Alimentatia bolnavilor

1.

Principiile generale de alimenatie

Una din cele mai importante problem a ingrijirii bolnavilor este

alimenatia.
Aceasta urmareste :
Sa acopere cheltuielile energetic de baza ale organismului, cele
necesare pentru crestere ( la copii) sau pentru refacere (restabilirea
organismului)
Sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale necesare desfasurarii
normale a metabolismului
Sa favorizeze procesul de vindecare, deoarece alimentatia are un effect
terapeutic important, ia poate influenta tabloul clinic, caracterul
procesului patologic, sau evolutia bolii
Sa impiedice trecerea bolilor din acute in cronice

2.

Asigurarea necesitatilor cantitative ale

organismulu

In cazul unor maladii lipsa poftei de mincare sau setea exagerata este
un symptom dominant. Pacientii inconstienti sau care se afla in coma
sint lipsiti de senzatia de foame sau sete de aceea un rol deosebit in
alimentative il are asistentul medical. Necesitatile zilnice ale unui
pacient adult variaza in 2500-3000 calorii pe zi. Procesul de foame
duce la consumarea unui kilogram din tesuturi in 24 ore ceea ce duce
la o slabire exagerata.
1 kg corp-25 calorii
60 kg-1500
La copii se adauga 20-30%
Iar la batrini se scade cu 10-15%
La fiecare grag de temperatura se adauga 13 %, in caz de convulsii,
_______________________________________________
In caz de distructii celulare, arsuri fracture, se adauga inca 10%.
Pacientii care se trateaza ambulator si indeplinesc o activitate fizica
necesarul in 24 ore poate ajunge pina la 5-6 mii. La arderea unui
gram de proteine sau un gram de glucide se degaja 4.1 calorii. La
arderea unui gram de lipide se degaja 9.3 calorii.
Asistenta medicala la internare cintareste pacientul, si in fiecare
dimineata verifica evolutia mesei corporale pentru a calcula valoarea
energetic necesare in 24h.
3.

Asigurarea necesitatilor calitative acasta reprezinta

compozitia chimica a alimentelor.

- Hidratii de carbon (glucidele) reprezinta sursa energetic principala
a organismului mai ales in bolile febrile. Este de dorit ca 50% din

necesitatile calorice ale organismului sa fie asigurate cu idrati de

carbon (exceptie: diabetul zaharat) . hidratii de carbon au rolul de
refacere a depoziteor de glycogen in ficat, asigurind buna
functionare a acestuia
Proteinele reprezinta materialul plastic al organismului, se mareste
aportul in arsuri, hemoragii, tulburari de digestie, insuficienta
hepatica. Necesitatea zilnica este 1-1.5 g la kg corp.
Grasimile (lipidele) - necesar 1-1.5 g la kg corp, se reduc in
insuficienta hepatica, pancreatica, diabet zaharat, obezitate. La
pacientii gravi se exclud lipidele din ratia alimentara, deoarece la
metabolismul acestora se depune un effort mai mare.
Vitaminele se maresc in afectiuni, prin marirrea aportului de fructe
si legume.
Apa si sarurile minerale in apa se produc toate reactiile biochimice
din organism, iar sarurile minerale servesc in calitate de catalizator.
Necesarul de lichid la o persoana adulta este de 2.5-3 litri.
Necesitatile de lichid se maresc in transpiratie abudente, hemoragii,
voma, diaree. Se reduce aportul de lichide in insuficienta cadiaca,
afectiuni renale si hepatice.

4.

Modurile de alimentative a pacientilor

Deosebim citeva tipuri de alimentatie:

- Alimentati activa pacientul maninca singur fara ajutorul cuiva.
Pacientii care se pot deplasa se duc in sufrageria sectiei si se
alimenteaza. La o masa sunt asezati pacientii care se alimenteaza
dupa o dieta.
- Alimentaita pasiva pacientul are nevoie de ajutor. (pacientii gravi,
imobilizati, paralizati, cu tulburari usoare de deglutitie) pacientul sta
in poztie semisezinda sau decubit dorsal cu capul plecat un pic
inainte, sub barbie se pune un servet, este servit cu preparate
lichide sau semilichide, se serveste cana cu cioc, nu se grabeste, se
asteapta pina pacientul inghite sau se deserveste cu lingura sau
lingurita. In cazul in care apare tuse, sau dispnee se elibereaza
cavitatea bucala a pacientului, intr-o cuva renala se pune sa
tuseasca, sa scuipe.
- Alimentatia artificial alimentele sunt introduce in organism prin
mijloace artificiale. (pacientii inconstienti, cu tulburari grave de
deglutie, operatii in tubul digestiv). Este de trei feluri:
Prin sonda nazogastrica - se introduce 50-55 cm. sonda de
cauciuc se pastraza 2-3 zile, cea din plastic 3-5 zile. Se face
intrerupere 6-8 ore dupa care iarasi se face. Se alimenteaza 4-6
ori, 200-500 ml aliment.

 Fistula stomacala
Alimentatia parenterala
Clismele alimentare