ALIMENTAREA PACIENTULUI

= introducerea alimentelor în organismul pacientului prin mijloace artificiale:

- sondă gastrică sau intestinală
- pe cale parenterală
- clismă pică tură cu pică tură
- gastrostoma.
Scop: hră nirea pacienţilor
- inconştienţi
- cu tulbură ri de deglutiţie
- cu intoleranţă sau hemoragii digestive
- operaţi pe tubul digestiv şi glandele anexe
- în stare gravă ,
- cu negativism alimentar.

ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

DEFINIŢIE: asigurarea aportului caloric necesar pentru susţinerea forţelor

fizice ale bolnavului.
Prin alimentaţie se urmă reşte:
- acoperirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului, cele necesare
creşterii (copii) câ t şi cele necesare refacerii pierderilor prin cheltuieli exagerate;
- să asigure aportul de vitamine şi să ruri minerale necesare desfă şură rii normale
a metabolismului, creşterii şi celorlalte funcţii ale organismului;
- să favorizeze condiţiile prielnice procesului de vindecare;
- să prevină o evoluţie nefavorabilă în cazul unei înbolnă viri latente, să împiedice
transformarea bolilor acute în cronice, precum şi apariţia recidivelor;
- să consolideze rezultatele terapeutice obţinute prin alte metode de tratament.
Pentru o alimentaţie corectă trebuie să asigură m necesită ţile cantitative şi
calitative ale organizmului

calculul raţiei alimentare (calorice)

 Definiţie:
 Raţia alimentară (calorică ) reprezintă proporţia alimentelor de origine animală sau vegetală , pe
24 ore, conţinute în dietă .

 Raţia calorică este funcţie de:

 Vâ rstă .
 Sex.
 Activitatea prestată .
 Starea de să nă tate.
 Starea de boală.

 Condiţii:
 Raţia trebuie să corespundă cantitativ şi calitativ.
 Să asigure necesarul potrivit nevoilor organismului.
 Se mă soară în calorii.
 Raţia minimă medie pentru organismul în repaus este de 1600 calorii.
 Calculul se face în funcţie de vâ rstă , sex, greutate, activitate.

 Necesar caloric:
 În repaus absolut = 25 calorii / kg corp.
o În activitate minimă = 30 calorii / kg corp.
o În activitate medie = 35 calorii / kg corp.
o În activitate intensă (intelectuală , studenţi) = 40 calorii / kg corp.
o În activită ţi foarte grele (mineri) = 45-60 calorii / kg corp.
 Necesarul caloric pentru bolnav de 60 kg în repaus absolut = 1500 cal/24 ore.
 Un copil necesită un plus de 30% calorii.
 Un bătrân necesită cu 15% calorii mai puţin.
 Necesarul creşte la bolnavul în ambulator, creşte în activitate.
 Pentru fiecare grad de temperatură este necesar un plus de 13% calorii.
 Pentru stă ri de agitaţie necesarul creşte cu pâ nă la 30%.

 Valoarea calorică a principiilor alimentare:

 1 g glucide = 4,1 cal.
 1 g proteine = 4,1 cal.
 1 g lipide = 9,3 cal.

 Conţinutul raţiei echilibrate:

 400 g glucide – 6 g / kg corp.
 70 g lipide – 1g / kg corp.
 70 g proteine – 1 g / kg corp.
 Există un echilibrul între principiile nutritive:
 50-55% glucide.
 10-15% proteine.
 40% proteine animale.
 60% proteine vegetale.
 30-40% lipide.
 35% de origine animală .
 65% de origine vegetală (uleiuri).

 Calculul raţiei calorice:

 Aportul de glucide şi lipide depinde de vâ rstă, perioade de dezvoltare, consum energetic, stare de
boală .
 Raţia de proteine – la copii creşte cu 3,5 g / kg corp / 24 ore, iar la bă trâ ni scade.

Dacă organismul este supus unui regim de foame va consuma din resursele
proprii (rezerve) circa 11g / 24 h, slă bire rapidă mascată printr-o retenţie
mascată de apă .
Asigurarea aportului de substanţe alimentare poate fi calculată ţinâ ndu-se seama
de valoarea energetică a principiilor alimentare (hidraţi de carbon, proteine = 4,1
calorii, gră simile = 9,3 calorii
În acest scop asistenta trebuie:
- să câ ntă rească bolnavul la internare şi să controleze evoluţia greută ţii în timpul
spitaliză rii;
- să aprecieze cheltuielile energetice în plus;
- să calculeze valorile calorice ale alimentelor pe bază de tabele care trebuiesc
afişate în camera asistenţilor;
- să observe
Asigurare necesităţilor calitative
- regimul alimentar trebuie să cuprindă toţi factorii necesari pentru menţinerea
vieţii şi asigurarea tuturor funcţiilor organismului în condiţii normale
Hidraţi de carbon - sursă principală energetică a organismului (50% din necesar);
excepţii fac diabetul zaharat, colita de fermentaţie
În cazuri febrile – hidrocarbonate lichide şi siropuri, ceaiuri, limonade, sucuri de
fructe
Substanţe proteice:

- materiale plastice ale organismului

- materie primă a fermenţilor şi hormonilor
- creşterea necesarului de proteine în afecţiuni ca:
- insuficienţă hepatică
- tulbură ri de digestie
- arsuri întinse
- hemoragii
- boli febrile
- necesarul de proteine la organism să nă tos este de 1-1,5 g/ kg corp/ 24 h
Grăsimile
- substanţe cu valoare calorică înaltă ; necesarul de lipide al organismului este de
1-1,5 g/kg corp, ceea ce reprezintă 30-40% din raţia energetică totală a
organismului
- raţia de gră simi se reduce în:
- insuficienţă hepatică
- insuficienţă pancreatică
- nefroză
- ateromatoză
- obezitate
- se mă reşte în:
- stă ri de subnutriţie
- arderi exagerate, hipertiroidism.
Vitaminele
- necesare pentru menţinerea metabolismului normal al organismului;
- necesarul de vitamine creşte în majoritatea îmbolnă virilor ajungînd pâ nă la:
- 150 mg vit.C
- 25 mg vit. B, B6
- 8 mg vit. PP
- 20 mg vit. K, şi este asigurat prin introducerea fructelor, salatelor, legumelor
Apa şi sărurile minerale
- necesită ţile de apă zilnică sunt 2500-3000 ml/24 h
- necesită ţile de Na 4 g/24 h
K 3,4 g/24 h
Ca 2 g
Mg 0,15 g
Fe, I – cantitate mai mică
- necesarul de apă şi să ruri minerale creşte în :
- transpiraţie abundente
- diaree, vă rsă turi
- hemoragii
- plasmoragii (arsuri întinse)
- diureză exagerată
- boli febrile
Pierderile de apă se completează cu ape minerale, supe, sucuri, soluţie Ringer
Pierderile de să ruri se completează cu soluţii hipertonice de să ruri minerale
Deci necesită ţile calitative ale organismului cuprind compoziţia chimică şi starea
de agregare a alimentelor (lichide, semilichide, solide)
Alimentele supuse proceselor de pregă tire suferă transformă ri calitative în
compoziţia lor chimică :
- pră jirea gră similor eliberează acizi graşi greu suportaţi în afecţiuni duodenale,
vezicale, interzişi în boli ulceroase;
- prin pră jire carnea îşi pă strează toate substanşele componente
- prin fierbere carnea pierde substanţe organice şi minerale;
- alimentele preparate la cald ră mâ n să race în vitamine.

ALIMENTAŢIA DIETETICĂ
Regimuri alimentare

Regimul alimentar sau dieta constituie partea integrantă din conduita

terapeutică a pacientului prin alimentele ingerate
Înseamnă o contribuţie la tratarea pacientului, prin alimentele ingerate.
Regimurile dietetice sunt foarte variate, în funcţie de calitatea şi cantitatea
alimentelor ce le compun.
în funcţie de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi hipocalorice si hipercalorice.
Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de
îmbolnă viri.
Regimurile dietetice urmă resc:
- punerea în repaus şi cruţarea unor organe, aparate şi sisteme:
- regim de cruţare a intestinului gros - în dizenterie;
- regim de cruţare a mucoasei bucale - stomatită ;
- regim de cruţare a stomacului - gastrită , ulcer gastric;
- regim de cruţare a ficatului - hepatită , ciroză ;
- regim de cruţare a rinichiului - nefrită , glomerulonefrită , insuficienţă renală
acută ;
- la alcă tuirea regimurilor de cruţare se va ţine seama de compoziţia chimică a
alimentelor, de modul de preparare, precum şi de starea lor de agregaţie;
- echilibrul unor funcţii deficitare sau exagerate ale organismului:
- în colita de fermentaţie - regim bogat în proteine;
- în colita de putrefacţie - regim bogat în hidrocarbonaţi;
- în ciroza hepatică - restricţie de lichide;
- în insuficienţa cardiacă - restricţie de lichide;
- compensarea unor tulbură ri rezultate din disfuncţia glandelor endocrine:
- se va stabili toleranţa la glucide în diabetul zaharat; regimul va corespunde
acestei toleranţe;
- satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
- în boli infecţioase - regim bogat în vitamine;
- afecţiuni osoase - regim bogat în calciu;
- în tratamentul cu hormoni corticosuprarenali - regim bogat în proteine;
- îndepă rtarea unor produse patologice de pe pereţii intestinali:
- produse patologice ca: mucus, puroi, se pot îndepă rta cu ajutorul regimului de
mere rase sau morcovi.
- în vederea alcă tuirii unui regim dietetic câ t mai variat este necesară cunoaşterea
echivalenţelor calitative şi cantitative ale principiilor alimentare.
- numă rul regimurilor dietetice este variat în funcţie de diversitatea
îmbolnă virilor, de stadiul şi de gravitatea acestora.
Regimul - indicaţii
hidric - în primele zile postoperator, diarei acute, gastrite acute
- alimente permise:
- supe limpezi de legume, ceaiuri îndulcite cu zaharină sau neîndulcite, zeamă de orez,
supe diluate şi degresate din carne, apă fiartă şi răcită

Hidro- - indicaţii
zaharat - perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficienta renală acută, insuficienţa
hepatică acută, colecistita acută, în perioada febrilă a bolilor infecţioase
- alimente permise
- sucuri de fructe îndulcite, ceaiuri îndulcite, zeamă de compot, zeamă de orez
- se administrează în cantităţi mici şi repetate

Semili- - indicaţii
chid - colecisitita subacută, perioada icterică a hepatitei epidemice, ciroza hepatică, varice
esofagiene, după primele zile ale infarctului miocardic acut
- alimente permise:
- supe de făinoase, supe de legume, piureuri de legume, fructe coapte, făinoase,
sufleuri de brânză de vaci
- mese mici cantitativ si mai frecvente

Lactat - indicaţii
- în primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, în primele zile după
hemoragia digestivă superioară
 - alimente permise
-1000-2000 ml lapte, eventual îmbogăţit cu friscă sau smântână

Lacto- vegetarian
făinos -indicaţii
- după puseul acut al ulcerului în remisiune, după operaţii pe stomac
- alimente permise
-brânză de vaci, ouă moi, caş, lapte, piureuri de legume, smântână, frişcă, făinoase

Hepatic - indicaţii
- hepatită cronică agresivă, ciroză hepatică decompensată, neoplasm hepatic
- alimente permise
- brânză de vaci, caş, urdă, iaurt, carne slabă fiartă, pâine albă prăjită, legume,
făinoase, fructe coapte, biscuiţi, supe de făinoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zi.

Renal - indicaţii
- glomerulonefrită acută difuză, insuficienţă renală -alimente permise
- salată de crudităţi cu untdelemn, fructe crude coapte, compot, supe de legume şi
făinoase, prăjituri cu mere, caş, brânză de vaci, urdă, gălbenuş de ou, frişcă, pâine fără
sare

Cardio- - indicaţii
vascular - cardiopatii decompensate, hipertensiune arterială, infarct miocardic acut în a doua
săptămână de boală
- alimente permise
- lapte, iaurt, brânzeturi, carne slabă fiartă, salată de sfeclă, fructe crude sau coapte,
compot, aluat de tartă, dulceaţă, unt 10 g şi ulei 30 g/zi

Diabetic - indicaţii
- diabetul zaharat
- alimente permise
- în funcţie de toleranţa la glucide va cuprinde alimente cântărite în mod obligatoriu şi
alimente necântărite:
- alimente cântărite: pâine, lapte, cartofi, făinoase,
legume uscate, fructe
-alimente necântărite: peşte, carne, mezeluri, ouă, supe de carne, sosuri fără făină, ulei

Hipo- - indicaţii
caloric - obezitate, hipertensiune arterială
- alimente permise
- 240 calorii - 300 g brânză de vaci - 400 calorii - lapte, brânză de vaci, carne albă,
legume, mere
- 600 calorii din aceleaşi alimente
După criteriile cantitative regimul dietetic poate fi :
a. hipocaloric – obezitate
- cruţarea unor organe.
b. hipercaloric – pacienţi subnutriţi.

MODURI DE ALIMENTARE A BOLNAVULUI

Una din cele mai importante sarcini ale îngrijirii bolnavului este alimentaţia.
Asigurarea aportului caloric necesar pentru susţinerea forţelor fizice ale
bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat pentru asigurarea condiţiilor
de vindecare şi administrarea alimentelor pe cale naturală sau artificială ,
constituie sarcini elementare ale îngrijirii orică rui bolnav spitalizat.
În funcţie de starea pacientului, alimentarea se face:
 activ – pacienta mă nâ ncă singură în sala de mese sau în salon
 pasiv – pacientei i se introduc alimentele în gură
 artificial – alimentele sunt introduse în organism în condiţii nefiziologice.
Pregătiri
materiale
 tavă
 farfurii
 pahar cu apă sau cană cu cioc
 şervet de pâ nză
 cană de supă
 tacâ muri
asistenta medicala
 îmbracă halatul de protecţie
 aşază pă rul sub bonetă
 se spală pe mâ ini
pacient
 se aşază în poziţie semişezâ nd cu ajutorul rezemă toarelor de pat sau în
decubit dorsal cu capul uşor ridicat şi aplecat înainte pentru a uşura deglutiţia
 i se protejează lenjeria cu un prosop curat
 se protejează cu un prosop în jurul gâ tului
 se adaptează mă suţa la pat şi i se aşază mâ ncarea astfel încâ t să vadă ce i se
introduce în gură
Servirea mesei
 asistenta se aşează în dreapta pacientului şi îi ridică uşor capul cu perna
 verifică temperatura alimentelor(pacienţii în stare gravă nu simt
temperatura, nici gustul alimentelor), gustâ nd cu o altă lingură
 îi serveşte supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
 supraveghează debitul lichidului pentru a evita încă rcarea peste puterile
de deglutiţie ale pacientului
 este şters la gură , i se aranjează patul
 se îndepă rtează eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot
contribui la formarea escarelor
 schimbă lenjeria dacă s-a murdă rit
 acoperă pacientul şi aeriseşte salonul
 strâ nge vesela şi o transportă la oficiu

De ştiut
 se încurajează pacientul în timpul alimentaţiei, asigurâ ndu-l de contribuţia
alimentelor în procesul vindecă rii
 se stimulează deglutiţia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura
 se oferă pacientului cantită ţi nu prea mari-deoarece , neputâ nd să le
înghită , ar putea să le aspire
De evitat
- servirea alimentelor prea fierbinţi sau prea reci
- atingerea alimentelor care au fost în gura pacientului
Alimentarea artificială  înseamnă introducerea alimentelor în organismul
pacientului prin mijloace artificiale.
Se realizeaza prin urmă toarele procedee:
 sondă gastrică sau intestinală
 gastrostomă
 clismă
 parenteral
Scop:
 hră nirea pacienţilor inconştienţi
 cu tulbură ri de deglutiţie
 cu intoleranţă sau hemoragii digestive
 operaţi pe tubul digestiv şi glandele anexe
 cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
 în stare gravă ; negativism alimentar

ALIMENTAREA ACTIVĂ ŞI PASIVĂ

OBIECTIVELE PROCEDURII
• Asigurarea necesităţilor calorice şi calitative în funcţie de vârsta şi starea
organismului
• Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice şi
prevenirea cronicizării unor îmbolnăviri
Alimentarea activă  se poate face în sala de mese, în salon; la masă sau la pat.
În sala de mese aerisită , cură ţenia trebuie să fie desă vâ rşită ; porţiile aranjate
estetic sunt aşezate pe mese mici (4 persoane). Se invită pacientele la masă , se
invită să se spele pe mâ ini. Felurile de mâ ncare se servesc pe râ nd, vesela folosită
se ridică imediat. Nu se ating alimentele cu mâ na.
Se observă dacă pacientul a consumat alimentele; în caz contrar se află motivul şi
se iau mă suri.
În salon la masă: se îndepă rtează tot ce ar putea influenţa negativ apetitul
pacientului (tă viţă ,scuipă tori, ploscă ). Se invită pacientul să se spele pe mâ ini, se
ajută să se aşeze la masă ; servirea mesei se face ca în sala de mese.
În salon, la pat: se pregă teşte salonul ca pentru alimentarea în salon la masă . Se
aşează pacientul în poziţie confortabilă , este invitat să se spele pe mâ ini, asistenta
servindu-i materialele necesare şi protejâ nd lenjeria de pat cu muşama. Se
adaptează masa specială la pat şi se serveşte masa la fel ca în salon la masă .
Alimentarea pasivă  - Câ nd starea generală a bolnavilor nu le permite să se
alimenteze singuri, trebuie să fie ajutaţi.
Scop
 vor fi hră niţi bolnavii
 imobilizaţi
 paralizaţi
 epuizaţi , adinamici
 în stare gravă
 cu uşoare tulbură ri de deglutiţie

PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Veselă şi tacâmuri
- Cană simplă
- Cană specială cu cioc sau în funcţie de starea pacientului, tub pentru administrarea
lichidelor
- Tavă, cărucior pentru alimente
- Alimente conform regimului recomandat
- Şervetele de masă
- 2 prosoape (şervete) pentru protecţia lenjeriei de corp şi pat
PREGĂTIREA PACIENTULUI
CULEGEŢI DATE DESPRE:
- Afecţiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese
- Posibilităţile de mobilizare, dacă pacientul este imobilizat, dacă are indicaţie de
repaus
- Posibilitatea de a-şi folosi membrele superioare şi nivelul de autonomie (se poate
alimenta singur-activ, sau este alimentat de altă persoană- pasiv)
- Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restricţii alimentare
înainte sau după acestea
- Administrarea unor medicamente înainte, în timpul mesei sau după masă
- Preferinţele alimentare ale pacientului
a) PSIHICĂ:
- Stimulaţi autonomia
- Explicaţi pacientului importanţa alimentaţiei şi a respectării regimului pentru evoluţia
favorabilă a bolii
b) FIZICĂ:
- Respectaţi recomandările cu privire la mobilizarea ei asiguraţi pacientul de ajutorul
dumneavostră
- Ajutaţi pacientul să se spele pe mâini
- Aşezaţi pacientul într-o poziţie confortabilă în raport cu starea sa generală:
• Şezând la masă în salon sau în pat
• Semişezând pentru pacientul care se poate ridica puţin
• În decubit lateral stâng dacă pacientul este dreptaci, cu capul uşor ridicat
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Verificaţi dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit,
au fost îndepărtate ploştile şi urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat în salon
- Identificaţi pacientul şi regimul alimentar recomandat
- Ajutaţi pacientul să-şi spele mâinile
- Pregătiţi alimentele pe o tavă acordând atenţie aspectului estetic
- Îmbrăcaţi un halat curat şi manuşi
a)Alimentarea activă
Servirea mesei la pat în poziţie şezând sau semişezând
- Aşezaţi pacientul în poziţie confortabilă
- Protejaţi lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop dacă este cazul
- Aşezaţi tava cu alimente în faţa pacientului sau adaptaţi o masuţă specială
- Ajutaţi pacientul să taie alimentele dacă este necesar
- Observaţi dacă pacientul consumă toate alimentele
Alimentarea activă la pat în poziţie de decubit lateral
- Aşezaţi pacientul în decubit lateral lăsând liber braţul dominant (de obicei drept)
- Ridicaţi uşor capul pacientului şi protejaţi patul pacientului cu un prosop curat
- Aşezaţi sub bărbia pacientului un prosop curat
- Puneţi tava cu alimente pe marginea patului, pe un taburet sau pe noptieră aşa încât
pacientul să vadă ce mănâncă
- Taiaţi alimentele în bucăţi mici
- Ajutaţi pacientul să bea lichide prin sucţiune sau cu ajutorul unei căni speciale
b) Alimentaţia pasivă
- Aşezaţi pacientul în poziţie şezând (dacă are membrele superioare afectate) sau
semişezând (dacă este imobilizat, adinamic, epuizat, în stare gravă)
- Protejaţi lenjeria de pat şi de corp folosind prosoape curate
- Plasaţi tava cu alimente pe noptieră, pe un taburet sau pe o măsuţă adaptabilă la pat
- Asezaţi-vă în partea dreaptă a pacientului (de regulă) pe un scaun, verificaţi
temperatura alimentelor
- Ridicaţi cu o mână (stânga) capul bolnavului cu pernă şi administraţi supa cu lingura
pe jumătate plină
- Asiguraţi-vă că pacientul a înghiţit înainte de a administra o nouă cantitate
- Rezervaţi-vă suficient timp pentru a putea face mici pauze dacă este nevoie
- Tăiaţi alimentele în bucăţi mici fără să le atingeţi cu mâna
- Încurajaţi pacientul să consume alimentele purtând o discuţie agreabilă
- Folosiţi linguriţa sau o pipetă dacă pacientul este în stare foarte gravă sau are
tulburări de deglutiţie
- Observaţi permanent faciesul pacientului
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezaţi pacientul în poziţie comodă dacă nu poate singur
- Refaceţi patul, îndepărtaţi eventualele firmituri sau schimbaţi lenjeria dacă este
necesar
- Verificaţi dacă prezintă cumva senzaţie de greaţă
- Ajutaţi pacientul să-şi facă toaleta cavităţii bucale
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
- Îndepărtaţi vasele muradare şi resturile alimentare
- Aerisiţi încaperea
NOTAREA PROCEDURII
- Notaţi în dosarul de îngrijire cantitatea de alimente şi lichide ingerate
- Modificările de apetit: dispariţia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor, nu-i
place mâncarea, respectă restricţiile religioase, refuză anumite alimente
- Prezintă sete exagerată
- Acuză senzaţie de greaţă, de rău în timpul mesei sau după masă
- Acuză senzaţia de plenitudine
- Refuză regimul recomandat, consumă alimente nepermise
- Recomandări speciale care trebuie comunicate turei următoare: mese mici şi dese, în
timpul nopţii, restricţie alimentare pentru examinările din zilele următoare
EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII
Rezultate aşteptate/dorite:
- Pacientul consumă întreaga cantitate de alimente şi se hidratează corespunzător
- Exprimă stare de confort
- Respectă regimul alimentar, o parte din simptome au dispărut
Rezultate nedorite / Ce faceţi
- Pacientul nu consuma întreaga cantitate de alimente
- Cercetaţi cauzele: apetit diminuat, condiţii necorespunzătoare de servire a mesei, nu-i plac
alimentele, consumă alimente aduse de aparţinători, îşi respecta religia
- Pacientul refuză anumite alimente, acuză greaţă

- Se consemnează observaţiile şi se anunţă medicul