdus in centrul campului cardiac unde potentialul campului = 0).

Sistem Wilson - crearea unui centru electric artificial ( cu potential zero) scurtcircuitand cei 3 electrozi utilizati in derivatiile bipolare ( cu rezistente de 5000 ohmi; punctul de contact ale celor 3 cabluri = borna centrala terminala (central terminal); acestea insa determina inregistrarea unor deflexiuni de amplitudine mica notate VR, VL, VF.

Goldberger scoate rezistenta de 5 Kohmi de pe cablul derivatiei in curs de inregistrare sau scoate din borna centrala terminala cablul care scurtcircuiteaza derivatia respectiva = > unipolara amplificata a membrelor; se noteaza aVR, aVL, aVF

Unipolara bratului drept (a)VR = plasarea electrodului explorator pe bratul drept si cel indiferent in borna centrala terminala; axa derivatiei VR = linia imaginara care uneste umarul drept cu centrul electric cardiac, aceasta reprezentand segmentul pozitiv al axei; prelungirea in sens opus centrului electric reprezinta segmentul negativ al axei VR. Unipolara bratului stang (a)VL = electrod explorator pe bratul stang, electrod indiferent in central terminal; axa derivatiei VL e reprezentata de linia imaginara care uneste umarul stang cu centrul electric cardiac, aceasta reprezentand segmentul ei pozitiv; prelungirea in sens opus centrului electric reprezinta segmentul negativ al axei VL Unipolara MI stang (a)VF = electrod explorator pe MI stang electrod indiferent in central terminal; axa derivatiei VF e reprezentata de linia imaginara care uneste piciorul stg. cu centrul electric cardiac, aceasta reprezentand segmentul ei pozitiv; prelungirea in sens opus centrului electric reprezinta segmentul negativ al axei VF

Deriv. inferioare: D II, D III, aVF Derivatii stangi: D I, aVF

unica derivatie ce priveste inima din dreapta-sus : aVR

Derivatiile orizontale (precordiale) unipolare: V1, V2, V3, V4, V5, V6

electrodul explorator situat in anumite puncte de pe torace, iar cel indiferent in borna centrala terminala.

Derivatiile precordiale V1, V2: derivatii drepte privesc inima dreapta si septul (V2) Derivatiile precordiale V3, V4: derivatii anterioare privesc VS perete anterior respectiv apexul Derivatiile precordiale V5, V6: derivatii stangi privesc VS perete lateral

Caile de conducere ale inimii

Nodul sinusal (NS) situat la jonctiunea atriu drept vena cava superioara automatism 60-100 impulsuri/minut (frecventa cardiaca la normal) Caile de conducere internodale fac conexiunea intre NS si NAV descrise de James fascicul internodal anterior fascicul internodal mijlociu fascicul internodal posterior Caile de conducere interatriale transmite stimului de la NS la atriul stg. fascicul interatrial Bachman (initial traiect comun cu fascic. internodal anterior) Nodul atrioventricular (NAV) situat intre septul membranos, insertia tricuspidei septale si orificiul sinusului coronarian automatism 40-50 impulsuri/min viteza scazuta de conducere - 200mm/sec Fasciculul His - automatism 30-40 imp./min Ramul drept al fasciculului His Ramul stang al fasciculului His initial un trunchi comun care se divide intr-un hemiram anterior si unul posterior automatism 20- 25 impulsuri/min Reteaua Purkinje - diviziuni foarte fine a portiunii terminale a celor 2 ramuri prin intermediul careia impulsul electric este transmis in miocardul contractil.

Procesul de activare a cordului

-

Depolarizarea atriala unda P

vectorul de depolarizare atriala compus din 2 vectori: vectorul de depolarizare a AD orientat de sus in jos si vectorul de depolarizare a AS orientat de la dreapta la stanga vectorul de depolarizare atriala orientat de la dreapta la stanga, de sus un jos si usor spre posterior (unda P) asincronism fiziologic de depolarizare atriala activarea atriala dreapta incepe si se termina putin mai devreme decat cea stanga. repolarizarea atriala nu apare pe traseul electrocardiografic.

Depolarizarea ventriculara complexul QRS

primele zone din miocardul ventricular care se depolarizeaza sunt cele subendocardice deci depolarizarea ventric se face dinspre endocard spre epicard. proces rapid (QRS scurt, inalt) vectorul de depolarizare septala orientat de la stanga la dreapta de sus in jos si spre anterior. vectorul de depolarizare a VD orientat de la stanga la dreapta, de sus in jos si spre anterior vectorul de depolarizare apicala este orientat de la dreapta la stanga, de sus in jos si spre posterior.

vectorul de depolarizare a peretelui stang VS este orientat de la dreapta la stanga, de sus in jos si spre posterior

vectorul de depolarizare a bazei VS este orientat de la dreapta la stanga, de jos in sus si spre posterior asincronism fiziologic de depolarizare ventriculara depolarizarea VD incepe si se termina mai devreme decat depolarizarea VS

Repolarizarea ventriculara unda T

procesul de repolarizare nu incepe de la endocard ci de la epicard datorita potentialului de actiune mai scurt al celulelor epicardice (repolarizare precoce si mai rapida datorata permeabilitatii crescute a canalelor de K+); astfel celulele capabile de a-si reface primele echilibrul electric normal al starii polarizate(-90 mV) sarcini pozitive la exterior si negative la interior sunt celulele subepicardice. cum prim conventie sensul oricarui vector este de la minus (-) la plus (+) rezulta ca vectorul de repolarizare ventriculara este orientat de la dreapta la stanga si de sus in jos (in sens opus inaintarii frontului de repolarizare care se face dinspe epicard spre endocard deci de jos in sus).

Aspectul undelor ECG la normal

Unda P - in derivatiile frontale in general pozitiva cu exceptia aVR unde este obligatoriu negativa
- amplitudinea maxima in D II - in derivatiile precordiale - pozitiva in V3, V4, V5, V6 - posibil echidifazica in V1, V2 (cu primul complex pozitiv)

Complex QRS - in derivatiile frontale complexe predominant pozitive cu exceptia aVR unde e negativ.
- in derivatiile frontale stangi (D I, aVL) aspect qR iar in cele inferioare (D II, aVF, D III) aspect Rs - in derivatiile precordiale: V1 aspect rS iar V6 aspect qRs

Unda T - in derivatiile frontale in general pozitiva cu amplitudinea maxima in D II; exceptia aVR unde
este obligatoriu negativa - in derivatiile precodiale in general pozitiva (copil, adolescent, adult tanar negativa in V1, V2 si chiar V3)