NURSING IN PNEUMOLOGIE

AS. MED. PR. LOREDANA IFTODE

CURS .1.

Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticului de nursing

la pacienti cu afectiuni ale aparatului respirator

ETAPELE PROCESULUI DE INGRIJIRE

1. Culegerea datelor
2. Analiza si interpretarea lor ( probleme, diagnostic de nursing)
3. Planificarea ingrijirilor ( obiective)
4. Realizarea interventiilor ( aplicarea lor)
5. Evaluarea

2.1.Culegerea datelor, analiza si interpretarea

Este faza initiala a procesului de ingrijire.

Surse de informatie: - pacientul
- apartinatorii
- menbrii echipei medicale
- acte medicale
Analiza datelor se face prin:
- Examinarea datelor
- Clasificarea datelor – de independenta/dependenta
- Stabilirea problemelor de dependenta
- Recunoasterea prioritatilor de ingrijire
- Interpretarea inseamna a defini sursele de dificultate

2.2. Manifestari de independenta la pacienti cu afectiuni

pulmonare

- Pacient constient
- Mobilitate pastrata
- Tegumente si mucoase normal colorate
- Semne vitale in limite normale
- Absenta durerii
- Somn odihnitor
- Alimentatie adecvata
- Absenta eliminarilor patologice si a hemoragiilor

2.3. Identificarea problemelor de dependenta la pacienti cu afectiuni respiratorii

- alterarea respiratiei
- risc de deshidratare
- potential de alterare a nutritiei
 - disconfort
- intoleranta la efort
- anxietate
- diminuarea schimburilor gazoase
- alterarea somnului
- eliminari sanguine
- alterarea comunicarii
- diminuarea schimburilor gazoase
- risc de complicatii
- vulnerabilitate
- risc de infectie

2.4. Surse de dificultate

De ordin fizic:
- obstructia cailor aeriene
De ordin psihologic:
- anxietate
- stres
De ordin social:
- Conditii de munca inadecvate
Lipsa cunostintelor
- in ceea ce priveste regimul de viata,
- cunoasterea regulilor de igiena

2.5. Manifestari de dependenta in functie de boala

TEMA :
IDENTIFICATI MANIFESTARILE DE DEPENDENTA LA PACIENTI CU:
Insuficienta respiratorie acuta, astmul bronsic, pneumonia bacteriana,
bronsiectazie, pleurezie, TBC, abcesul pulmonar, pneumotorax spontan, bronsita cronica
acutizata

2.6. Stabilirea diagnosticului de nursing la pacienti cu afectiuni ale aparatului

respirator
Diagnostice de nursing conform PES ( problema – etiologie – simptom).
Tema – elaborati 4 diagnostice de nursing cu 4 probleme de dependenta
enumerate mai sus

Elaborarea planlui de ingrijire (nursing)

Obiectivele ingrijirii pacientilor cu afectiuni pulmonare

Obiectivele pot fi:

Pe termen scurt OTS:
Pacientul sa respire corespunzator
Pacientul sa respire liber pe nas
Pe termen mediu OTM:
Pacientul sa nu mai prezinte junghi toracic
Pe termen lung OTL:
Pacientul sa nu prezinte complicatii
Pacientul sa nu devina o sursa de infectie

Planificarea interventiilor

Prioritati de ingrijire

- mentinerea functiilor vitale,

- supravegherea starii de constienta,
- supravegherea functiilor vegetative,
- profilaxia infectiilor,
- prevenirea complicatiilor.

Interventii autonome

- Comunicare
- Asigurarea confortului fizic si psihic
- Igiena
- Alimentare
- Mobilizare
- Transport
- Profilaxie
- Educatie sanitara

Interventii delegate

Pregatirea pentru investigatii paraclinice si analize;

ingrijirea dupa efectuarea acestora:

1. explorari endoscopice ( bronhoscopia, fibrobronhoscopia);

2. explorari radiologice (radiografia toracica, bronhografia);
3. explorari functionale ( spirometria, spirografia, spiroergografia).

Administrarea tratamentului general si local.

 1.Participarea asistentei medicale la examinarile endoscopice

Endoscopia este o metoda de examinare a organelor cavitare

prin vizibilitate directa, cu ajutorul endoscoapelor.
Endoscopia are un rol dublu:
Explorator- pentru recoltari bacteriologice, aspiratii de secretii, prelevari
de biopsie, indepartare de corpi straini
Terapeutic – introducere de substante medicamentoase

Fibroscopia/ bronhoscopia

Prin fibroscopie se intelege explorarea arborelui traheobronsic sub

vizibilitate directa cu ajutorul fibrobronhoscopului.
Scopul:
Explorator – punerea dgn in caz de TBC, tumori pulmonare, malformatii
congenitale, corpi straini; - prelevari de secretii, biopsii
Terapeutic – aspiratia secretiilor abundente, indepartare de corpi straini,
introducere de substante medicamentoase in arborele bronsic
Pregatirea materialelor:
Asistenta medicala va pregati:
Fibrobronhoscopul
Aspiratorul electric cu sondele respective
Tampoane pe porttampon
Pense, departator de gura
Oglinda frontala sau far
Seringa laringiana
Oglinda laringiana
Manusi sterile
Comprese sterile
Substante anestezice
Medicamente necesare in caz de urgenta
Aparatura pentru oxigenoterapie

Pregatirea bolnavului:
Pregatirea psihica:
- linistirea pacientului,
- obtinerea consimtamantului
Pregatirea fizica:
 - examenul se face a jeune
- administrarea unui calmant
- administrare de atropina s.c.

Efectuarea tehnicii:
- se efectueaza anestezia orofaringiana prin gargara cu xilina 2%
- medicul executa anestezia laringelui si fibroscopia
- sunt necesare 2 asistente medicale: una asigura pozitia bolnavului in
d.d. cu capul in hiperextensie, cealalta ajuta medicul servindu-l cu materialele
necesare
Incidente si accidente:
- hemoragii
- diseminari tuberculoase sau suprainfectii cu diferiti germeni
- disfagie,dureri retrosetrnale
- tahicardie
- insomnie,tuse
- expectoratie
Ingrijiri posttehnica:
- repaus la pat, timp de 4 h nu bea, nu mananca
- regim alimentare de crutare a laringelui – lichide, alimente pasate

Pleuroscopia

Reprezinta explorarea vizuala a cavitatii pleurale cu ajutorul unui

instrument optic introdus printr-un trocar, dupa o prealabila insuflare de aer in
cavitatea pleurala.

2. Pregatirea bolnavilor pentru examenul radiologic al organelor

toracice
Radioscopia toracica

Este examenul radiologic care da o imagine dinamica a plamanilor

si a inimii; se face in pozitie ortostatica in spatele ecranului, cu mainile in solduri.
Rezultatul normal : ITN – incidenta toracica normala.

Radiografia toracica
 Imagine a plamanilor obtinuta prin expunerea toracelui la radiatii X.
Se executa asezand pacientul in fata unui stativ in ortostatism, cu pieptul apropiat
de caseta care poarta filmul. Expunerea se face in apnee dupa o inspiratie pofunda.

Tomografia clasica

Obtinerea imaginii radiografice a unui strat oarecare dintr-o parte a

organismului. Aceasta metoda evita greselile de interpretare care ar putea rezulta
din suprapunerea imaginilor reginii examinate ca la o radiografie simpla.

Microradiofotografia- MRF

Consta in obtinerea unor imagini pe filme radiologice de mici

dimensiuni: 7X7, 10X10. Metoda de screening a TBC, cancer bronhopulmonar.

Bronhografia

Examenul radiologic al arborelui bronsic. Se executa cu scop de

diagnostic pentru depistarea tumorilor pulmonare, bronsiectaziilor.
Pregatirea bolnavului:
- cu 2-3 zile inainte se adm expectorante;
- cu ½ h inainte se adm sedative, fenobarbital, atropina1f i.m.;
- se executa a jeune, se face testul de sensibilitate la substanta de contrast
Tehnica:
- substanta de contrast se introduce de medic prin sondaj traheo-bronsic
cu sonda Metras, dupa anestezia arborelui bronsic.
Ulterior – bolnavul nu bea si nu mananca 2 h, substanta de contrast se
elemina prin tuse

Scintigrafia pulmonara

Este o metoda de explorare a plamanilor cu ajutorul izotopilor

radioactivi.

3. Pregatirea bolnavului si asistarea probelor functionale ventilatorii

Probele functionale ale aparatului respirator urmaresc determinarea modului in

care acesta satisface nevoile organismului in stare de repaus si in conditii de efort.
Scopul:
 - stabilirea capacitatii functionale respiratorii
- precizarea mecanismului de producere a tulburarilor functionale
Procedee de examinare:
- spirometria
- spirografia
- spiroergorafia

Spirometria

Este metoda de explorare a ventilatiei pulmonare care se face cu

ajutorul spirometrului.
Cu ajutorul spirometrului se pot determina:
- volumul aerului circulant
- aerul complementar
- aerul de rezerva
- capacitatea vitala a plamanilor - CV

Spirografia

Permite urmarirea dinamicii ventilatorii si masurarea volumelor

ventilatorii statice si dinamice.
Cu ajutorul spirografiei se determina capacitatea de adaptare a
functiilor respiratorii la nevoile energetice ale organismului in efort si repaus.
Pacientul este conectat la aparat prin intermediul unei piese bucale,
nasul se acopera cu o pensa nazala, astfel ca sa respire in circuit inchis.
Modificarile de volum ale aerului se insctiu pe o hartie
inregistratoare, graficul astfel rezultat se numeste spirograma.

Pregatirea pacientului pentru spirograma

Pregatirea psihica
Pregatirea fizica:
- Bolnav in repaus cu 3-4h inainte, a jeune
- Se masoara inaltimea si greutatea
Tehnica:
Se racordeaza pacientul la aparat printr-o piesa bucala, se penseaza
nasul, respira linistit cateva minute
Dupa o respiratie obisnuita pacientul face un inspir maxim urmat de un
expir maxim.Tehnica se repeta de 3 ori determinandu-se astfel CV.
 Interpretarea rezultatelor

1.CV – reprezinta cantitatea de aer expulzat din plamani printr-o

expiratie fortata, dupa o expiratie profunda.
CV= VIR+VER,
VIR – volum inspirator de rezerva
VER – volum expirator de rezerva
2. Volumul curent - cantitatea de aer mobilizat in cursul unei
inspiratii/expiratii de repaus – 500/600 ml.
3. VIR– cantitatea de aer care patrunde in plamani in timpul unei
inspiratii fortate – 1500-2000 ml.
4. VER – cantitatea de aer care se mai poate expulza din plamani in urma
unei expiratii fortate – 800-1500 ml.
5. VEMS – volumul expirator maxim/sec – volumul de aer pe care
bolnavul il poate expira in prima secunda a unei expiratii fortate si maxime, dupa o
inspiratie maxima.
6. VR – volumul rezidual – cantitatea de aer care mai ramane in plamani
dupa o expiratie maxima fortata – 1500 ml.
7. CP – capacitatea pulmonara totala – reprezinta suma dintre CV si VR
CP=CV+VR
8. Indicele Tiffeneau – indicele de permeabilitate bronsica
IT= VEMS x 100/CV
Valoarea normala – 70-85% din VEMS

Spiroergografia

Este un test de efort care furnizeaza o serie de informatii asupra

reactiilor fiziologice ale organismului in conditii de suprasolicitare determinate de
un efort muscular.
Tehnica:
- pacientul se racordeaza la spirograf, se inregistreaza volumele
pulmonare si debitele ventilatorii in repaus apoi este pus la un efort cu aceeasi
intensitate in tot timpul probei.
- in primele minute ventilatia si consumul de O2 cresc/min, apoi se
mentin constante indicand atingerea echilibrului respirator

Probele farmacodinamice ale ventilatiei

 Testul bronhoconstrictor: cu acetilcolina, histamina.
Testul bronhodilatator: cu Astmopent, Berotec.
Analiza gazelor respiratorii

Determinarea continutului in gaze respiratorii al sangelui arterial

permite evaluarea:
- aportului de O2
- eficienta respiratiei
- nivelul echilibrului acido-bazic
Oximetria – monitorizarea saturatiei in O2 sangelui periferic – cu
ajutorul pulsoximetrului.

4. Participarea asistentei medicale la efectuarea examenelor de laborator

Asistenta medicala trebuie sa cunoasca modul de recoltare a

produselor biologice si patologice.
Recoltarea din sange:
- hemograma, in infectiile bacteriene nr de L este crescut
- VSH – este accelerat
- RBW
Recoltari de urina:
- Examen sumar de urina
Recoltarea sputei pentru examen bacteriologic:
- recoltarea in cutia Petri
- recoltarea directa pe mediul de cultura in timpul acceselor de tuse la
copil
- recoltarea prin spalatura bronsica
- recoltarea prin spalatura gastrica
Examenul micologic din sputa – pentru evidentierea ciupercilor
Examenul parazitologic din sputa – in caz de suspiciune de chist hidatic,
pentru depistarea taeniei echinococus
Examenul lichidului pleural – punctia pleurala

Aplicarea interventiilor proprii si delegate

Resurse materiale:
 Instrumente:
- aparatura pentru oxigenoterapie,
- seringi, ace,
- stetoscop,
- tensiometru,
- termometru,
- fibrobronhoscop,
- seringa laringiana
- oglinda frontala
- oglinda laringiana
- spirometru
- spirograf
- pulsoximetri
- aparat aspiratie
- aparat aerosoli

4.1.2. Materiale :
- placute Petrii,
- scuipatori,
- solutii antiseptice,
- trusa perfuzie,
- solutii perfuzabile, inhalante,
- aerosoli,
- medicamente,
- manusi sterile, comprese sterile
- sonde de aspiratie

Pregatirea bolnavului si asistarea probelor functionale ventilatorii

Probele functionale ale aparatului respirator urmaresc determinarea modului in

care acesta satisface nevoile organismului in stare de repaus si in conditii de efort.
Scopul:
- stabilirea capacitatii functionale respiratorii
- precizarea mecanismului de producere a tulburarilor functionale
Procedee de examinare:
- spirometria
- spirografia
- spiroergorafia
 Spirometria

Este metoda de explorare a ventilatiei pulmonare care se face cu

ajutorul spirometrului.
Cu ajutorul spirometrului se pot determina:
- volumul aerului circulant
- aerul complementar
- aerul de rezerva
- capacitatea vitala a plamanilor - CV

Spirografia

Permite urmarirea dinamicii ventilatorii si masurarea volumelor

ventilatorii statice si dinamice.
Cu ajutorul spirografiei se determina capacitatea de adaptare a
functiilor respiratorii la nevoile energetice ale organismului in efort si repaus.
Pacientul este conectat la aparat prin intermediul unei piese bucale,
nasul se acopera cu o pensa nazala, astfel ca sa respire in circuit inchis.
Modificarile de volum ale aerului se insctiu pe o hartie
inregistratoare, graficul astfel rezultat se numeste spirograma.

Pregatirea pacientului pentru spirograma

Pregatirea psihica
Pregatirea fizica:
- Bolnav in repaus cu 3-4h inainte, a jeune
- Se masoara inaltimea si greutatea
Tehnica:
Se racordeaza pacientul la aparat printr-o piesa bucala, se penseaza
nasul, respira linistit cateva minute
Dupa o respiratie obisnuita pacientul face un inspir maxim urmat de un
expir maxim.Tehnica se repeta de 3 ori determinandu-se astfel CV.

Interpretarea rezultatelor

1.CV – reprezinta cantitatea de aer expulzat din plamani printr-o

expiratie fortata, dupa o expiratie profunda.
CV= VIR+VER,
VIR – volum inspirator de rezerva
VER – volum expirator de rezerva
 2. Volumul curent - cantitatea de aer mobilizat in cursul unei
inspiratii/expiratii de repaus – 500/600 ml.
3. VIR– cantitatea de aer care patrunde in plamani in timpul unei
inspiratii fortate – 1500-2000 ml.
4. VER – cantitatea de aer care se mai poate expulza din plamani in urma
unei expiratii fortate – 800-1500 ml.
5. VEMS – volumul expirator maxim/sec – volumul de aer pe care
bolnavul il poate expira in prima secunda a unei expiratii fortate si maxime, dupa o
inspiratie maxima.
6. VR – volumul rezidual – cantitatea de aer care mai ramane in plamani
dupa o expiratie maxima fortata – 1500 ml.
7. CP – capacitatea pulmonara totala – reprezinta suma dintre CV si VR
CP=CV+VR
8. Indicele Tiffeneau – indicele de permeabilitate bronsica
IT= VEMS x 100/CV
Valoarea normala – 70-85% din VEMS

Spiroergografia

Este un test de efort care furnizeaza o serie de informatii asupra

reactiilor fiziologice ale organismului in conditii de suprasolicitare determinate de
un efort muscular.
Tehnica:
- pacientul se racordeaza la spirograf, se inregistreaza volumele
pulmonare si debitele ventilatorii in repaus apoi este pus la un efort cu aceeasi
intensitate in tot timpul probei.
- in primele minute ventilatia si consumul de O2 cresc/min, apoi se
mentin constante indicand atingerea echilibrului respirator

Probele farmacodinamice ale ventilatiei

Testul bronhoconstrictor: cu acetilcolina, histamina.

Testul bronhodilatator: cu Astmopent, Berotec.
Analiza gazelor respiratorii

Determinarea continutului in gaze respiratorii al sangelui arterial

permite evaluarea:
 - aportului de O2
- eficienta respiratiei
- nivelul echilibrului acido-bazic
Oximetria – monitorizarea saturatiei in O2 sangelui periferic – cu
ajutorul pulsoximetrului.

4. Participarea asistentei medicale la efectuarea examenelor de laborator

Asistenta medicala trebuie sa cunoasca modul de recoltare a

produselor biologice si patologice.
Recoltarea din sange:
- hemograma, in infectiile bacteriene nr de L este crescut
- VSH – este accelerat
- RBW
Recoltari de urina:
- Examen sumar de urina
Recoltarea sputei pentru examen bacteriologic:
- recoltarea in cutia Petri
- recoltarea directa pe mediul de cultura in timpul acceselor de tuse la
copil
- recoltarea prin spalatura bronsica
- recoltarea prin spalatura gastrica
Examenul micologic din sputa – pentru evidentierea ciupercilor
Examenul parazitologic din sputa – in caz de suspiciune de chist hidatic,
pentru depistarea taeniei echinococus
Examenul lichidului pleural – punctia pleurala

PLETISMOGRAFIA PULMONARA

O pletismografie pulmonară poate fi efectuată într-un cabinet de specialitate sau într-un

spital. Pacientul va sta într-o cameră mică, etanșă. Medicul va folosi clipuri pentru a închide
nările. Apoi va cere pacientului să respire împotriva unui muștiuc. 
Cu excepția cazului în care medicul va spune altfel, pacientul isi poate relua activitățile
obisnuite imediat după testare.
Pregatirea pentru pletismografie pulmonară - evitarea fumatul și efectuarea de exerciții
aerobe timp de opt ore înainte de testare alimentatia ușoara, deoarece mesele grele pot afecta
capacitatea de a respira adânc. Pacientul trebuie să poarte haine libere și confortabile. 
 Testul necesită așezarea într-un spațiu mic, astfel încât poate fi dificil pentru persoanele
care au claustrofobie sau pentru teama de spații mici. De asemenea, este important sa se
efectueze anamneza corecta a pacientului pentru determinarea medicatiei pentru probleme
respiratorii.
Pletismografia pulmonară măsoară cantitatea de aer din plămâni. Intervalul normal
depinde de vârsta, sexul, dimensiunea corporală și nivelul de fitness. 
Acest test este un punct de pornire pentru diagnosticarea afectiunilor pulmonre. Un rezultat
anormal confirmă faptul că există o problemă cu capacitatea pulmonară, dar nu se stie exact care
ar putea fi această problemă. Medicul ar trebui să facă teste suplimentare pentru a descoperi de
ce rezultatele au fost anormale.