Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PEDIATRIE SI
NURSING
SPECIFIC
Afectiuni cardiovasculare
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Cardiopatii congenitale
• anomalii de structură a inimii sau a vaselor mari, prezente la naştere,
decelabile sau nu la această vârstă
• constituie cea mai frecventă cauză de insuficienţă cardiacă la nou-născut,
sugar şi copilul mic
• Tipuri după sex:
• masculin: stenoza aortică, boala Fallot, transpoziţia de vase mari
• feminin: defect de sept ventricular, defect de sept atrial, persistenţa de
canal arterial
• Etiologia:
• Factori genetici
• Factori primari de mediu
• infecţii: virusul rubeolei, coxackie B, urlian, citomegalic, herpetic, gripal
• toxice: alcool, amfetamine, anticonvulsivante, săruri de litiu, hormoni
sexuali, thalidomida
• maladii materne: diabet zaharat, hipertiroidism, lupus eritematos
diseminat, fenilcetonurie, radiaţii, hipoxia
• 90% interacţiunea factorilor genetici cu cei de mediu
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Cardiopatii congenitale
• Clasificare
• clinică – foloseste criteriul clinic cianoza
• I. Fără cianoză (şunt stânga-dreapta sau arterio-venos)
• defect de sept atrial
• defect de sept ventricular
• persistenţă de canal arterial
• întoarcere venoasă pulmonară anormală
• canal atrio-ventricular comun
• II. Cu cianoză (şunt dreapta-stânga sau veno-arterial):
• tetralogia Fallot, trilogia Fallot
• trunchi arterial comun
• transpoziţia de vase mari
• boala Ebstein, atrezia tricuspidei, hipoplazia cordului stâng
• III. Fără şunt:
• coarctaţia aortei, stenoza aortică, stenoza pulmonară, anomalii ale
arcurilor aortice, anomalii de poziţie a cordului
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Cardiopatii congenitale
• Diagnostic
• Impune două etape:
1) atestarea bolii cardiace
• examen clinic
• examen radiografic
• electrocardiogramă
• echocardiografie
2) stabilirea diagnosticului lezional
• echocardiografie Doppler (examinare primordială)
• cateterism cardiac
• angiografie (în cardiopatii deosebit de complexe)
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Cardiopatii congenitale necianogene - șunt stânga-dreapta
AD AD AS AD AS AD AS
AD AS AS
VD VS VD VS
VD VS VD VS VD VS
AD AS AD AS
VD VS VD VS
TETRALOGIA FALLOT
SP, DSV, Dextropozitia aortei, HVD
Șunt VD→VS, HVD, Pozitie anormala de iesire a arterei aorte,
Cianoza
Suflu sistolic
Hipoxie cronica → degete hipocratice, dificultati de crestere
De regula apar:
1. crize anoxice – cianoza accentuata
2. squatting – pozitia ii permite sa scada debitul D→S
3. abcesul cerebral – caracteristic
4. endocardita bacteriana
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Cardiopatii congenitale cianogene - șunt dreapta-stânga
• (hemoglobina redusa > 5 g%)
AD AS AD AS
VD VS VD VS
A A A
A
A P A
TRANSPOZITIA DE VASE MARI P
Șunt VD→VS, DVS, DVA, PCA – pentru supravietuire
Marea si mica circulatie sunt in paralel
Incompatibila cu viata daca nu exista sunturi (DSV, PCA) V V
C P
Cianoza progresiva, hipoxie cronica
Suflu sistolic AD AS
Insuficienta respiratorie, insuficienta cardiaca
Accidente vasculare cerebrale precoce VS VD
Transpozitia corectata A A
P A
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Cardiopatii congenitale cianogene - șunt dreapta-stânga
• (hemoglobina redusa > 5 g%)
AD AS AD AS
VD VS VD VS
COARCTATIA DE AORTA
DVS, HVS
HTA deasupra zonei stenotice si hTA sub zona stenotica
Suflu sistolic
Insuficienta cardiaca
Creste presiunea in AS si capilarele pulmonare
Diferente de TA intre membre
T= chirurgical (6 luni - 1 an)
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Insuficienta cardiaca
• incapacitatea pompei cardiace de a asigura un debit cardiac adecvat
necesitatilor metabolice ale organismului in conditiile unei presiuni
venoase normale si a unei bune intoarceri a sangelui venos
Fiziopatologie:
Factorii care controleaza performanta inimii (debitul cardiac):
• Presarcina = volumul de sange intraventricular terminal-diastolic care
determina forta si viteza de contractie a miocardului
• Postsarcina = rezistenta opusa la ejectia ventriculara
• Inotropism miocardic (contractilitatea)
• Frecventa cardiaca – influenteaza debitul cardiac
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Insuficienta cardiaca
Efectele hemodinamice ale IC
1) intoarcerea venoasa (presarcina)
↓ volumului sanguin ejectat → cresterea volumului rezidual postsistolic →
cresterea volumului terminal-diastolic → modificarea fibrelor miocardice →
staza retrograda → distensie atriala → staza retrograda pulmonara →
acumulare interstitiala si alveolara de fluid
2) rezistenta anterograda (postsarcina)
↓ volumului sanguin ejectat → cresterea tensiunii parietale terminal-
diastolice → cresterea consumului de oxigen
3) contractilitatea
Hipoxia, inflamatia, droguri → scade contractilitatea
4) retentia hidrosalina
Reducerea volumului circulant eficace → reducerea irigatiei renale →
retentie de apa
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Insuficienta cardiaca
Mecanisme compensatorii
• Tahicardia, dilatarea şi hipertrofia
• Acestea au efecte pozitive, dar peste un anumit prag dezvoltă efecte
negative de suprasolicitare cardiacă
• Tulburări secundare - hemodinamice, hormonale, metabolice celulare şi
funcţionale.
• În segmentul vascular retrograd - stază, hipovolemie, hipertensiune, iar în
segmentul anterograd, hipovolemie şi hipotensiune
• Consecinta este o redistribuţie a circulaţiei în favoarea organelor vitale
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Insuficienta cardiaca
• Clinic
Particularitati la nou-nascut si sugar
• dificultăţi în alimentaţie - suptul este prelungit, lipsit de vigoare şi asociat
cu tahipnee şi transpiraţii
• transpirații abundente care nu au legatura cu temperatura ambientală şi cu
îmbrăcămintea
• tahicardie (peste 160/min la nou-născut şi peste 130/min la sugar)
• tahipnee (peste 60 respiraţii/min la nou-născut şi peste 40/min la sugar)
• în formele severe de boală - bătăia aripioarelor nazale şi/sau tiraj
intercostal
• hepatomegalie de stază şi meteorism abdominal
• creştere paradoxală în greutate prin retenţie hidrosalină
• edemele periferice sunt neobişnuite la vârsta de sugar
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Insuficienta cardiaca
• Clinic
Particularitati la copilul mare
• asemănătoare cu cea a adultului
• tahicardie (peste 100/minut)
• diferite forme de aritmie, zgomote cardiace modificate, ritm de galop,
sufluri cardiace, cardiomegalie
• staza pulmonară este tradusă prin tuse, polipnee cu hipopnee, ortopnee,
raluri crepitante, de stază, la baza plamânilor
• anorexie
• hepatomegalie cu reflux hepatojugular
• meteorism
• edeme la nivelul membrelor inferioare, dure, reci, cianotice, ce se
accentuează vesperal
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Insuficienta cardiaca
• Paraclinic
• gazele şi pH-ul sangvin, ionograma serică
• electrocardiograma - tahicardie, eventual tulburări de ritm
• examenul radiologic cardiopulmonar - stază pulmonară şi cardiomegalie
• ecocardiografia - reducerea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng
• hipoxemie cu saturaţia hemoglobinei în oxigen scăzută, acidoză
metabolică, eventual, hiponatremie de diluţie
• modificări imagistice în funcţie de etiologia insuficienţei cardiace
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Insuficienta cardiaca
• Tratament igieno-dietetic
• Limitarea efortului fizic - repaus absolut la pat este obligatoriu în poziţie de
semidecubit (capul şi toracele ridicat la 30°faţă de planul orizontal)
• Dieta
• restrictia de sodiu, atât la copilul mare cât şi la sugar (preparate de
lapte hiposodate)
• aport suplimentar de potasiu necesar din cauza tendinţei la
hipokaliemie
• asigurarea aportului caloric necesar în funcţie de vârsta şi greutatea
corporală, fără a se omite administrarea necesarului vitaminic, se va
face enteral sau enteroparenteral
• restrictia de lichide (50-90 ml lichide/kg corp/zi până la 30-40 ml/kg/zi)
• Oxigenoterapia - sondă nazală, nazo-faringiană, mască, sub izoletă sau în
incubator
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Insuficienta cardiaca
• Tratament medicamentos
• Vasodilatatoarele – IECA - captopril, enalapril
• Diureticele - eliminarea excesului hidrosalin din organism şi reducerea
congestiei venoase viscerale şi a edemelor periferice – furosemid +
spironolactona
• Tonicardiacele - cresc contractilitatea miocardică - digoxin.
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Colapsul vascular
• Şocul este un sindrom plurietiologic caracterizat prin reducerea
fluxului sanguin circulant, scăderea perfuziei tisulare sub nivelul
critic necesar desfăşurării proceselor metabolice obligatorii
• Clasificarea etiopatogenetică
• Şoc hipovolemic (reducerea volumului vascular) - hemoragii, traumatisme,
pierderi gastrointestinale sau renale, arsuri
• Şoc cardiogenic (imposibiltatea cordului de a asigura oxigenarea adecvată
a ţesuturilor) - cardiomiopatii, miocardite, aritmii, infarct miocardic, boli
cardiace congenitale, boli cardiace obstructive (coarctaţie de aortă,
stenoza aortică)
• Şoc distributiv (tonusul vascular modificat determină vasodilataţie şi
hipovolemie relativă) - sepsis, anafilaxie
• Şoc obstructiv - pneumotorax, tamponadă cardiacă, embolii pulmonare
masive
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Colapsul vascular
• Clinic
• Șoc hipovolemic – paloare, tegumente reci, puls slab, tahipnee, letargie,
oligurie, tahicardie
• Șoc septic – tegumente calde +/- rash, puls puternic, tahipnee, febră,
oligurie, tahicardie, hipotensiune, agitație
• Șoc cardiogen – paloare, tegumente reci +/- cianoză, tahipnee, sufluri,
raluri, hepatomegalie, tahicardie, hipotensiune, anxietate
• Șoc obstructiv – scaderea zgomotelor cardiace, scaderea murmurului
vezicular
AFECTIUNI CARDIOVASCULARE
• Colapsul vascular
• Tratament
• Măsuri generale - oxigen, transfuzii, lichide, sedare, inotrope
• Măsuri specifice
• Șoc hipovolemic – solutii cristaloide, transfuzii
• Șoc septic – antibiotice, lichide, vasodilatatoare, vasopresoare
• Șoc cardiogen – medicatie antiaritmica, lichide, inotrope, vasodilatatoare
• Șoc obstructiv – pericardocenteză, toracocenteză, anticoagulante,
tromboliză,