“ In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om

sanatos care se hraneste rational”

(I. Gontea)

ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI

Una din cele mai importante sarcini ale îngrijirii bolnavului este
alimentaţia. Asigurarea aportului caloric necesar pentru susţinerea
forţelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat
pentru asigurarea condiţiilor de vindecare şi administrarea alimentelor
pe cale naturală sau artificială, constituie sarcini elementare ale
îngrijirii oricărui bolnav spitalizat.

Alimentatia rationala=aportul de alimente in concordanta cu

nevoile organismului,diferentiate dupa varsta,munca,stare de sanatate
sau de boala,stare fiziologica.
O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari
mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii
normale:
-glucide(hidrati de carbon), proteine, lipide, vitamine, apa si saruri
minerale

Ø Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:

 inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului -cele

necesare cresterii (la copii) sau cele necesare refacerii peirderilor
prin consum (la adult);
 asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare
metabolismului normal, cresterii (la copii) si celorlalte functii;
 favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor
bolnave;
1
  prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente, transformarea
bolilor acute in boli cronice si aparitia recidivelor;
 consolidarea rezultatelor terapeutice.

Calcularea ratiei alimentare

Definitie–proportia de alimente de origine vegetala si animala
necesara unui bolnav pe 24/h
Ratia alimentara se calculeaza in functie de :
- varsta,sex,greutate corporala,munca prestata,stare de sanatate sau
boala

Conditii
- ratia alimentara trebuie sa corespunda cantitativ si calitativ;
- sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului;
- se masoara in calorii
- ratia minima medie pentru organusmul in repaus este 1600calorii
- calculul se face in functie de sex,greutate,activitate

Necesar caloric/24h
In functie de activitate:
- in repaus absolut-25 calorii/kg corp
- in activitate minima-35-40cal/kg corp
- in activitate medie-40-45 cal/kg corpIn activitate
- activitate intensa-45-60cal/kg corp

In functie de varsta:Adult 25cal/kg corp

-plus 20-30%pentru copii
-minus 10-15%pentru varstnici

ATENŢIE‼
 Numarul de calorii/kgcorp in stari fiziologice:sportivi,sarcina si
alaptare +30%
2
  Un bolnav cu stare febrile necesarul de calorii este cu13% in plus
pentru fiecare grad de temperature: 25xG+13%(pentru
T=38grade)
 In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii
 Un bolnav in repaus absolute la pat necesita 25cal/kg corp(de
exemplu un bolnav cu greutatea de 60kg necesita 1500cal/24h

Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:

1g glucide=4,1calorii
1g proteine=4,1 calorii
1g lipide=9,3 calorii

Continutul ratiei echilibrate:

400g glucide-6g/kgcorp
70g lipide-1g/kg corp
70g proteine-1g/kgcorp

Echilibrul intre principiile nutritive

50-55% hidrati de carbon

10-15% proteine
30-40% lipide

Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animală

40% proteine de origine animala

60%proteine de origine vegetala
35%lipide de origine animala
65%lipide de origine vegetala

3
  Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg
corp/24h);70g lipide/24h(1g/kg corp/24h); 70g proteineine
24h(1g/kg corp/24h)

Intocmirea foii de alimentatie zilnica

Foaia de alimentative zilnica=document in care se centralizeaza

regimurile alimentare zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in
scop terapeutic.
Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe; asistentele de
salon raporteaza numarul de regimuri dietetice si de suplimente
prescrise de medic.

Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe cecţie

si trimite foaia de alimentative la blocul alimentar pentru efectuarea si
livrarea regimurilor.
Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.

ALIMENTAŢIA DIETETICĂ

- Alimentatia dietetica=contriubuie la tratarea pacientului prin

alimentele ingerate.
Regimurile dietetice sunt variate, in funcie de cantitatea si
calitatea alimentelor ce o compun
Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot
fi :normocalorice ,- hipocalorice , -hipercalorice

Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de

imbolnaviri.

Regimurile dietetice urmaresc:

4
  punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:
- regim de crutare a intestinului gros – in dizenterie
- regim de crutare a mucoasei bucale – stomatita
- regim de crutare a stomacului – gastrita, ulcer gastric
-regim de crutare a ficatului – hepatita, ciroza
- regim de crutare a rinichiului – nefrita, glomerulonefrita, insuficienta
renala acuta;

 echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:

- in colita de fermentatie – regim bogat in proteine;
- in colita de putrefactie – regim bogat in carbohidrati;
- in insuficienta cardiaca – restrictie de lichide

 compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor

endocrine:
- se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va
corespunde acestei tolerante;

 satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

- in boli infectioase – regim bogat in vitamine;
-afectiuni osoase – regim bogat in calciu;
- in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali – regim bogat in
proteine;

 indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:

- produse patologice:mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul
regimului de mere rase sau morcovi;

1. REGIM HIDRIC
Indicatii : - in primele zile postoperator
- diaree acuta
- gastrite acute
5
Alimente permise : - supe limpezi de legume
- ceaiuri neindulcite sau indulcite cu zaharina
- zeama de orez
- supe diluate si degresate de carne
- apa fiarta si racita

2. REGIM HIDRO-ZAHARAT
Indicatii : - perioada de debut a hepatitei epidemice
- insuficienta renala acuta
- insuficienta hepatica acuta
- colecistita acuta
- boli infectioase – in perioada febrila
Alimente permise : - sucuri de fructe indulcite
- ceaiuri indulcite
- zeama de compot
- zeama de orez

3. REGIM SEMILICHID mese mici cantitativ si mai frecvente

Indicatii : - colecistita subacuta
- hepatita epidemica – perioada icterica
- ciroza hepatica
- varice esofagiene
- infarct miocardic – in primele zile
Alimente permise : - supe fainoase
- supe de legume
- piureuri de legume
- fructe coapte
- fainoase
- sufleuri de branza de vaci

4. REGIM LACTAT
Indicatii : - ulcer – in primele 3-5 zile ale fazei dureroase
- hemoragia digestiva superioara – primele zile dupa
6
Alimente permise : -1000-2000ml lapte ± frisca sau smantana

5. REGIM LACTO-FAINOS (vegetarian)

Indicatii : - dupa puseul acut al ulcerului in remisiune
- operatii la nivel gastric
Alimente permise : - branza de vaci
- oua moi, cas, lapte, piureuri de legume, smantana, frisca,
fainoase

6. REGIM HEPATIC
Indicatii : - hepatita cronica agresiva
- ciroza hepatica decompesata
- neoplasm hepatic
Alimente permise : - branza vaci
- cas, urda, carne slaba fiarta, paine alba prajita, legume, fainoase,
fructe coapte, biscuiti, supe de fainoase, unt 10g /zi, ulei 20-30 g/ zi

7. REGIM RENAL
Indicatii : - glomerulonefrita acuta difuza
- insuficienta renala
Alimente permise : - salata de cruditati cu untdelemn
- fructe crude coapte, compot, supe de legume si fainoase, prajituri
de mere, cas, branza de vaci, urda, galbenus de ou, frisca, paine fara
sare

8. REGIM CARDIO-VASCULAR
Indicatii : - cardiopatii decompensate
- Hta
- infarct miocardic acut in a 2-a sapt. de boala
Alimente permise : -lapte, iaurt
- branzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla, fructe crude sau
coapte, compot, aluat de tarta, dulceata, unt 10g/zi, ulei 30g/ zi

7
9. REGIM DIABETIC in functie de toleranta la glucide va cuprinde
alimente cantarite in mod obligatoriu si alimente necantarite
Indicatii : - diabet zaharat
Alimente permise : - alimente cantarite : -paine, lapte, cartofi,
fainoase, legume uscate, fructe
- alimente necantarite : - peste, carne,
mezeluri, oua, supe de carne, sosuri fară faină, ulei

10. REGIM HIPOCALORIC

Indicatii : - obezitate
- HTA
Alimente permise : - 240 calorii – 300g branza de vaci
- 400 calorii – lapte, branza de vaci, carne alba, legume, mere
- 600 calorii – aceleasi alimente

MODURILE DE ALIMENTATIE A BOLNAVULUI

În funcţie de starea pacientului, alimentarea se face:

 activ – pacienta mănâncă singură în sala de mese sau în salon

 pasiv – pacientei i se introduc alimentele în gură
 artificial – alimentele sunt introduse în organism în condiţii
nefiziologice.

I. Alimentarea activă se poate face

- în sala de mese, în salon; la masă sau la pat.

În sala de mese aerisită, curăţenia trebuie să fie desăvârşită;

porţiile aranjate estetic sunt aşezate pe mese mici (4 persoane). Se
invită pacientii la masă, se invită să se spele pe mâini. Felurile de

8
mâncare se servesc pe rând, vesela folosită se ridică imediat. Nu se
ating alimentele cu mâna.
Se observă dacă pacientul a consumat alimentele; în caz contrar
se află motivul şi se iau măsuri.

În salon la masă: se îndepărtează tot ce ar putea influenţa

negativ apetitul pacientului (tăviţă, scuipători, ploscă). Se invită
pacientul să se spele pe mâini, se ajută să se aşeze la masă; servirea
mesei se face ca în sala de mese.
În salon, la pat: se pregăteşte salonul ca pentru alimentarea în
salon la masă. Se aşează pacientul în poziţie confortabilă, este invitat
să se spele pe mâini, asistenta servindu-i materialele necesare şi
protejând lenjeria de pat cu muşama. Se adaptează masa specială la
pat şi se serveşte masa la fel ca în salon la masă.

II. Alimentarea pasivă

- Când starea generală a bolnavilor nu le permite să se alimenteze
singuri, trebuie să fie ajutaţi.

Scop: vor fi hrăniţi bolnavii imobilizaţi, paralizaţi, epuizaţi ,

adinamici, în stare gravă, cu uşoare tulburări de deglutiţie

Pregătire
 materiale: tavă, farfurii, pahar cu apă sau cană cu cioc, şervetel,
cană de supă, tacâmuri
 asistenta: îmbracă halatul de protecţie, aşază părul sub bonetă, se
spală pe mâini
 pacient:
- se aşază în poziţie semişezând cu ajutorul rezemătoarelor
de pat sau în decubit dorsal cu capul uşor ridicat şi aplecat înainte
pentru a uşura deglutiţia
- i se protejează lenjeria cu un prosop curat
9
 - se protejează cu un prosop în jurul gâtului
- se adaptează măsuţa la pat şi i se aşază mâncarea astfel
încât să vadă ce i se introduce în gură
Servirea mesei
- asistenta se aşează în dreapta pacientului şi îi ridică uşor capul cu
perna
- verifică temperatura alimentelor(pacienţii în stare gravă nu simt
temperatura, nici gustul alimentelor), gustând cu o altă lingură
- îi serveşte supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele
solide
- supraveghează debitul lichidului pentru a evita încărcarea peste
puterile de deglutiţie ale pacientului
-este şters la gură, i se aranjează patul
- se îndepărtează eventualele resturi alimentare care, ajunse sub
bolnav, pot contribui la formarea escarelor
- schimbă lenjeria dacă s-a murdărit
- acoperă pacientul şi aeriseşte salonul
- strânge vesela şi o transportă la oficiu
DE ŞTIUT:
- se încurajează pacientul în timpul alimentaţiei, asigurându-l de
contribuţia alimentelor în procesul vindecării
- se stimulează deglutiţia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura
- se oferă pacientului cantităţi nu prea mari-deoarece , neputând să le
înghită, ar putea să le aspire
DE EVITAT .
- servirea alimentelor prea fierbinţi sau prea reci
- atingerea alimentelor care au fost în gura pacientului

III. Alimentarea artificială

Def.: înseamnă introducerea alimentelor în organismul pacientului
prin mijloace artificiale.
Se realiz. prin următoarele procedee:
- sondă gastrică sau intestinală
10
- gastrostomă
- clismă
- parenteral
scop: - hrănirea pacienţilor inconştienţi, cu tulburări de deglutiţie, cu
intoleranţă sau hemoragii digestive, operaţi pe tubul digestiv şi
glandele anexe, cu stricturi esofagiene sau ale cardiei, în stare gravă;
negativism alimentar

1. Alimentarea prin sondă gastrica

Materiale
 de protecţie: aleză, prosoape
 sterile : sondă gastrică sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pensă
hemostatică
 nesterile : pâlnie, tăviţă renală
 bulion alimentar : să nu prezinte grunji, să fie la temperatura
corpului, să aibă valoare calorica

Pregatirea pacientului
 psihic:
- se informează pacientul şi i se explică necesitatea tehnicii
- este rugat să respecte indicaţiile date în timpul sondajului
 fizic:
- se aşează pacientul pe un scaun cu spetează, cu spatele cât mai
drept
- se protejează cu şorţul de cauciuc sau de material plastic
- i se îndepărtează proteza dentară (când este cazul) şi se
aşează într-un pahar cu apă
- se aşează tăviţa renală sub bărbia pacientului pentru a capta
saliva ce se scurge din cavitatea bucală
- este solicitat să menţină tăviţa în această poziţie
- pacientul nu va mânca în dimineaţa efectuării examenului

11
Execuţie
- în caz de stază gastrică , se aspiră conţinutul şi se efectuează
spălătură gastrică
- se ataşează pâlnia la capătul sondei şi se toarnă lichidul alimentar
200-400 ml până la 500 ml, încălzit la temperatura corpului
- se introduc apoi 200-300 ml apă şi o cantitate mică de aer
pentru a goli sonda
- se închide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea
alimentelor în faringe de unde ar putea fi aspirate determinând
pneumonia de aspiraţie – complicaţie gravă
- se extrage sonda cu atenţie

DE ŞTIUT :
- la pacienţii inconştienţi cu tulburări de deglutiţie sau care trebuie
alimentaţi mai mult timp pe această cale , sonda se introduce
endonazal
- sondele de polietilen nu se menţin mai mult de 4-6 zile , cele de
cauciuc maximum 2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale
mucoaselor)
- raţia zinică se administrează în 4-6 doze foarte încet, de preferinţă cu
aparatul de perfuzat utilizând vase izoterme

2. Alimentarea prin gastrostomă

Def: deschiderea şi fixarea operatorie a stomacului la piele în scopul

alimentării printr-o sondă în cazul în care cale esofagiană este
întreruptă
- în cazul stricturilor esofagiene , după arsuri sau intoxicaţii cu
substanţe caustice , când alimentaţia artificială ia un caracter de durată
şi nu se poate utiliza sonda gastrică , alimentele vor fi introduse în
organism prin gastrostomă

12
- în stomă, este fixată o sondă de cauciuc prin intermediul căreia
alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin pâlnie
- respectându-se aceleaşi principii se introduc şi aceleaşi amestecuri
alimentare ca în cazul alimentaţiei prin sondă gastrică

- alimentele vor fi introduse în doze fracţionate la intervale obişnuite ,

după orarul de alimentaţie al pacienţilor , încălzite la temperatura
corpului
- cantitatea introdusă o dată nu va depăşi 500 ml
- după introducerea alimentelor sonda se închide pentru a împiedica
refularea acestora
-tegumentele din jurul stomei se pot irita sub acţiunea sucului gastric
care se prelinge adesea pe lângă sondă , provocând uneori leziuni
apreciabile
- de aceea , regiunea din jurul fistulei se va păstra uscată, acoperită cu
un unguent protector şi antimicrobian, pansată steril cu pansament
absorbant

3. Alimentarea prin clismă

Clisma presupune introducerea unui lichid in rect cu scopul de a
hidratare şi alimenta organismul.
- se poate asigura hidratarea şi alimentarea pe o perioadă scurtă de
timp
-deoarece în rect nu sunt fermenţi pentru digestie, iar mucoasa
absoarbe numai soluţii izotonice, substanţele proteice sunt eliminate
sau supuse unui proces de putrefacţie
- alimentarea se face prin clisme picătură cu picătură cu soluţie
Ringer, glucoză 47‰ cu rol hidratant

Pregătire:

 psihic:- se anunta si i se explica tehnica

- se respecta pudoarea
13
  fizic:
- se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si aleza
- se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie :
- decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate
- decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul
flectat
- genupectorala
- în locul irigatorului se foloseşte un termos

4. Alimentarea parenterală

Se face cu substanţe care:

- Au valoare calorică ridicată
- Pot fi utilizate direct de ţesuturi
- Nu au proprietăţi antigenice
- Nu au acţiune iritantă sau necrozantă asupra ţesuturilor

Pe cale i.v. pot fi introduse soluţii izo- sau hipertone : glucoză

10-20-33-40% , fructoză 20% , soluţie dextran , hidrolizate proteice
Planul de alimentare se face după calcularea necesarului de
calorii / 24h şi a raţiei de lichide în care pot fi dizolvate principiile
nutritive
Nevoia de lichide este completatăcu ser fiziologic sau sol.
glucozate şi proteice
Alimentarea parenterală se face ca şi hidratarea
Ritmul de administrare diferă după natura şi concentraţia
preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h

14
 TIPURI DE FLUIDE

§ Izotonice = aceeasi concentratie cu lichidul organismului (plasma)

§ Hipertonice = concentratie mai mare decat lichidul organismului
§ Hipotonice = concentratie mai mica decat lichidul organismului

SOLUTII UTILIZATE PENTRU REHIDRATAREA SI

REMINERALIZAREA ORGANISMULUI

Solutie izotonica de NaCl = sol apoasa de 9‰ de NaCl = ser fiziologic

Solutie hipertona de NaCl = sol NaCl 10-20%
Bicarbonat de sodiu = sol apoasa izotonica de 1,4%
Lactat de sodiu = sol izotonica 1,9%
Glucoza - sol izotonica 5%
- sol hipertonica 10-20-33-40%
Solutie de KCl = K 2% in sol de glucoza izotonica
Solutie Ringer = sol de electroliti: KCl 0,3g; CaCl2 0,5g; NaCl 8,5g;
apa pana la 1000 ml
Solutie Darow = KCl 2,8 ; NaCl 4g ; sol lactat de Na 20%-29g, apa
pana la 1000 ml
Solutie Krebs = NaCl 7g ; KCl 0,28g; fosfat acid de K 1,16g; CaCl
0,27g; sulfat de Mg 2,4g
Solutie Buttler = NaCl 0,58g; KCl o,89g; fosfat de K bibazic 0,25g;
sol lactat de Na 20% 11,2g; glucoza24g; apa pana la 1000 ml
Solutie Locke = NaCl 9g ; KCl 0,075g ; CaCl2 0,10g ;
bicarbonatdeNa 0,10g ; glucoza 1g ; apa pana la 1000ml.
Solutie Hartmann = aceeasi compozitie ca la sol Ringer + lactat de Na
3,1g pana la 1000 ml
Solutie Tham = baza aminata ce se combina cu CO2 formand
bicarbonat (se foloseste in combaterea acidozei metabolice)
Solutie Fischer = sol alcalina folosita in combaterea acidozei
metabolice

15
Inlocuitori ai masei circulante = in sol de NaCl sau glucoza ; sunt
polimeri ai glucozei cu greutati moleculare diferite
Dextran 70 = Macrodex
Dextran 40 = Rehomacrodex
Marisang
Plasma umana
Sange integral
Derivate de sange masa eritrocitara

16