DENUTRITIA

Definiţie. Prin denutriţie sau slăbire se inţelege pierderea in greutate, cu 10 - 15%.

in funcţie de gradul pierderii ponderale există mai multe grade de denutriţie.
Caşexia este cea mai severă formă.
Etiopatogenie se deosebeşte:
- denutriţia primară, care apare prin lipsă de aport a principiilor alimentare
(subalimentaţie)
- denutriţia secundară, cauzată de incapacitatea temporară sau definitivă de a
ingera sau utilize principiile alimentare.
Principalele cauze:
- boli digestive: gastrectomia, colitele, cirozele hepatice, ulcerul etc.
- boli neuroendocrine: caşexia hipofizară, boala Basedow, boala Addison
- boli infecţioase: dizenteria, febra tifoidă etc.
- boli cronice: cancerul, tuberculoza pulmonară, unele anemii, boli de sistem,
infecţii, etc.
- abuz de toxice: alcoolism, tabagism.
- arsuri, supuraţii cronice, albuminurie
- anorexia psihică
- denutriţia iatrogenă prin prescrierea de regimuri neechilibrate, sumare, prin
abuzul consumării anumitor medicamente etc.
Precizăm că există două tipuri de slăbire: slabul stenic care este o stare fiziologică
şi slabul astenic care este o boală (denutriţie). Slabul stenic este slab
constituţional. El işi păstrează vigoarea şi forţa de muncă, consumă o raţie
calorică normală sau chiar exagerată.
Simptomatologia în denutriţie este bogată şi depinde de gradul de nutriţie.
- Slăbirea este semnul principal. Edemul carenţial poate masca slăbirea.
- Astenia este obişnuită şi se insoţeşte de scăderea rezistenţei la efort şi frig
(frilozitatea).
- Apar frecvent ptoze viscerale, pielea este uscată, părul rar, facisul cu obraji
emaciaţi, buzele subţiri, ochii infundaţi, faţa pigmentată, limba depapilată.
- De asemenea apar semne diferite: puls rar, hipotensiune, polakiurie şi poliurie,
amenoree, scăderea potentei sexuale la bărbaţi, modificări osoase mai ales la
nivelul coloanei vertebrale datorită osteoporozei şi osteomalaciei. Uneori pot
apare manifestări neurologice ca polinevrite, abolirea reflexelor insomnie,
indiferenţă, facies imobil.
- Semne de avitaminoză B2 (Glosită cu limba roşie depapilată,) şi uneori semne
de pelagră (diaree, astenie, pigmentare, eritem).
- Semne biologice: hipoproteinemie, anemie, hipoglicemie, hipoclorhidrie,
scăderea calciului şi fosforului şi scăderea metabolismului bazal.
Evoluţie. Cu timpul creşte receptivitatea faţă de multe boli, apar frecvent
complicaţii infecţioase (gripă, pneumonie, tuberculoză pulmonară), cicatrizarea
plăgilor diminua prin scăderea anticorpilor şi activitatea deficitară a leucocitelor.
Tratament
- Igiena bolnavului trebuie realizată cu multă grijă.
- Regimul va urmări pozitivarea bilanţului caloric, crescand aportul şi limitand
pierderile. Regimul va fi hipercaloric, hiperproteic, hipolipidic relativ şi
normoglucidic. Se va prescrie o dietă echilibrată, bogată in proteine (lapte, carne,
branză, ouă), cu evitarea la inceput a grăsimilor care dau saţietate şi a dulciurilor
concentrate. Regimul va fi lărgit progresiv, in etape, administrandu-se
preparate puţin voluminoase, uşor acidulate şi reci. Proteinele vor fi crescute
progresiv pană la 2 g/kg corp/zi, iar raţia calorică pană la 50 calorii/kg corp/zi.
Reducerea sării grăbeşte mobilizarea edemelor. Laptele nefiind bine tolerat, se
administrează zaharat, acidifiat, răcit şi aromatizat.
Mesele vor fi fractionate şi frecvente (6/zi). in cazuri speciale, se va recurge la
alimentaţia prin sondă, urmată de alimentaţia lichidă.
Medicaţia. Se administrează tratamentul medicamentos şi vitamine (Vitamina C
şi Complex B). Un progress important il reprezintă antagoniştii histaminei şi
serotoninei (Peritol, Periactil), 3-4 comprimate de 4 mg/zi. Nici un tratament nu
este eficace fără indepărtarea sau tratamentul cauzei care a determinat denutriţia.
.