In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care

se hraneste rational
(I. Gontea)

Nevoia de a bea si manca

Definitie
Oricarui organism ii este necesar sa ingere si sa absoarba alimente de buna calitate si in
cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor si pentru a-si
mentine energia indinspensabila unei bune functionari .

I.

INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII .

Organismul are nevoie de alimentatie adecvata calitativ si cantitativ . Alimentatia trebuie sa

cuprinda toti factorii necesari pentru mentinerea vietii si asigurarea functiilor organismului :
glucide , proteine , lipide , vitamine, apa , saruri minerale .
Glucidele sau hidratii de carbon reprezinta sursa principala energetica a organismului.
Digerarea si asimilarea lor nu solicita organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din
necesitatile calorice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon , daca nu exista o
contraindicatie in ceea ce priveste aportul lor (diabetul zaharat, obezitate , colita de fermentatie )

Aportul de glucide trebuie marit in boli febrile , casexie (stare extrema de slabire), denutritie ,
afectiuni hepatice , renale .
Necesarul zilnic de hidrati de carbon = 4-6g/kg corp/24 h
Proteinele reprezinta materialele plastice (de formare) ale organismului , ele inlocuind
substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica . Reprezinta sursa importanta de energie
si constituie material prima a fermentilor si a hormonilor .
Cresterea cantitatii de proteine este indicata in sarcina , alaptare , arsuri , anemii , postoperator ,
evacuari pleurale si abdominale .
Scaderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale , afectiuni febrile .
Necesarul de proteine = 1-2g/kg corp/24 h
Lipidele au valoare calorica mare si calitati energetice mari intr-un volum mic. Ele au rol
energetic , structural , adica intra in compozitia sistemului nervos si a eritrocitului (globulul
rosu), au rol de sustinere pentru organele interne , rol de depozit pentru rezervele de energie .
Necesarul de lipide = 1-2g/kg corp/24 h
, boli hepatice , insuficienta pancreatica , insuficienta renala , diabet zaharat , obezitate ; si va
creste in malnutritie , hipertiroidism (datorita arderilor exagerate).
Aportul de lipide trebuie sa fie de origine animala (unt , smantana , sunca) si vegetala (ulei).
Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. Necesarul
de vitamine se asigura prin consumarea fructelor , legumelor , salatelor , sucurilor de fructe.
Vitaminele pot fi clasificate in :
vitamine hidrosolubile
vitamine liposolubile
Necesitatile normale de vitamine pot ajunge pana la
- 150mg vitaminaC;
- 25mg B1; 6mgB6;
- 8mgPP;
- 20mg vitK
5)Apa si sarurile minerale. In apa se petrec toate reactiile biochimice din organism , au rol
structural si catalizator.
Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500 ml , ele se acopera prin lichidele ingerate si arderea
hidratilor de carbon si a grasimilore .
Necesarul de saruri minerale : 4g de Na/zi , 3-4g K/zi , 2g Ca/zi , 6g Cl/zi , 18mg Fe/zi , 0,15g
Mg/zi .
Necesitatile de apa si saruri minerale cresc in boli febrile , diaree , varsaturi , hemoragii
abundente , arsuri intinse ; si scad in insuficienta cardiaca , in ciroza hepatica, etc.
Ratia echilibrata la adult va cuprinde: 400 g glucide/24h; 70 g lipide/24h; 70g proteine/24h

Factori care influenteaza satisfacerea nevoii .

1) Factori bilogici :

- varsta si dezvoltarea nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si

dezvoltare : copil , adolescent , adult , varstnic.
- activitati fizice cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat creste si aportul alimentar
- orarul si repartizarea meselor un program regulat al meselor este recomandat tuturor
indivizilor , intervalul dintre mese fiind in functie de varsta
2)Factori psihologici :
- emotiile- influenteaza consumul de hrana (unii isi pierd apetitul , iar altii consuma mai multe
alimente) .
- anxietatea hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate , de dragoste si
de bunastare
3) Factori sociologici :
- climatul iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii , iar vara , sunt preferabile mesele
usoare si o cantitate crescuta de lichide
- statutul socio-economic saracia influenteaza negative satisfacerea nevoii
- religia in functie de apartenenta lor religioasa , indivizii au anumite ritualuri alimentare : post
urmat de sarbatori mari , interzicerea consumului unor alimente (carne de porc , cafea , alcool ) ,
dar si prepararea si servirea alimentelor dupa un anumit ritual
- cultura alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culturi.

Manifestari de independenta :
- cavitatea bucala dentitia trebuie sa fie buna , proteza dentara (daca este cazul) trebuie sa fie
adaptata si in stare buna , mucoasa bucala roza si umeda , limba roz , gingiile de culoare roz si
aderente dintilor .
- masticatia trebuie sa fie usoara , eficace , cu gura inchisa .
- reflexul de deglutitie (inghitire) trebuie sa fie prezent
-digestia trebuie sa fie usoara , lenta .
- deprinderile alimentare- orarul meselor (3 mese si 2 gustari cu 10 ore de repaus nocturn).
- apetitul trebuie sa fie prezent.
- satietatea (senzatia de satul) trebuie sa fie prezenta
- hidratarea reprezinta consumul de lichide in functie de varsta
- simtul gustativ trebuie sa fie prezent.

Interventiile nursei pentru mentinerea independentei :

asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 h , in functie de activitate , varsta si
starea fiziologica
Necesarul caloric este de 2500-3000 cal/zi .
Necesarul caloric pe 24 h in functie de activitate :
- in repaus 25 cal/kg corp/zi
- efort fizic usor -35-40 cal/kg corp/zi
- efort mediu 40 45 cal/kg corp/zi
- efort mare 45-60 cal/kg corp/zi
Necesarul caloric pe 24 h in functie de varsta :
3

- se creste necesarul caloric cu 20-30% pentru copii

- se scade cu 10-15% pentru varstnici
asigura echilibrul intre alimentele energetice si cele neenergetice (apa , vitamine , saruri
minerale) .
asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel:
- 50-55% glucide
- 10-15% proteine
- 30-40% lipide
asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala :
- a) 40% proteine de origine animala
- b) 60% proteine de origine vegetala
- c) 35% lipide de origine animala
- d) 65% lipide de origine vegetala
calculeaza numarul de calorii/kg corp/24h in stari fiziologice
- la sportivi , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu 30%
- in starile febrile necesarul caloric este marit cu 13% pentru fiecare grad ce depaseste
37grade C
asistenta cantareste pacientul si urmareste evolutia greutatii
ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele alimentare ,cunoscand valoarea a
principiilor alimentare :
- glucide 4,1cal prin metabolizarea unui gram
- lipide 9,3 cal prin metabolizarea unui gram
- proteine 4,1cal prin metabolizarea unui gram
cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului
alege alimente tinand seama de preferintele, deprinderile si nevoile pacientului
inlocuieste, la nevoie , un aliment cu altul , conform echivalentelor cantitative si calitative
ale diferitelor principii alimentare

II.

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

Probleme de dependenta :
1) Alimentatie inadecvata prin deficit
2) Alimentatie inadecvata prin exces sau surplus
3) Dificultate de a se alimenta si/sau hidrata
4) Dificultate de a urma dieta
5) Greturi si varsaturi
6) Refuz de a se alimenta si hidrata

Surse de dificultate :
4

1) de ordin fizic :
- alterarea mucoasei bucale , tubului digestiv
- afectiuni ale ficatului si ale cailor biliare
- tubajul gastric : intoxicatii alcoolice , abuz de medicamente , afectiuni endocrine
- obstructii sau strangulari intestinale
2)de ordin psihologic :
tulburari de gandire
anxietate
stress
stari de criza
3)de ordin sociologic :
insalubritatea
religia
4)lipsa cunoasterii de sine , a mediului inconjurator .

1.Alimentatia inadecvata prin deficit aport insuficient de alimente .

Manifestari de dependenta :
- ANOREXIE = lipsa poftei de mancare
- INAPETENTA = apetit scazut
- DISFAGIE = dificultate de inghitire
- ODINOFAGIE=deglutitie dureroasa
- GINGIVITE = inflamatia gingiilor
- Ulceratii ale mucosei bucale , buzelor
- GLOSITA =inflamatia limbii
- Dificultate in masticatie
- Hidratare necorespunzatoare
- La nivelul tegumentelor : tegumente uscate , deshidratate , lipsite de elasticitate , stare de
slabiciune
- Greturi
- Varsaturi
- Scaderea in greutate
- Greseli in alegerea si prepararea alimentelor
- REGURGITATII = intoarcerea alimentelor din stomac la nivelul cavitatii bucale
-aerofagie
-gust si valoare acordate mancarii-dezordonat,mananca in picioare sau in pat,obiceiuri
gresite(consuma numai un fel,numai rece,etc)

Interventiile asistentei
5

Pacient cu alimentatie inadecvata(deficit)

Obiective

Interventii autonome si delegate

Pacientul sa aiba o- aseaza pacientul in pozitie semisezand sau in decubit dorsal cu capul
stare de bine , faraintr-o parte
greturi si varsaturi - protejeaza lenjeria de corp si de pat a pacientului cu musama , aleza ,
prosop
- ajuta pacientul in timpul varsaturilor sprijinindu-l
- invata pacientul sa inspire profound
-administreaza medicatia prescrisa de medic (antiemetice , vitamine ,
saruri minerale)
-opreste sau reduce aportul de lichide sau alimente
Pacientul
sa
fie- alimenteaza pacientul parenteral , daca nu poate singur , instituind
echilibrat
perfuzii cu glucoza 5% , 10% , 20% , 33% , 40% la indicatia medicului
hidroelectrolitic
- calculeaza indicele ponderal , necesarul caloric in functie de starea
patologica (febra , varsaturi , diaree)
- in caz de febra asistenta adauga la necesarul caloric 13% pentru fiecare
grad de temperatura peste 37 grade C si 20-30% pentru agitatie ,
convulsii , arsuri
- dupa incetarea varsaturilor asistenta hidrateaza pacientul cu cantitati mici
de lichide reci la intervale egale de timp
- exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului
valorificandu-le
-educa pacientul asupra importantei dietei alimentare
- face bilantul lichidelor ingerate si eliminate
Pacientul sa fie
- exploreaza preferintele pacientului
echilibrat nutritional - serveste pacientul cu alimente la temperatura moderata
- respecta orarul meselor , acorda atentie modului de preparare
- alimentele sa fie prezentate cat mai atragator
- educa pacientul asupra regimului alimentar pe care trebuie sa-l urmeze
- colaboreaza cu pacientul in scopul alegerii alimentelor preferate ,
contraindicatiile regimului
- invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar si
echivalentele cantitative si calitative ale principiilor alimentare in vederea
inlocuirii unui aliment cu altul:
-100g glucide sunt cuprinse 100g zahar;120g orez; 135 g taitei;200 g
paine, 450g fructe uscate;200 g legume uscate; 500 g cartofi;650 g fructe
proaspete
-100 g proteine sunt cuprinse in:3000ml lapte;450g carne alba;650 g
peste;400 g branza
-100 g lipide sunt cuprinse in aceeasi cantitate de ulei,unt ,untura de porc
6

Pacientul
sa
echilibrat psihic

fie- asigura climat cald , confortabil

- incurajeaza pacientul
- explica scopul interventiilor

2.Alimentatia si hidratarea inadecvata prin surplus aport alimentar exagerat

cantitativ si calitativ .
Manifestari de dependenta :
-indice ponderal:+15-20%
-greutatea corporala cu 15-20% mai mare decat greutatea ideala; greutatea ideala se calculeaza
astfel: 50+0,75(Tcm -150) + Vani -20:4 x 0,9 (la femei)
Tcm=tali, exprimata in cm
V =varsta
0,9-factor de corectie care se aplica numai la fefemei
-greturi , varsaturi
- POLIFAGIE = nevoie exagerata de a manca cu absenta sentimentului de satietate
- BULIMIE = sezantie exagerata de foame,mananca fara control
- Greturi si varsaturi
Surse de dificultate :
- stres , anxietate
- singuratate
- tulburari psihice
- dezechilibre endocrine sau organice
Interventiile asistentei-pacient cu alimentatie inadecvata(surplus)
Obiective
Interventii autonome si delegate
Pacientul sa aiba
- asistenta calculeaza indicele ponderal
greutatea cat mai aproape - invata pacientul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in
de cea ideala in functie de functie de activitatile fizice si varsta
varsta , sex , fiziologie
- alcatuieste un regim alimentar hipocaloric
- urmareste orarul si distributia meselor
- urmareste periodic greutatea corporala
Pacientul sa desfasoare - educa pacientul asupra necesitatii efectuarii exercitiilor fizice
activitate fizica crescuta
moderate
- stabileste un program de activitate fizica in functie de capacitatile si
preferintele pacientului
Pacientul sa fie echilibrat- stimuleaza pacientul sa-si exprime emotiile
psihic
- il invata metode de relaxare
- administreaza medicatia prescrisa de medic

Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii de a bea si manca

7

Alimentatia bolnavului
Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
-inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesare cresterii la copii sau
cele necesare refacerii peirderilor prin consum la adult
-asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,cresterii la
copii si celorlalte functii
-favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave
-prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli cronice si
aparitia recidivelor
-consolidarea rezultatelor terapeutice

Regimurile dietetice
Regimurile dietetic=regimul alimentar al unui bolnav satabilit in functie de boala si de
necesitatile sale.
Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun :
Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :
- hipocalorice
-hipercalorice
Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.
Regimurile dietetice urmaresc:
punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:
- regim de crutare a intestinului gros in dizenterie
- regim de crutare a mucoasei bucale stomatita
- regim de crutare a stomacului gastrita, ulcer gastric
- regim de crutare a ficatului hepatita, ciroza
- regim de crutare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta;
echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:
- in colita de fermentatie regim bogat in proteine;
- in colita de putrefactie regim bogat in carbohidrati;
- in insuficienta cardiaca restrictie de lichide
compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:
- se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei
tolerante;
satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
- in boli infectioase regim bogat in vitamine;
- afectiuni osoase regim bogat in calciu;
- in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine;
indepartarea
unor
produse
patologice
de
pe
peretii
intestinali:
mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;

Regimurile alimentare
8

Hidric

Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta

Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate si
degresate din carne,apa fiarta si racita

Hidrozaharat

Indicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala

acuta,insuficienta hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor
infectioase
Alimente permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de
compot,zeama de orez
Indicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,ciroza
hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard
Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume,piureuri de legume,fructe
coapte,fainoase,sufleuri de branza de vaci-mese mici cantitativ si frecvente
Indicatii:in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile
dupa hemoragie digestiva superioara; alimente permise:1000-2000ml
lapte,eventual imbogatit cu frisca sau smantana
Indicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomac
Alimente
permise:branza
de
vaci,oua
moi,cas,lapte,piureuri
de
legume,smantana,frisca,fainoase
Indicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasm
hepatic
Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba fiarta,paine alba
prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt1og/zi,ulei2030g/zi
Indicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala
Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude
coapte,compot,supe de legume si fainoase,prajituri cu mere,cas,branza de
vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sare
Indicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct miocardic acu
in a doua saptamana de boala;.
alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de sfecla,fructe
crude sau coapte,compot,aluat de tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g
Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;
alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe;
necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei
Indicatii obezitate,hipertensiune arteriala
Alimente permise:240cal-300g branza de vaci ;400cal-lapte,branza de
vaci,carne alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente

Semilichid

lactat

Lacto-fainos
vegetarian
Hepatic

Renal

Cardiovascular

Diabet

Hipocaloric

Intocmirea foii de alimentatie zilnica

9

Foaia de alimentatie zilnica=document in care se centralizeaza regimurile alimentare zilnice

prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.
Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon raporteaza numarul de
regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.
Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de alimentatie
la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.
Foaia de alimentatie se intocmeste in fiecare zi.
Exemplu de foaie de masa
Clinica CHIRURGIE
FOAIE DE MASA
Ziua.luna.anul
Regim
Nr.portii
Observatii referitoare la
hrana din ziua precedenta
Hidric
10
Hidrozaharat
10
Semilichid
3
Renal
5
Cardiovascular
5
Diabet
5
Mixt
20
1000calorii
2
Total
60
Medic
Asistenta sefa .

Alimentatia pacientului
In legatura cu servirea meselor se vatine seama de:
-orarul si servirea meselor
-pregatirea servirii meselor
-distribuirea alimentelor
- ordinea de servire a mesei:
- se va distribui intai regimul comun apoi regimurile tip si la urma se va dispune
aducerea regimurilor individuale,pentru pacientii a caror alimentative nu se incadreaza in
regimul tip.
-vor lua masa intai pacientii ce se pot alimenta singuri,apoi cei care necesita ajutor
-alimentatia artificial se face in afara programului obisnuit

Modurile de alimentatie a bolnavului

n funcie de starea pacientului, alimentarea se face:
- activ pacienta mnnc singur n sala de mese sau n salon
- pasiv necesita ajutor
10

artificial alimentele sunt introduse n organism pe cale artificiala.

Alimentatia activa si pasiva

Obiective
Asigurarea necesitatilor calorice si calitative in functie de varsta si starea organismului
Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice si prevenirea
cronicizarii unor imbolnaviri
Pregatirea materialelor
- vesela si tacamuri
- cana simpla
- cana speciala cu cioc sau in functie de starea pacientului, tub pentru administrarea lichidelor
- tava, carucior pentru alimente
- alimente conform regimului recomandat
- servetele de masa
- 2 prosoape (servete) pentru protectia lenjeriei de corp si pat
Pregatirea pacientului
Culegera datelor
- afectiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese
- posibilitatile de mobilizare, daca pacientul este imobilizat, daca are indicatie de repaus
- posibilitatea de a-si folosi membrele superioare si nivelul de autonomie (se poate alimenta
singur-activ, sau este alimentat de alta persoana- pasiv)
- efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restrictii alimentare inainte sau dupa
acestea
- administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dupa masa
- preferintele alimentare ale pacientului
psihica
- se stimueaza autonomia
- se explica pacientului importanta alimentatiei si a respectarii regimului pentru evolutia
favorabila a bolii
fizica
- se respecta recomandarile cu privire la mobilizarea lui,se asigura pacientul de ajutor
- se ajuta pacientul sa se spele pe maini
-se aseza pacientul intr-o pozitie confortabila in raport cu starea sa generala:
-sezand la masa in salon sau in pat
-semisezand pentru pacientul care se poate ridica putin
-in decubit lateral stang daca pacientul este dreptaci, cu capul usor ridicat
Efectuare:
- se verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit, au fost
indepartate plostile si urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat in salon

11

-se identifica pacientul si regimul alimentar recomandat

- se ajuta pacientul sa-si spele mainile
-poriile aranjate estetic sunt aezate pe mese mici (4 persoane-in sala de mese).
-se invit pacientii la mas,
-felurile de mncare se servesc pe rnd, vesela folosit se ridic imediat.
- nu se ating alimentele cu mna.
-se pregatesc alimentele pe o tava acordand atentie aspectului esthetic pentru alimentarea in
salon
-se imbraca un halat curat si manusi
Alimentarea activ se poate face:
- in sala de mese,
- n salon;
- la mas sau la pat.
n salon la mas:
-se ndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetitul pacientului (tvi,scuiptori, plosc).
-se invit pacientul s se spele pe mini, se ajut s se aeze la mas;
servirea mesei se face ca si n sala de mese.
n salon, la pat:
-se pregtete salonul ca pentru alimentarea n salon la mas.
-se aseaza pacientul in pozitie confortabila sezand sau semisezand
-se Protejeaza enjeria pacientului cu ajutorul unui prosop daca este cazul
-se aseza tava cu alimente in fata pacientului sau se adapteaza o masuta speciala
-se
ajuta
pacientul
sa
taie
alimentele
daca
este
necesar
-se observa daca pacientul consum toate alimentele
La pat in decubit lateral stang(daca pacientul este dreptaci) :
-se aseaza bolnavul in decubit lateral stang ,cu capul sprijinit pe o perna
-se spala pe maini
- se protejeaza lenjeria de pat cu o aleza iar a bolnavului cu un prosop curat
-se aseaza tava la marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului
-se servesc alimentele pe rand,se taie cele solide
-lichidele se servesc in cani special cu cioc sau cu paiul

Alimentarea pasiv
Cnd starea general a bolnavilor nu le permite s se alimenteze singuri, trebuie s fie ajutai.
Scop:
vor fi hrnii bolnavii
- imobilizai
- paralizai
- epuizai , adinamici
- n stare grav
- cu uoare tulburri de deglutiie
12

Efectuare

se asezapacientul in pozitie sezand (daca are membrele superioare afectate) sau semisezand
(daca este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grava)
se protejaza lenjeria de pat si de corp folosind prosoape curate
se plaseaza tava cu alimente pe noptiera, pe un taburet sau pe o masuta adaptabila la pat
asezare in partea dreapta a pacientului (de regula) pe un scaun, si se verifica temperatura
alimentelor
se ridica cu o mana (stanga) capul bolnavului cu perna si se administreaza supa cu lingura pe
jumatate plina
se asigura ca pacientul a inghitit inainte de a administra o noua cantitate
se rezerva suficient timp pentru a putea face mici pauze daca este nevoie
se taie alimentele in bucati mici fara a le atinge cu mana
se incurajeaza pacientul sa consume alimentele purtand o discutie agreabila
se foloseste lingurita sau o pipeta daca pacientul este in stare foarte grava sau are tulburari de
deglutitie
se bserva permanent faciesul pacientului
Ingrijiri dupa tehnica
se aseza pacientul in pozitie comoda daca nu poate singur
se reface patul, se indeparteaza eventualele firmituri sau se schimba lenjeria daca este necesar
se verifica daca prezinta senzatie de greata
se ajuta pacientul sa-si faca toaleta cavitatii bucale
Reorganizare
se indeparteaza vasele muradare si resturile alimentare
se aeriseste salonul
Notarea procedurii in dosarul de ingrijire
notare in dosarul de ingrijire cantitatea de alimente si lichide ingerate
modificarile de apetit: disparitia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor, nu-i place
mancarea, respecta restrictiile religioase, refuza anumite alimente
prezinta sete exagerata
acuza senzatie de greata, de rau in timpul mesei sau dupa masa
acuza senzatia de plenitudine
refuza regimul recomandat, consuma alimente nepermis
recomandari speciale care trebuie comunicate turei urmatoare: mese mici si dese, in timpul
noptii, restrictie alimentare pentru examinarile din zilele urmatoare
13

Evaluarea eficacitatii procedurii

Rezultate asteptate/dorite:
pacientul consuma intreaga cantitate de alimente si se hidrateaza corespunzator
exprima stare de confort
respecta regimul alimentar, o parte din simptome au disparut
Rezultate nedorite / Ce faceti
acientul nu consuma intreaga cantitate de alimente
cercetati cauzele: apetit diminuat, conditii necorespunzatoare de servire a mesei, nu-i plac
alimentele, consuma alimente aduse de apartinatori, isi respecta religia
pacientul refuza anumite alimente, acuza greata
se consemneaza observatiile si se anunta medicul

Alimentarea artificiala
Alimentatia artificial= introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace
artificiale.
Se realizeaza prin urmtoarele procedee:
sond gastric sau intestinal
gastrostom
clism
parenteral
Scop:
-hrnirea pacienilor incontieni
-cu tulburri de deglutiie
-cu intoleran sau hemoragii digestive
-operai pe tubul digestiv i glandele anexe
-cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
-n stare grav; negativism alimentar

Alimentarea prin sond gastrica

14

Materiale
- de protecie: alez, prosoape
- sterile : sond naso-gastric, seringi de 5-10 cm, pens hemostatic
- nesterile : plnie, tvi renal
- bulion alimentar : s nu prezinte grunji, s fie la temperatura corpului, s aib valoare
calorica
Pregatirea pacientului ( vezi sondaj gastric)
Execuie
- n caz de staz gastric , se aspir coninutul i se efectueaz spltur gastric
- se ataeaz plnia la captul sondei i se toarn lichidul alimentar 200-400 ml pn la 500 ml,
nclzit la temperatura corpului
- se introduc apoi 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda
- se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de unde ar putea
fi aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav
- se extrage sonda cu atenie
la pacienii incontieni cu tulburri de deglutiie sau care trebuie alimentai mai mult
timp pe aceast cale , sonda se introduce endonazal.
sondele de polietilen se menin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum 2-3 zile
fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
raia zinic se administreaz n 4-6 doze foarte ncet, de preferin cu aparatul de perfuzat
utiliznd vase izoterme

Alimentarea prin gastrostom

Gastrostoma =deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele n scopul alimentrii
printr-o sond n cazul n care cale esofagian este ntrerupt
-n cazul stricturilor esofagiene , dup arsuri sau intoxicaii cu substane caustice , cnd
alimentaia artificial ia un caracter de durat i nu se poate utiliza sonda gastric , alimentele
vor fi introduse n organism prin gastrostom
-n stom, este fixat o sond prin intermediul creia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei
seringi sau prin plnie
-respectndu-se aceleai principii se introduc i aceleai amestecuri alimentare ca n cazul
alimentaiei prin sond gastric
-alimentele vor fi introduse n doze fracionate la intervale obinuite , dup orarul de alimentaie
al pacienilor , nclzite la temperatura corpului
15

-cantitatea introdus o dat nu va depi 500 ml

-dup introducerea alimentelor sonda se nchide pentru a mpiedica refularea acestora
-tegumentele din jurul stomei se pot irita sub aciunea sucului gastric care se prlinge adesea pe
lng sond , provocnd uneori leziuni apreciabile
-de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pstra uscat, acoperit cu un unguent protector i
antimicrobian, pansat steril cu pansament absorbant

Alimentarea prin clism

-se poate asigura hidratarea i alimentarea pe o perioad scurt de timp
-deoarece n rect nu sunt fermeni pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluii izotonice,
substanele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacie
alimentarea se face prin clisme pictur cu pictur cu soluie Ringer, glucoz 47 cu rol
hidratant.

Alimentarea parenteral-perfuzia iv.

Materile necesare
-de protecie-pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez;
-pentru dezinfecia tegumentului tip I
-instrumentar i materiale sterile - seringi i ace de unic folosin(se verific integritatea
ambalajului, valabilitatea, lungimea i diametrul acelor) - n funcie de scop; pense, mnui ,
tampoane
-alte materiale-garou sau band Esmarch, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile,
tvi renal
perfuzor = trus de perfuzie
pomp de perfuzie automat-cu reglare programat a volumului i ratei de flux
robinete cu dou sau mai multe ci
branul(cateter i.v.)
flutura
benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) i a tubului perfuzorului de pielea
bolnavului
Se face cu substane care:
-au valoare caloric ridicat
-pot fi utilizate direct de esuturi
-nu au proprieti antigenice
16

-nu au aciune iritant sau necrozant asupra esuturilor

Pe cale i.v. pot fi introduse soluii izotone- sau hipertone : glucoz 10-20-33-40% , fructoz
20% , hidrolizate proteice
Planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii / 24h i a raiei de lichide n
care pot fi dizolvate principiile nutritive
Nevoia de lichide este completatcu ser fiziologic sau solutii glucozate i proteice
Ritmul de administrare difer dup natura i concentraia preparatului, starea pacientului, de la
50ml/h la 500ml/h

HIDRATAREA SI MINERALIZAREA ORGANISMULUI.

Apa :
- reprezinta 70% din greutatea organismului si se repartizeaza astfel:
-50%-in interiorul celulelor-lichid intracelular
-15% in spatiile lacunare-lichit interstitial
- 5% circula in vase-licid plasmatic
- este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si anorganice ,
necesare bunei functionari a organismului
- nevoia de apa a adultului este de 2000-2500 ml/24h
- la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala astfel:
a) 180ml apa/kg corp/zi in primele 6 luni
b) 150ml apa/kg corp/zi intre 6-9 luni
c) 120ml apa/kg corp/zi intre 9-12 luni
d) 100ml apa/kg corp/zi peste 1 an
- eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai , astfel :
a) 1000-1500 ml prin urina
b) 350-500 ml prin transpiratie
c) 350-500 ml prin respiratie
d) 100-200 ml prin scaun
- in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile fiziologice
- in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la dezhidratare sau hiperhidratare.
Se deosebesc mai multe sindroame de dezhidratare :
1) deshidratare izotona cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in aceeasi
proportie (varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate) .
2) deshidratare hipertona se elimina apa in proportie mai mare (transpiratie exagerata,
polipnee)
3) deshidratare hipotona se elimina sarurile minerale in proportie mai mare(in poliuriile
patologice sau provocate de diuretice)

Deshidratarea
17

Cauzele deshidratarii sunt :

- de ordin fizic : diaree , transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient de lichide ,
climat cald
- de ordin psihologic : stres , stari de criza
- de ordin sociologic : pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile
- lipsa cunoasterii de sine , notiuni de educatie sanitara
Manifestari de dependenta :
- tegumente uscate
- pliu cutanat persistent
- buze uscate
- senzatie de sete
- astenie fizica si intelectuala
- cefalee
- ameteli
- tendinta la hipotensiune
- modificari de puls (tahicardic)
- scaderea eliminarilor urinare
- cresterea ureei sanguine
- urini concentrate cu densitate mare

Interventiile asistentei.
Obiective
Interventii autonome si delegate
Pacientul
sa-masoara si noteaza zilnic ingestia si eliminarea
fie
hidratat-cantareste zilnic bolnavul(face bilantul ingesta-excreta -bilantul hidric)
corespunzator -monitorizeaza semnele vitale,nivelul de constienta,rezultatele de laborator
-mentine integritatea mucoaselor prin igiena riguroasa
-asigura aport de lichide 2500ml/zi din care 1500 ml peros
- asistenta hidrateaza pacientul care nu se poate hidrata
- pacientul cu reflex de deglutitie scazut va fi hidratat de asistenta cu cescuta cu
pai sau cu o lingurita
- in starile febrile asistenta administreaza
limonade , apa fiarta si racita , compoturi in functie de necesitatile fiziologice si
patologice
-inspecteaza zilnic zonele de presiune de pozitie
-mentine igiena tegumentelor
Caile de hidratare ale organismului :
18

1) Orala
2) Perfuzie intravenoasa introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a solutiilor
medicamentoase
3) Subcutanata se face prin perfuzie, dar resorbtia este lenta . Accidente : flegmoane , necroza
tesutului prin compresiune , complicatii septice.
4) Duodenala administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
5) Rectala se face prin clisma , picatura cu picatura.

Excesul de volum lichidian

Manifestari :
-crestere acuta in greutate
-edem periferic
-pleoape edematiate
-cresterea presiunii venoase centrale
-hipertensiune arteriala,puls puternic
-dispnee,raluri crepitante
-turgescenta jugularelot
-scaderea hemoglobinei si a hematocritului
-scaderea densitatii urinare
Interventii
-educa pacientul si familia asupra consumului redus de apa si sodiu
-masoara zilnic ingestia si eliminarea
-cantareste zilnic bolnavul
-masoara functiile vitale
-observa edemul periferic
-evalueaza semnele si simptomele de edem pulmonar
-stabileste cantitatea de lichide pentru fiecare tura
-educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului hidroelectrolitic
-invata pacientul care sunt lichidele si alimentele cu continut crescut de sodiu
-schimba conceptia de preparare a alimentelo
VALORILE NUTRITIONALE ALE ALIMENTELOR
Valori nutritionale fainoase
Aliment (100 g)

Paine de grau alba

Paine de grau intermediara
Paine de grau neagra
Paine de secara
Paine de graham
Cornuri, chifle
Orez decortificat

Kilocalorii

Proteine

Lipide

Glucide

Apa %

282
255
245
239
256
269
355

10,3
8,3
8,4
7,8
9,1
10,5
5,6

2
0,8
1,2
1,3
1
0,6
1

54
52,2
48,5
47,5
51
53,5
75,8

32,1
37,2
33,5
40,2
33,5
14

19

Gris
Fulgi de ovaz
Paste fainoase obisnuite
Paste fainoase cu ou
Biscuiti

354
382
360
366
337

11,2
13,6
5,6
10,2
8,2

0,8
6,3
1
2,2
9,5

73,3
65,3
75,9
79,1
74

14
12
12,5
11,8
6

Kilocalorii

Proteine

Lipide

Glucide

Apa %

67

3,5

3,6

4,8

87

53

3,5

4,9

88

64

3,5

3,6

3,9

88

55
30
156
97
337
270
243
283
271

3,2
3,3
13
17
28
17
17
25
20

3,2
0,1
9
1,2
28
20
17,2
19
20,3

3
3,9
4,5
4
0,5
1
1
1
1

90
92
70
75
39
55
57
50
55

Valori nutritionale lactate

Aliment (100 g)

Lapte de vaca integral

Lapte de vaca partial
degresat II
Lapte de vaca batut
integral
Iaurt gras
Iaurt slab
Branza grasa de vaci
Branza slaba de vaci
Branza de burduf
Branza telemea de oaie
Branza telemea de vaca
Cascaval
Branza topita grasa

Valori nutritionale carne si preparate de carne

Aliment (100 g)

Carne de vaca slaba

Carne de vitel slaba
Carne de vaca grasa
Carne de porc slaba
Carne de porc semigrasa
Carne de porc grasa
Carne de oaie slaba
Carne de oaie semigrasa
Carne de miel
Carne de gaina slaba
Carne de gaina grasa
Carne de curca slaba
Carne de rata
Carne de caprioara

Kilocalorii

Proteine

Lipide

Glucide

Apa %

118
226
401
143
268
388
144
331
260
128
167
179
136
100

21
18,3
22
20,4
16,5
15
20
17
18
20
19
24,5
19,6
20

3
16,3
35
6,3
21,5
35
6,5
28
20
5
9,5
8,5
6
1,9

74
64,3
74
72
60,9
49
72
54
62
73
70
65,8
75
76

20

Carne de iepure
Carne de mistret
Ficat de bovine
Ficat de porc
Limba de bovine
Rinichi de bovine, de porc
Sunca presata
Parizer, crenvurst, polonez
Pate de ficat

98
114
146
146
207
122
324
289
160

22
22
20
19
16
18
18,4
10,1
8,7

1
2,4
5
6
15
3
26,7
26,6
12

4
3
0,4
3,2

75
74
72
72
68,4
76
52
61
76,1

Valori nutritionale peste si preparate din peste

Aliment (100 g)

Crap
Salau
Stiuca
Conserve de stavrizi in
ulei (numai pestele)

Kilocalorii

Proteine

Lipide

Glucide

Apa %

104
83
82

18,9
19,4
19,1

2,8
0,4
0,4

77
78,4
79,4

207

22,5

12,3

58,6

Kilocalorii

Proteine

Lipide

Glucide

Apa %

171
364
57

14
16
13

12
32
0,2

0,6
0,3
0,5

72
52
86

Kilocalorii

Proteine

Lipide

Glucide

Apa %

39
25
114
60
80
19
15
51
20
35
313
30
10
18
33
20

1,3
1,1
1,4
3,6
1,7
1,3
1,5
1
5
41,7
2,8
0,9
0,9
2
1,5

0,4
0,2
8
0,2
0,2
0,2
0,2
0,5
1,7
0,3
0,1
0,2
0,4

7,3
4,6
8,2
11,56
17,4
2,9
3,6
10,5
8,5
2,5
30,8
3,9
1,5
3,2
5,7
2,4

90,2
92,7
83
80
80,5
94,3
95
87,6
95,3
88,4
11,7
91,6
95
93,7
89,4
94,4

Valori nutritionale oua

Aliment (100 g)

Ou de gaina integral
Galbenus (ou de gaina)
Albus (ou de gaina)

Valori nutritionale legume proaspete

Aliment (100 g)

Ardei gras rosu

Ardei gras verde
Ardei umplutI cu orez
Bulion de tomate
Cartofi noi
Castraveti
Castraveti murati in otet
Ceapa uscata
Ceapa verde
Ciuperci
Ciuperci deshidratate
Conopida
Conopida in apa
Dovlecei
Fasole verde
Fasole verde in apa

21

Ghiveci in bulion
Mazare in apa
Mazare verde boabe
Morcov
Morcovi deshidratati
Pasta de tomate
Patlagele rosii
Patlagele vinete
Ridichi
Ridichi de luna
Rosii in bulion
Spanac
Sparanghel in apa
Suc de tomate
Tocana de legume
Usturoi
Varza acra
Varza alba
Varza rosi

25
48
96
45
3,4
92
25
27
22
11
30
25
15
23
94
137
25
33
33

1,2
2,4
8,4
1,5
9,3
4,7
1,1
1,3
1,9
0,6
1,7
3,5
0,8
1,1
1,4
7,2
1,2
1,8
1,9

0,5
0,5
0,5
0,3
1,5
0,3
0,2
0,3
0,1
0,4
0,3
0,1
6
0,2
0,2
0,2

3,8
8,1
14
8,8
61,4
17,6
4,3
4,8
2,9
3,8
4,7
2
2,7
4,6
5,5
26
3,3
5,8
5,6

93,5
86,5
71
87,2
14,6
68
93,9
91,6
94,2
94,8
92,3
90,1
96
93
83,5
61,9
90
91,7
90,5

Kilocalorii

Proteine

Lipide

Glucide

Apa %

66
52
66
58
43
82
80
45
81
38
66
30
40
74
56
23
29
73

0,7
0,4
1,3
1,1
0,8
1,1
1
0,6
1,3
0,5
0,5
0,9
0,8
0,3
0,6
0,5
0,5
0,6

0,6
0,2
0,6
0,1
0,6
0,3
0,4
0,1
0,6
0,2
0,5
0,7
0,1
0,4
0,1
0,1
0,1
0,6

13,9
11,9
13,4
12,9
8,2
18,3
17,8
10,2
14,5
6,5
14,2
6,2
8,7
16,9
13,8
5
5,4
16

84
85
75
85
90
75
76
82
83
89
82
89
88
82
86
94
91
82

Valori nutritional fructe

Aliment (100 g)
Fructe proaspete

Afine
Ananas
Banane
Caise
Capsune
Cirese
Cirese amare
Corcoduse
Dude
Grepfuri
Gutui
Lamai
Mandarine
Mere
Nectarine
Pepeni galbeni
Pepeni verzi
Pere

22

Piersici
Portocale
Prune
Struguri
Visine
Zmeura

56
47
74
100
65
67

0,9
0,8
0,6
2,1
1,2
1,4

0,1
0,2
0,1
1,7
0,5
0,6

12,4
10,1
17,2
18,5
13,6
13,6

83
87
78
81
85
83

304
326
303

5,2
1,9
23

0,4
0,6
1,7

68
74
47

20
19
13

323
306
267
304

21,5
2,5
4,3
2,5

1,9
0,5
1,3
0,5

53
71
58
71,2

13
20
26
17

408
584
400
650
372
664
654
598
572
420

8,7
9,3
10,7
22,3
2
24
19,8
8,4
28
14,7

33,8
44,5
7
54
35
55
60
48,8
47,4
32,3

11,7
15,7
69,5
13,8
7,2
13,2
3,7
29,9
5,1
14,5

4
8
8
4
52
6
5
8
7
8

Kilocalorii

Proteine

Lipide

Glucide

Apa %

340
574
420
449
398
603
570
536
312
328
309
302

7
3,1
23,4
6,9
5,1
6,5
0,3
0,65

33,8
9,1
20,2
29,9
33,1
27,5
-

83
56,3
78,7
40,2
96
49,8
58,9
61,6
76,1
80,3
75
73

0,9
8,4
5,2
3
1,2
1
1
22,3
18,8
25

Fructe uscate

Caise (fara samburi)

Curmale (cu samburi)
Fasole boabe
Leguminoase uscate
Mazare boabe
Prune (cu samburi)
Smochine
stafide
Fructe si seminte oleaginoase

Alune in coaja
Arahide
Castane
Fistic
Masline grecesti
Masline verzi
Nuci
Nuci de cocos
Dovleac (seminte)
Floarea - soarelui (seminte)

Valori nutritionale produse zaharoase

Aliment (100 g)

Amidon
Bomboane cu ciocolata
Bomboane fondante
Cacao praf
Caramele cu lapte
Ciocolata cu lapte
Ciocolata cu vanilie
Ciocolata menaj
Dulceata de nuci verzi
Dulceata de trandafiri
Fructe confiate
Gem de caise

23

Gem de capsuni
Gem de gutui
Gem de piersici
Gem de prune
Gem de visine
Gem de zmeura
Glucoza
Halva din floarea - soarelui
Halva din susan
Jeleu de afine
Jeleu de mure
Lactoza
Magiun de prune
Marmelada amestec
Marmelada extra
Martipan
Miere de albine
Nuga
Praline
Sirop de fructe (visine,
zmeura)
Zahar

304
308
308
300
399
304
319
546
554
314
269
407
245
289
292
495
335
575
450

0,34
0,35
0,64
0,62
0,88
18,8
13,9
0,6
0,5
0,2
1,5
0,46
0,42
9,3
0,4
9
3

31,5
32,9
28,5
35
15

74
75
74,5
72,5
69,5
74,3
77,7
43
47,4
76
65
99
55
72,5
71
46,7
81,3
53
73

23
22
21
25
24,1
20
22
3,7
3,3
23,3
26,5
13,8
18
1
8

288

0,09

70

28

410

99,9

0,1

Kilocalorii

Proteine

Lipide

Glucide

Apa %

786
927
213
299
928
806

0,5
0,3
3,5
2,5
8

82
99,4
20
30
99,8
80

3,1
2,3
2,5

15,7
0,3
71,4
63,2
0,2
9,5

929

99,9

0,1

923
928

0,5
0,2

99
99,6

0,3
0,2

Valori nutritionale grasimi

Aliment (100 g)

Margarina
Seu de bovine si ovine
Smantana 20%
Smantana 30%
Ulei de soia
Unt
Untdelemn de floarea soarelui
Untura de gasca
Untura de porc

24