www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Facultatea de Moase si Asistenta Medicala Bercu Andrei Marin Eugen

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

[ ELECTROCARDIOGR AMA

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Electricardiogra!a
Generalitati
Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile electrice ale inimii.Inima este o pompa musculara formata din patru camere. Cele doua camere de sus sunt denumite atrii, iar cele de os, !entricule. "n sistem natural electric, face ca musc#iul inimii sa se contracte si sa pompe$e sangele catre plamani si restul corpului. Acti!itatea electrica a inimii poate fi detectata de la ni!elul pielii prin niste mici discuri metalice, denumite electro$i. In timpul electrocardiogramei electro$ii sunt atasati de piele la ni!elul toracelui, %ratelor si picioarelor. Acestia sunt conectati la un aparat ce transforma impulsurile electrice intr&o repre$entare grafica, pe care o inregistrea$a pe #artie. Aceasta repre$entare grafica, ce apare su% forma unei linii, este anali$ata de aparat si mai apoi de catre medic ' electrocardiograma poate sa arate( & do!e$i ale maririi de !olum a inimii & semne ale unui flu) sanguin insuficient la ni!elul inimii & semne ale unor le$iuni noi sau !ec#i ale inimii (infarcte) & pro%leme ale ritmului cardiac (aritmii) & modificari ale acti!itatii electrice, determinate de un de$ec#ili%ru electrolitic & semne de inflamatie a sacului ce incon oara inima (pericardite). ' electrocardiograma nu pre!ede aparitia unui infarct miocardic.

In!estigatii
' electrocardiograma este indicata pentru( & e!aluarea unei dureri de piept ine)plica%ile, in special cand se suspicionea$a un posi%il infarct* alte cau$e posi%ile ale durerii de piept ce pot fi diagnosticate printr&o electrocardiograma sunt aritmiile, #ipertrofia unei camere (peretii camerei sunt ingrosati), inflamatia sacului ce incon oara inima (pericardita), scaderea flu)ului sanguin catre inima (isc#emia) & monitori$area acti!itatii electrice ale inimii & diagnosticarea #ipertrofiei !entriculare & monitori$area eficientei si a efectelor secundare ale unor medicamente ce
+

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

pot afecta acti!itatea electrica a inimii & !erificarea functionarii unor dispo$iti!e mecanice (peace&ma,ere sau defi%rilatoare) implantate in inima cu scopul de a mentine regulat ritmul acesteia. ' electrocardiograma poate fi folosita pentru a e!alua simptomele unei afectiuni cardiace (precum o durere ine)plica%ila de piept, dispneea, ameteli, palpitatii sau o stare de sla%iciune) sau functia cardiaca, atunci cand e)ista factori de risc pentru %oli cardiace (precum dia%etul $a#arat, #ipercolesterolemia, fumatul, #ipertensiunea arteriala, sau istoric familial de afectiuni cardiace la !arste tinere).

-regatirea pentru electrocardiograma

Medicul care efectuea$a electrocardiograma tre%uie informat asupra medicatiei pe care pacientul o are prescrisa. "nele medicamente pot influenta re$ultatele electrocardiogramei.

Mod de efectuare
Electrocardiograma este efectuata de o%icei de catre un cadru medical, iar re$ultatul este interpretat de catre un medic, precum un internist, un medic de familie, cardiolog sau c#irurg.-acientul primeste de o%icei EKG&ul ca do!ada a e)aminarii sale de catre un medic. Electrocardiograful este porta%il, astfel incat EKG&ul poate fi efectuat, practic, oriunde. In ca$ul spitali$arii, pacientul poate fi monitori$at cardiac continuu printr&un electrocardiograf* acest proces este denumit telemetrie.Inainte de efectuarea EKG&ului, pacientul tre%uie sa&si indeparte$e toate %i uteriile si #ainele de pe umatatea superioara a corpului, de la ni!elul mainilor si a picioarelor. In timpul electrocardiogramei pacientul !a sta intins pe o masa sau pe un pat. .onele de la ni!elul pieptului, mainilor si a picioarelor unde !or fi plasati electro$ii, sunt curatate si e!entual rase, pentru a furni$a o suprafata curata si neteda. Intre piele si electro$i poate fi plasat un gel special sau niste mici tampoane im%i%ate cu alcool sanitar, pentru a in%unatati conducerea impulsurilor electrice. -ot fi folositi si electro$i de unica folosinta ce nu necesita gel sau alcool. In ca$ul aparatelor mai !ec#i, electro$ii tre%uie repo$itionati in timpul testarii. /upa terminarea in!estigatiei electro$ii si gelul sunt indepartati. -e durata efectuarii testului, pacientul nu tre%uie sa se miste sau sa !or%easca, deoarece acti!itatea musculara poate influenta re$ultatul. -entru re$ultate optime, pacientul tre%uie sa stea intins, nemiscat si sa respire normal* uneori medicul poate ruga pacientul sa&si tina respiratia pentru cate!a secunde. '
0

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

electrocardiograma durea$a in medie 1 pana la 12 minute. In unele ca$uri, aceasta perioada se poate prelungi, de e)emplu, atunci cand se masoara ritmul cardiac.

/e retinut3
Electrocardiograma este o in!estigatie nedureroasa. Electro$ii si gelul pot fi reci atunci cand sunt aplicati. -acientul poate simti o sen$atie de caldura sau intepatura, atunci cand $ona in care !or fi atasati electro$ii este curatata si rasa. -ielea si parul pot fi trase atunci cand electro$ii sunt indepartati, ceea ce poate crea un mic disconfort.

4iscuri
5u e)ista riscuri asociate cu efectuarea unei electrocardiograme. Acesta este un test foarte sigur. In cele mai multe din ca$uri, nu e)ista moti!e pentru care un pacient sa nu poata efectua o electrocardiograma. Electro$ii detectea$a numai impulsurile produse de inima. -rin corp nu trece nici un curent electric pro!enit de la aparat, deci nu e)ista riscul de electrocutare.

4e$ultate
Electrocardiograma este o repre$entare grafica cu un tipar caracteristic a impulsurilor electrice generate de inima. -artile componente ale EKG&ului sunt denumite unda -, comple)ul 647, segmentul 78 si unda 8( & unda - repre$inta inregistrarea acti!itatii electrice a camerelor superioare (atriile) & comple)ul 647 repre$inta inregistrarea acti!itatii electrice a camerelor inferioare (!entriculi) & segmentul 78 apare ca o linie dreapta intre comple)ul 647 si unda 8* un segment 78 supra sau su%deni!elat corespunde unui musc#i cardiac le$at sau care nu primeste suficient sange & unda 8 corespunde perioadei in care !entriculii se rela)ea$a din punct de !edere electric si se pregatesc pentru o noua contractie.

Electrocardiogra!a
5ormal
1

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Frec!enta cardiaca (in mod normal este intre 92 si 122 %atai pe minut) si ritmul sunt regulate. Acti!itatea atriilor este normala. "nda -, comple)ul 647 si unda 8 sunt normale. 7egmentul 78 nu este supra sau su%deni!elat. "n EKG normal nu e)clude posi%ilitatea e)istentei unei afectiuni cardiace. /in acest moti! electrocardiograma tre%uie interpretata in conte)tul simptomatologiei, istoricului medical, e)amenului clinic si, daca este necesar, a altor in!estigatii. Anormal Cand apar modificari EKG inseamna e)istenta unei afectiuni cardiace. In unele ca$uri EKG&ul decelea$a anomalii numai in timpul efortului fi$ic sau atunci cand apar simptomele. In aceste ca$uri este necesara o forma speciala a electrocardiogramei denumita EKG de efort. Rit!ul cardiac. E)ista mai multe feluri de aritmii cardiace. ' frec!enta cardiaca su% 92 de %atai pe minut este denumita %radicardie. ' frec!enta cardiaca peste 122 de %atai pe minut este denumita ta#icardie. 8a#icardiile includ un ritm rapid, neregulat cu origine in !entriculi (fi%rilatie !entriculara), sau un ritm rapid regulat cu pornire in atrii (flutter atrial). 8ot in categoria aritmiilor intra si anomaliile de conducere a impulsurilor electrice. "oala coronariana si in#arctul !iocardic. /aca arterele coronare ce furni$ea$a sangele musc#iului cardiac sunt %locate, acesta primeste mai putin o)igen decat are ne!oie, determinand aparitia isc#emiei sau c#iar a necro$ei (moartea musc#iului cardiac). Aceasta le$iune apare pe electrocardiograma. 7emnele precoce de isc#emie cardiaca (scaderea flu)ului sanguin coronarian) sunt repre$entate de su%deni!elarea segmentului 78. 7emnele precoce de infarct miocardic sunt repre$entate de supradeni!elarea segmentului 78. In timp, dupa infarct, unda 6 a comple)ului 647 apare mai adanca pe EKG. $i%ertro#ia cardiaca &ingrosarea %eretilor ca!erelor'. "nele modificari ale EKG&ului sugerea$a ingrosarea musc#iului inimii la ni!elul uneia sau a mai multor camere. Afectiunile ce pot determina aparitia #ipertrofiei sunt #ipertensiunea arteriala, %oala coronariana, cardiomiopatia si %olile !al!ulare. In#la!area ini!ii. "n segment 78 supradeni!elat apare si in ca$ul inflamarii musc#iului inimii (miocardita) sau a sacului ce incon oara inima (pericardita).
9

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Modi#icari c(i!ice &dezec(ili)re electrolitice'. Acti!itatea normala a inimii depinde de ni!elurile sanguine normale, ale unor su%stante c#imice (denumite electroliti), cum sunt calciul si potasiul. 5i!eluri crescute sau sca$ute ale acestor electroliti, determina aparitia anumitor aritmii, precum modificari ale undei -, ale comple)ului 647 sau a undei 8. Medica!entele. Anumite medicamente administrate pentru afectiuni cardiace sau de alta natura pot determina modificari ale EKG&ului.

Factori care pot modifica EKG

Factorii ce pot interfera cu acuratetea testarii si re$ultatul acesteia sunt( & defecte ale electrocardiografului sau interferente electrice datorate impamantarii necorespun$atoare sau datorate altor aparate electrice aflate in !ecinatate & atasarea necorespun$atoare a electro$ilor la piele & daca pacientul !or%este in timpul testarii & efort fi$ic important inaintea efectuarii testarii & an)ietate sau aparitia dispneei & plasarea gresita a electro$ilor. "n segment 78 supradeni!elat sau o unda 8 negati!a, ce dispar la efort, pot sa apara la rasa neagra.

/e retinut3
/aca se efectuea$a o electrocardiograma in timpul unui infarct miocardic, aceasta poate sa apara initial normala sau nemodificata fata de alte EKG&uri anterioare* de aceea, electrocardiograma tre%uie repetata (denumite EKG&uri seriate) la cate!a ore sau $ile* aceasta tre%uie coro%orata cu anali$e sanguine specifice pentru le$iunile musc#iului cardiac. E)ista cate!a tipuri specifice de electrocardiograme precum telemetria, monitori$area am%ulatorie a EKG&ului (:olter) si electrocardiograma de efort( & telemetria si monitori$area :olter sunt folosite pentru urmarirea continua a EKG&ului in timpul spitali$arii sau la domiciliu & telemetria este folosita in timpul spitali$arii* ea necesita atasarea a cel putin doi electro$i conectati la un aparat de dimensiuni mici, ce poate fi plasat in %u$unar* acest aparat emite un semnal ce !a fi captat si afisat de
;

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

un sistem central de monitori$are* anomaliile de ritm cardiac sunt inregistrate si pot declansa o alarma la aparitia lor & monitori$area :olter inregistrea$a continuu acti!itatea inimii timp de <0 pana la 0= de ore, in timp ce pacientul isi desfasoara acti!itatile $ilnice & electrocardiograma de efort este folosita pentru decelarea modificarilor ce apar in timpul efortului. Inainte de a efectua o electrocardiograma de efort se face una in repaus, deoarece anumite anomalii ce apar in timpul efortului sunt mai greu de interpretat. /e asemenea, EKG&ul de repaus poate decela un flu) sanguin coronarian sca$ut, facand astfel periculoasa efectuarea unei electrocardiograme de efort. ' parte dintre medici recomanda efectuarea unei electrocardiograme martor tuturor pacientilor peste +1 de ani, pentru a putea compara modificarile ulterioare. Aceasta elctrocardiograma martor este utila in special persoanelor cu factori de risc pentru afectiuni cardiace."neori apar modificari EKG numai in timpul efortului sau a simptomelor. -entru a detecta aceste modificari se efectuea$a o electrocardiograma de efort sau :olter. Electrocardiograma :olter este o monitori$are continua a acti!itatii cardiace printr&un mic electrocardiograf porta%il. Electrocardiograma de efort se reali$ea$a in timpul e)ercitiilor fi$ice.Este posi%il ca dupa efectuarea unei electrocardiograme sa fie necesare si alte in!estigatii pentru a pune un diagnostic cert.