Caz clinic insuficienta aortica

Marinof Robert
Vrsta: 45 ani
Motivele internarii:
pacientul se prezint la camera de gard
cuz stri de oboseal la efort minim

Istoricul afeciuni congenitale

Bicuspidia, cea mai frecvent form de cardiopatie

congenitala
Incidena 2 - 3% din populaia general cu predominena

net a sexului masculin.

Cuspele sunt de obicei inegale ca dimensiuni cu existena

n general a unui rafeu la nivelul uneia din cuspe generand

confuzia cu o valv tricuspid.

 Pot fi stenotice cu fuziune comisurala la nastere, fara

ingustarea severa a orificiului aortic in timpul copilariei

fluxul turbulent care traumatizeaza foitele valvulare

conduce in final la fibroza, rigiditate crescuta si calcificarea

foitelor
la varsta de 40-50 de ani bicuspidia aortica devine astfel o

cauza frecventa de SA (aproximativ 30%)

Clinica
- I AO cronica Indelungat asimptomatica
Pacientii tolereaza efortul excelent pana in fazele

avansate (de decompensare)

Decompensarea = simptome
Dispnee de efort DPN
Angina pectorala (HVS excentrica, diastola redusa)
Palpitatii (resimt sistola viguroasa)
Moarte subita

Examen obiectiv
Inspectie semne secundare Pres diferentiala crescuta
TA diferentiala crescuta cu TAd redusa semnificativ (<60mmHg)
Pulsatii ample carotidiene
Puls saltaret depresibil (Water hammer / Corrigan)
Impulsuri sistolice ale capului (Musset), uvulei (Muller)
Traube (zgomote de tun pe arterele femurale)
SS + SD arterele femurale (Duroiziez)
Pulsatilitate capilara (Quincke)

Mecanismele semnelor si simptomelor

Hemodinamic, umplerea VS se realizeaz:

- anterograd , prin orificiul mitral

- retrograd , prin orificiul aortic
Dilataia ventricular i creterea presiunii sistolice n

VS (creterea postsarcinii )creterea necesarului de

oxigen (acesta nu poate fi asigurat !).
Creterea VTD mecanismul compensator major n IA

se realizeaz ejecia unui debit sistolic (DS) cu o

scurtare mai mic a fiecrei miofibrile (efectul
geometric al dilataiei).

 Creterea necesarului de oxigen + aportul redus de

oxigen ischemie miocardic scderea

performanei cardiace
IAo cronica se caracterizeaza prin cresterea

considerabila a grosimii peretului ventricular

Modificarea functiei VS = fractia de ejectie si debitul

sistolic scad si au ca rezultat hipertofia miocardului

ventricular.
Hipertrofia ventriculara stanga ca rezultat al IAo nu

este insotita de o dezvoltare echivalenta a retelei

coronariene

Soc
cardiogen

VS mic,
hiperkinetic

Fiziopatologie
- I AO ACUTA Creste pres
retro

Presarcina
PTD VS

Fiziopatologie
- I AO CRONICA Creste volumul bataie =
efectiv + regurgitat

DC
mentinut

Dilatare VS

FEVS N/

HVS excentrica
VS compliant,
Crestere masa
miocardica
VS
hiperkinetic

Crestere
gradata
PTDVS

Ischemie
miocardica

Fiziopatologie
- I AO CRONICA: -decompensarea-

DC scade
Dilatare severa
VS
PTD VS
Scadere
progresiva FEVS

Afectare
tardiva de
cord drept
Insuf mitrala
secundara
Creste pres
retro

Examen obiectiv
- I AO cronica Examen cord
Cardiomegalie (cele mai mari volume!!!)
SD dulce aspirativ, fin, <3/6, focar Erb, descrescendo.

Durata scurta = severitate

SS de debit, ejectional
S3 galop disfunctie VS
SD de uruitura mitrala = Austin Flint = severitate
Fara clacment, fara intarire Z1
Examen general semne de insuficienta cardiaca stanga

sau dreapta = severitate

Auscultatie
ZI apare nemodificat in formele minore de IAo, iar in cele severe e

atenuat, sters
ZII apare normal
Suflul diastolic:
este protodiastolic
are caract descrescendo
max de intes coincide cu vf fazei de umplere rapida in IAo usoare si tinde
sa fie precoce in IAo severe;
suflul nu se propaga niciodata de-a lugul arterelor carotide;
timbrul e moale, suflant, aspirativ;
intensitate e slaba, fina;
poate fi perceput bine in apneea expiratorie, decubit lateral stg, poz
ridicata cu trunchiul putin aplecat inainte

Evaluarea paraclinica
ECG (I Ao cronica!)
HVS cu pattern suprasolicitare volum
Q derivatii laterale (D1, aVL, V4-V6)
Strain VS
HAS
Aritmii a/v
RxCP (I Ao cronica!)
Dilatare VS (arc inferior stang), uneori extrema
Dilatare aorta ascendenta

Evaluarea paraclinica
ECOCARDIOGRAFIA = de electie!
Severitate
Etiologia I aortice
Volum VS
Functie VS
Leziuni valvulare asociate
Indicatie operatorie
Monitorizare