INGRIJIREA PACIENETULUI CU

TRAUMATISME ALE OCHIUL

Prin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioara. Dupa calculele unui cercetator 80%
din amintirile pe care le pastram sunt inregistrate prin vedere.

Ochiul are rolul de a ne furniza informatii – sub forma unor imagini colorate – despre adancimea,
distanta si miscarea obiectelor. Miscandu-l in sus, in jos si lateral, vedem cea mai mare parte a mediului
care ne inconjoara.
Daca ne uitam la un aparat de fotografiat, vom putea intelege mai bine cum functioneaza ochiul nostru.
Portiunea anterioara a ochiului functioneaza ca o lentila optica, la fel ca lentila de sticla a aparatului foto.
Lentila optica este un corp cu una sau doua suprafete curbe formate dintr-un material transparent.
Lumina patrunsa printr-un asemenea corp se refracta.
Portiunea intunecata din centrul ochiului, pupila, regleaza cantitatea de lumina primita. Cand lumina este
slaba, pupila va fi mai mare, daca se micsoreaza, va lasa o cantitate redusa de lumina, la fel ca in cazul
diafragmei din spatele lentilei aparatului de fotografiat. Stratul din profunzimea globului ocular, retina
corespunde filmului fotografic.
Componentele ochiului:

Corneea - membrana transparenta a ochiului, avasculara, foarte bine inervata, cu rol de protectie si de
mediu refringent. De doar 0.5 mm grosime la centru si un mm la jonctiunea cu sclerotica (albul ochiului),
este alcatuita din cinci straturi, epiteliul corneean, membrana Bowmann, stroma coreeana, membrana
Descement, endoteliul corneean. Are 45 de dioptri.

Camera anterioara - spatiu intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului. Este umplut cu un
fluid apos cunoscut ca umoarea apoasa.

Iris - disc circular colorat, este parte a uveei oculare, fiind sustinut suspendat in umoarea apoasa prin
corpul ciliar. Suprafata sa posterioara ramane in fata cristalinului, separand camerele anterioara si
posterioara ( partea centrala fiind pupila). Este alcatuita dintr-o stroma conjunctiva de tipul mezenechimul
embrionar, acoperit anterior de epiteliu si posterior de o foita pigmentara ce reprezinta partea iridiana a
retinei. Dimensiunile pupilei sunt controlate de cele doua fasii de celule musculare netede: una circulara,
situata in marginea pupilara, formand sfincterul pupilei, iar alta, situata radial, dilatatorul pupilei.
Culoarea este data de numarul de melanofori din stroma.Diametrul este de 12 - 13 mm si o grosime de
0.35 mm in medie.
Pupila - orificiu circular sau alungit in centrul irisului, care permite, prin contractie sau dilatare sa dozeze
cantitatea de lumina ce patrunde in ochi. Este de culoarea neagră deoarece o mare parte a luminii care
intră în pupilă este absorbită de ţesuturile biologice din ochi. Ca sistem optic, pupila de intrare are rolul de
apertura ( diafragma de deschidere ) al ochiului.
Sclerotica ( sclera ) - este tunica solida a globului ocular, fiind ca un fel de schelet al ochiului. Este o
membrana opaca, fibroasa, avascularizata, constituita din tesut conjunctiv dens. ( albul ochiului numita in
popor )
Corpul vitros - gel vascos care ocupa spatiul cuprins intre fata posterioara a cristalinului si fata interna a retinei, umple
centrul ochiului. Este compus din 99% apa si mai contine si cateva celule, precum si fibrile de colagen si de acid
hialuronic, ce servesc drept tesut de sustinere. Ocupa proximativ 2/3 din volumul ochiului. Fata sa anterioara este in
contact cu fata posterioara a cristalinului (baza vitrosului). Fata sa posterioara se sprijina pe fata interna a retinei.
Datorita vascozitatii permite ochiului de a reveni la forma sa normală dacă este comprimat.
Retina - membrana care tapeteaza fata interna a ochiului, formant dintr-un strat subţire de celule, responsabile de
transformarea luminii în semnale nervoase. Există două tipuri de photoreceptori în retină: conuri si bastonase.
Aproximativ 6 milioane de conuri sunt responsabile cu vederea de zi. In funcţie de semnalele luminoase ne permit să
apreciem culoarea. In fovee sunt cele mai multe conuri. Vascularizarea retinei este asigurata de catre artera centrala a
retinei, care patrunde in globul ocular prin papila (locul de plecare al nervului optic).
Din punct de vedere anatomic retina este impartita in :
-zona posterioara (coroidiana)
-zona mijlocie (ciliara)
-zona anterioara
-ora serata
-papila
-macula luteea.
Foveea - de locul de pe retină care asigură cea mai bună definiţie a imaginii. Este locul de pe macula unde se formeaza
imaginea rasturnata a obiectelor examinate.
Nervul optic - transmite impulsuri electrice de la retina la creier. Se afla in partea din spate a ochiului, langa macula.
Poate fi vazuta la examinarea fundului de ochiului, parte a nervului optic, denumit discul optic
 NOȚIUNI TEORETICE DESPRE TRAUMATISME OCULARE

Leziunile traumatice oftalmologice se caracterizează printr-o mare varietate de cauze,

manifestări clinice şi severitate. Unele sunt minore şi se pot vindeca prin aplicarea unui simplu
tratament şi a unui pansament local, în timp ce altele sunt complexe şi pot fi chiar cauza de pierderea
vederii la ochiulafectat. Aproximativ 1 din 20 de consulturi oftalmologice este pentru un traumatism
ocular. Frecvenţa crescută a acestora este datorată în principal poziţiei anatomice a ochiului.

Acesta este foarte expus incidentelor traumatice, însă, din fericire, doar un procent redus din totalitatea
cazurilor au afectare profundă a structurilor (şi prognostic rezervat). Cele mai multe sunt traumatisme
superficiale.

Din punct de vedere medical, acestea sunt de mai multe tipuri: arsuri, plăgi, contuzii, corpi străini,
eroziuni, abraziuni.
CONTUZII OCULARE

În contuzia oculară se produce compresia anteroposterioară a globului ocular simultan cu expansiunea globului în
plan ecuatorial şi cu creşterea tranzitorie importantă a presiunii intraoculare.

Contuzia oculară se poate produce prin :

mecanism direct: minge, lemn, piatră etc.

mecanism indirect:accidente de maşină, proces industrial, agricol etc.
Leziunile traumatice în contuzii pot fi:

traumatisme cu glob închis;

ruptură de glob;
leziuni extraoculare.

TRAUMATISME PERFORATE SAU PENETRANTE

Se pot produce prin: cuţit, unghie, compas, sticlă, stilou etc. şi/sau prin corp străin.

Se pot produce prin plagă în globul ocular germeni piogeni care pot produce grade diferite de infecţie în funcţie
de virulenţa germenilor şi mecanismele de apărare ale gazdei.

Secundar infecţiei se pot produce: abces cornean, iridociclită, endoftalmită, panoftalmie(rar tetanus sau infecţii
grave cu Clostridium).
CORPI STRĂINI OCULARI

Deşi localizarea este benignă, simptomele sunt agresive. Corpii străini conjunctivali trebuie îndepătaţi.

Corpii străini corneeni superficiali sau profunzi se îndepărtează după anestezie topică cu un ac de corp
străin, 25g sau hipodermic la lampa cu fantă, urmat de dezinfecţie, epitelizare, midriatice uşoare,
pansament; poate rămâne un inel de rugină care trebuie îndepărtat.

Corpii străini intraoculari (CSIO) vor fi identificaţi prin: anamneză, examen clinic, radiologic; în toate
plăgile oculare perforate , CSIO se poate localiza în orice structură anatomică intraoculară, dar şi în
orbită.

CSIO metalici pot genera sideroză (pentru corpii străini de fier), calcoză (pentru corpii străini din
cupru).
DIAGNOSTIC CLINIC

 Simptomele pacienţilor cu traumatisme oculare diferă în funcţie de tipul particular al leziunii, natura
agentului vulnerant şi contextul de apariţie, astfel:

 Leziunile chimice

Cele mai frecvente simptome sunt reprezentate de durere oculară, senzaţie de arsură. Ochiul se poate
înroşi excesiv, apare disconfortul local intens şi edemul palpebral.

Hemoragia subconjunctivală

Ochiul va prezenta striaţii sangvinolente la nivelul sclerei (ca urmare a ruperii unor vase superficiale).

În unele situaţii cantitatea de sânge extravazat poate fi mai mare şi aspectul ochiului îngrijorează şi
sperie foarte mult pacientul, care se prezintă rapid la medic. Majoritatea colecţiilor sangvinolente de
această natură nu sunt însă periculoase, şi pot să dispară prin resorbţie spontană, chiar şi în lipsa unui
tratament de specialitate.
 PROGNOSTIC
Prognosticul pacienţilor cu traumatisme oculare variază în funcţie de afecţiune:

Arsurile chimice au un prognostic ce depinde de substanţa implicată în agresiune. Dacă este

vorba de o bază, prognosticul este rezervat deoarece acestea pot afecta foarte grav ochiul.
Bazele sunt capabile să treacă uşor prin membranele celulare, atacând sever integritatea
ţesuturilor cu care vin în contact. Dacă leziunea a fost extinsă, pacientul poate chiar să îşi
piardă vederea. Există însă şi substanţe chimice cu care pacienţii vin în contact dar care se
vindeca fără a lăsa sechele.

Hemoragiile subconjunctivale, abraziunile corneene si irita traumatică au un prognotic foarte

bun, cu recuperarea completă.

Hifema are un prognostic ce depinde de dimensiunile ei efective, precum şi de resângerare.

Fracturile orbitale - prognosticul depinde de natura si extinderea fracturii. Unele fracturi sunt
importante şi au indicaţie de intervenţie chirugicală.

Plăgile palpebrale au un prognostic favorabil, însă există şi în aceste cazuri riscul de apariţie a
complicaţiilor infecţioase, dar şi a cicatrizărilor inestetice.
 TRATAMENT

Tratament la domiciliu

Arsurile chimice sunt destul de complexe şi se recomandă prezentare la medic în

cazul în care substanţa de contact este periculoasă : caustică, acid, bază. Dacă însă
pacientul a intrat în contact cu săpun, creme, cel mai bine este să se spele cât mai
repede cu apă din abundenţă. Deşi se recomandă soluţie salină, este tolerată şi apa
de la robinet, în cazul în care această soluţie nu este disponibilă. În cazul
leziunilor chimice timpul este foarte important: pacientul trebuie să se spele pe
ochi şi în ochi cât mai repede, chiar imediat. Specialiştii recomandă că spălarea să
se facă timp de minim 20 de minute, iar în acest interval pleoapele trebuie ţinute
deschise cât mai larg.
 

Tratamentul hemoragiilor subconjunctivale este minim.

Se recomandă evitarea frecării ochiului pentru a nu se înroşi şi pentru a nu îl expune unor

alte traumatisme. În general, cazurile necomplicate se rezolvă de la sine, iar leziunea se
vindecă în timp.
Tratamentul de specialitate

Tratamentul de specialitate în cazul traumatismelor oftalmologice depinde foarte mult de

natura acestuia. Majoritatea sunt urgenţe medicale şi pacientul este sfătuit să se prezinte
cât mai repede la spital în vederea diagnosticării şi tratării corecte a acestora.

Tratamentul arsurilor chimice

Constă în îndepărtarea substanţei chimice. Aceasta poate fi conţinută în particule sau

detritusuri. Secundar înlăturării acesteia se fac spălături oculare. Acestea sunt realizate
chiar dacă pacientul şi-a făcut deja spălături acasă. Spălăturile se fac cu ser sau orice alt
lichid netoxic, steril. Sunt realizate timp de minim 30 de minute, verificându-se apoi pH-
ul secreţiei lacrimale.
 ROLULU ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU TRAUMATISME OCULARE
1 Rol propriu
Asigurarea condiţiilor de spitalizare
Asigurarea condiţiilor de mediu să fie optime: lumina, temperatura
camerei,aerisitul camerei , saloane mici izolate de zgomot
Ferestrele vor fi înzestrate cu stoluri şi rolete, pentru a putea asigura
Semiobscuritatea necesară bolnavilor care prezintă fotofobie.
După intervenţiile chirurgicale pe globul ocular, bolnavul trebuie ferit de orice
efort fizic. Se va interzice orice mişcare, o singură contracţie muscular îi poate produce o
hemoragie la locul intervenţiei, iar o cantitate infimă de sânge ectravaxat intraocular poate să
ducă la pierderea vederii.
Suplinirea nevoilor fundamentale pre şi postoperatorii si supravegherea
permanentă
Supravegherea functiilor vitale
Se va măsura permanent pulsul, tensiunea arterială, se va supraveghea
temperatura , precum si respiratia si se vor trece in foaia de observatie. În perioada
tratamentului, când din cauza pansamentului bolnavul încă nu vede, asistenta trebuie să ţină
cont de complete lui infirmitate, creându-i condiţii necesare pentru încadrarea în mediul
înconjurător. Supravegherea bolnavilor cu afecţiuni oftalmologice trebuie să fie foarte atentă
şi în timpul nopţii.
2.Rolul delegat

Examinarea clinică
Asistenta poate îndeplini în bune condiţii sarcinile ei profesionale numai dacă are suficiente
cunoştinţe de specialitate. Din acest motiv, ea trebuie să aibă în primul rând o bună pregătire
profesională.
Se va face examenul biomicroscopic, examenul oftalmoscopic, la examenul perceptiei si aproiectiei
luminoase precum, la examenul tensiunii oculare si la examenul permeabilitatilor cailor lacrimale.
Inspecţia permite aprecierea modificărilor, prin poziţia pleoapelor,a
punctelor lacrimale ca factori în producerea lăcrimării.Nu furnizează informaţii cu privire la sacul
lacrimal inflamat, tumefiat. Palpaţia poate evidenţia induraţii la nivelul punctelor
lacrimale,canaliculelor lacrimale şi sacului lacrimal. Compresiunea sacului cu degetul sub ligamentul
palpehral intern permite evacuarea conţinutului sau pathologic prin punctele lacrimale în cazul
obstrucţiei canaliculului lacrimo – nazal .
Dacă inspecţia şi palparea nu dau informaţii sau vrem să obţinem o
localizare a obstacolului, se face explorarea permiabilităţii căilor lacrimale prin: instilarea unei soluţii
colorate (colargol 5%, fluorosceină sodică2%)în fundul de sac conjunctival. În caz de evacuare normal,
după 5 – 10 minute secreţia din nas apare colorată.
  PREZENTAREA DE CAZURI CLINICE
 Nume: B;

 Prenume: C;

 Vârsta : 30 de ani ;

 Sex : masculin ;

 Religie : ortodox ;

 Rasa : albă ;

 Cetăţenie : română ;

 Domiciliu : Iezer, comuna : Hilişeu-Horia, judeţul : Botoşani ;

 Ocupație : salariat ;

 Data internării: 10.01.2023

 Data externării: 15.01.2023

 Diagnostic la internare:Traumatism ocular și corp străin intraocular.

 Motivele internării: durere, senzație de corp străin în ochi, tulburări de vedere, lăcrimare,
fotofobie, anxietate, hemoftalmie.
 Anamneză:

 Antecedente Heredo-Colatarale: fără importanță.

 Antecedente personale: fără importanță.

 Istoricul bolii: Boala debutează brusc în urma unui accident casnic în urma
căruia corpul străin (o bucată ascuțită din plastic) a pătruns accidental în ochi,
determinând următoarea simptomatologie: durere, senzație de arsură și de corp
străin în ochi, tulburări de vedere, lăcrimare, fotofobie, anxietate, hemoftalmie.
NEVOILE MANIFESTĂRI SURSA DE
FUNDAMENTAL DE DIFICULTAT
E DEPENDENȚA E
1.Nevoia de a - -
respira și a
avea o bună
circulație.
2.Nevoia de a bea - lipsa poftei de - alimentație
și de a mânca. mâncare; insuficentă
-slăbiciune; cantitativ;
-paliditate. - refuzul de a
bea și de a
mânca;
- mediul
spitalicesc.
3.Nevoia de a - -
elimina.
4.Nevoia de a se - dificultate de a - tulburări de
mișca și de a avea o se mobiliza; vedere;
bună postură. -absența - durere;
activităților
5.Nevoia de a -ore insuficiente -durere.
dormi și de a se de somn;
odihni. -ochi încercănaţi;
-oboseală.
6.Nevoia de a se -dificultate de a -
îmbrăca și de a se se îmbrăca și neîndemânare
dezbraca. dezbrăca. a de a se
îmbrăca și
dezbrăca.
-fotofobie;
-lăcrimare.
7.Nevoia de a-și -subfebrilitate. -proces
menține inflamator.
temperatura
corpului în limite
normale.
8.Nevoia de a fi -neglijarea ținutei -dezinteres
curat, și a înfățișări sale. față de
îngrijit, de a proteja înfățișarea sa.
tegumentele și
mucoasele.
9.Nevoia de a evita -jenă oculară; -corpi străini;
pericolele. -senzaţie de -infecţie;
arsură; -tulburări de
-fotofobie; vedere;
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE

1.Durere din cauza Pacientul să prezinte o INTERVENTII AUTONOME Diminuarea dureri și eliminarea

prezenţei corpilor diminuare a durerii. -asigur repaus la pat în camera cu riscului privind
semiobscuritate;
străini, manifestată eventualele
-ajut pacientul să descrie corect durerea;
prin jenă complicații
-spăl cu apă din abundenţă ochiul pentru
oculară,senzaţie de precum și
îndepărta corpurile străine conjunctivale
arsură. depășirea stării de
-aşez pacientul într-o poziţie antalgică(care
sa anxietate, neliniște

îi calmeze durerea), cu capul pe două sau agitație.

perne.

INTERVENTII DELEGATE

-administrez corect tratamentul şi urmăresc

efectele medicamentelor;

-monitorizez în permanenţă funcţiile vitale,

pregătesc instrumentele necesare pentru
măsurarea tensiunii intraoculare
TRATAMENTUL ESTE PRESCRIS DE MEDIC, ANTIBIOTICE CONFORM ANTIBIOGRAMEI.

EVALUARE FINALĂ

Pacientul B.C. este internat în secția de Oftalmologie a Spitalului Judetean Mavromati Botosani în
data de 10.01.2023, prezentând traumatism ocular cu corp străin intraocular.

În urma tratamentului prescris de medic, respectarea regulilor de asepsie și antisepsie au dus la o evoluție
favorabilă a stării pacientului, astfel încât rolul asistentei

și pregătirea acesteia a dat rezultate bune, rezultând externarea pacientului.

Se externează cu următoarele recomandări:

-repaus fizic;
-protejarea ochilor;
-evitarea expunerii la razele violente timp îndeungat;
-evitarea frecării ochiului afectat;
-spălarea ochiului cu ser fiziologic sau apă curată (de 3 ori pe zi);
-educarea pacientului, dar și a familiei pentru autoîngrijire și îngrijiri;
-educarea pacientului cu privire la respectarea unor măsuri de precauție.