Principii generale ale alimentatiei dietetice

Dobre Alina

Florescu Florinel

Iliescu Nicoleta

Petre ( Dragut ) Ligia Gabriela

Puiu Alexandru

Stanciu Alina Magdalena

Clasa II B AMG

Prof. Raluca Brad

1
 Principii generale ale alimentatiei dietetice

Un regim alimentar sanatos si echilibrat trebuie sa contina 50-55% glucide, 10-

15% proteine si 30-35% grasimi. Toate alimentele contin acesti trei nutrienti, in
proportii variabile in functie de tipul alimentului.

Proteinele
Sunt de doua tipuri: de origine animala si de origine vegetala. Ele se gasesc in
cantitate mare in toate produsele de origine animala (lapte, carne, oua) si soia
(proteine de origine vegetala), in cantitate mai mica in cereale si legume precum
mazarea si fasolea boabe si in cantitate mica in zarzavaturi si fructe.
Rolul proteinelor in organism
Proteinele sunt esentiale pentru crestere si dezvoltare, precum si pentru o buna
functionare a organismului. In mod normal, ele nu trebuie sa depaseasca 10-15%
din ratia calorica intrucat, in exces, suprasolicita functionarea rinichiului. Acest
procent trebuie sa fie si mai mic la persoanele varstnice sau la cele care au o
afectiune renala. Prin metabolizarea a 1 g de proteina rezulta 4 kcalorii. Rolul lor
esential nu este insa de a fi folosite ca si sursa de energie, de aceea ele se „ard”
mai prost decat glucidele sau grasimile. Adica pentru a arde 1 g de proteina,
organismul consuma mai multa energie decat pentru arderea a 1 g de glucide sau
grasimi. De aceea, majoritatea regimurilor de slabit sunt hiperproteice. Ele nu sunt
insa sanatoase pentru organism si nu trebuie folosite pe termen lung.

Grasimile (lipidele)
Sunt de origine animala si de origine vegetala. In produsele animale se regasesc in
ou, lapte, unt, smantana, branzeturi (in cantitate mai mare in cele de oaie, bivolita
si foarte mult in branzeturile cu mucegai), carne (mai putin in peste, pui, curcan,
vita si mai mult in carnea de porc, creier, mezeluri). In produsele vegetale se
gasesc in uleiuri, margarina, seminte (dovleac, floarea-soarelui) si fructe
oleaginoase (nuci, alune, migdale - care pot avea in jur de 60% grasimi). Ele au un
rol important in organism, dar in acelasi timp sunt si o importanta sursa de
calorii.Prin arderea a 1 g de grasime rezulta 9 kcalorii, mai mult decat dublul
rezultat din arderea glucidelor sau proteinelor. In plus, organismul consuma
putina energie pentru arderea acestor grasimi, ceea ce le face sa fie un combustibil
extrem de eficient. Acestea sunt motivele pentru care alimentele cu un continut
mare de grasimi aduc cea mai mare crestere in greutate. Grasimile vegetale sunt de

2
preferat celor de origine animala (care sunt si cele mai nocive pentru sanatate ) cu
exceptia pestelui care e bogat in acizi grasi omega 3.

Glucidele (carbohidratii sau hidratii de carbon)

Se regasesc in cantitate mare (uneori chiar aproape de 100%) in toate alimentele
dulci care contin zahar (cel mai popular carbohidrat), miere, in cereale, paine,
faina, paste fainoase, orez, cartof, dar si in unele legume precum mazarea si fasolea
boabe. Acestea din urma au un continut de glucide mult mai mare decat restul
legumelor care, in general au un continut mai mare de apa (rosii, castraveti,
dovlecei, varza, spanac, vinete, brocoli, conopida).

3
Principii generale ale alimentatiei:

 Respectarea orelor de masa;

Fixeaza-ti 3 mese pe zi, la aproximativ aceeasi ora (cu o diferenta de max. 2 ore
intre zile).

Infometarea cauzeaza organismului o stare de panica, agonisind astfel calorii

pentru vremurile grele ce se preconizeaza.

Poti lua 2 gustari light intre mese pentru mentinerea glicemiei la un nivel bun si
pentru energizare.

 Respectarea orarului de somn;

Un somn normal este 7-8 ore.

Intervalul orar ideal este curpins intre 22:00-02:00, cand somnul este cel mai
eficient si cand are loc regenerarea celulelor.
Daca te abtii sa dormi, te ingrasi, intrucat in acele moment corpul degaja leptina
(un hormon ce transmite creierului senzatia de foame).

 Hidratarea - bea minim 2 l de apa/zi.

Organismul nostru contine 70% apa, iar hidratarea insuficienta duce la probleme
digestive, neevacuarea toxinelor sau probleme ale tenului.

La fiecare litru de apa consumat, arzi in jur de 400 kcal.

Hidratarea se face doar prin apa si ceaiuri neindulcite, nu bauturi carbogazoase sau
mai rau, alcoolice.

Aportul ( ingesta) trebuie sa fie egal cu eliminarea ( excreta).

 Combinarea alimentelor;

Combinatia intre carbohidrati (cartofi, paste, cereale, paine, dulciuri, etc) si

grasimi (unt, sunca, smantana, etc) este interzisa. Atentie!

Nu trebuie eliminate aceste alimente, ci doar trebuie consumate separate;

4
Combinatia de carbohidrati cu proteine (carne, peste, oua, branza, etc) este
interzisa!

Combinatia de proteine cu grasimi este permisa;

Carbohidratii( fie ei amidoane sau zaharuri) se consuma individual, necombinati,

la o masa.

 Distribuirea caloriilor pe zi;

60% din alimentatia zilnica ar trebui consumata la micul dejun, 30% la pranz si
doar 10% la cina.
Importanta majora a micului dejun rezida in faptul ca acesta asigura energia
necesara pentru intreaga zi, asa ca evitarea mesei de dimineata este o mare
greseala.
Aportul caloric trebuie adaptat volumului de activitate si temperaturii.

 Mic dejun-ul ;
Mic dejun-ul ideal depinde de anotimp ( temperatura) si de organismul fiecaruia (
in mod specific, de toleranta la grasimi a ficatului si a pancreasului).
Iarna este indicat micul dejun lipidic, iar vara cel glucidic.Daca servim un mic
dejun glucidic, la pranz este necesar sa cosumam grasimi.
Ideal ar fi sa nu sarim peste aceasta masa, deoarece este cea mai importanta masa
a zilei.

 Orindinea si frecventa alimentelor;

- consuma maxim 3 oua fierte/sapt si niciodata cu lactate sau alte protein;

- consuma maxim 3 felii de paine/zi;
- fructele se mananca singure si niciodata ca desert (fermenteaza, impiedicand
digestia);
- laptele intotdeauna se consuma singur;
- carbohidratii intotdeauna se consuma necombinati;

5
- de 2-3 pe săptămână carnea trebuie înlocuită cu peşte sau cu fructe de mare şi
cu păstăioase.

 Ordinea apa-mancare;

Bea apa cu min. 30 min inainte de masa si in nici un caz nu in timp ce mananci.
Apa se imbiba in alimentele masticate si impiedica digestia. De asemenea, bea
apa la minim o ora dupa ce ai servit masa.

 Masticatia alimentelor;

Digestia incepe din gura, iar saliva este suficient de acida pentru a usura
dizolvarea alimentelor. Fiecare muscatura dintr-un fel de mancare ar trebui
mestecata de 20-30 de ori, atat pentru usurarea digestiei, pentru tranzitul intestinal,
cat si pentru scaderea numarului de calorii (prin procesul de masticatie) continute
in fiecare aliment.

 Sarea;

Trebuie folosită în cantităţi cât mai mici şi înlocuită cu ierburi şi condimente;

Prea multa sare creste riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale.

 Ultima masa:

Ultima masa ar trebui consumata cu 3-4 ore inainte de culcare. In principiu, dupa
ora 19:00 organismul devine mai obosit sau mai lenes si digestia este ingreunata.

 Consumul de grasimi;

Exista 3 tipuri de grasimi: cele saturate (nocive), polisaturate si monosaturate

(bune, scad riscul bolilor cardiovasculare si a cancerului).
6
Grasimile permise se gasesc in: nuci, seminte, alune (nu prajite), ulei virgin de
masline, presat la rece, avocado, peste gras (somon, macrou, hering) si untura de
peste - in principiu, grasimi naturale, nerafinate si netratate termic.

Cele interzise sunt cele continute de: margarina, prajeli, uleiuri rafinate, dublu
rafinate, hidrogenate, grasimile animale.

 Zaharul;

Este de doua tipuri: alb si brun;

Este de preferat sa consumam zahar brun;

Poate fi inlocuit cu: miere, sirop de stevie, sirop de artar, miere, suc de trestie de
zahar.

7
Regimul hidric Indicaţii
- În primele zile postoperator, diarei acute, gastrite
acute
Alimente permise:
- Supe limpezi de legume, ceaiuri îndulcite cu
zaharină sau neîndulcite, zeamă de orez, supe diluate şi
degresate din carne, apă fiartă şi răcită
Hidro-zaharat Indicaţii:
- Perioada de debut a hepatitei epidemice;
insuficienţa renală acută, insuficienţa hepatică acută,
colecistită acută, în perioada febrilă a bolilor infecţioase
Alimente permise:
- Sucuri de fructe îndulcite, ceaiuri îndulcite, zeamă
de compot, zeamă de orez
- Se administrează în cantităţi mici şi repetate
Semilichid Indicaţii:
- Colecistită subacută, perioada icterică a hepatitei
epidemice, ciroza hepatică, varice esofagiene, după
primele zile ale infarctului miocardic
Alimente permise:
- Supe de făinoase, supe de legume, piureuri de
legume, fructe coapte, făinoase, sufleuri de brânză de vaci
- Mese mici cantitativ şi mai frecvente
Lactat Indicaţii:
- În primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii
ulceroase, în primele zile după hemoragia digestivă
superioară
Alimente permise:
- 1000-2000 ml lapte, eventual îmbogăţit cu frişcă
sau smântână
Lacto-făinos Indicaţii:
- după puseul acut al ulcerului în remisiune, după
operaţii pe stomac
Alimente permise:
- brânză de vaci, ouă moi, caş, lapte, pireuri de
legume, smântână, frişcă, făinoase
Hepatic Indicaţii:
- hepatită cronică, ciroză hepatică decompensată,
neoplasm hepatic
Alimente permise:
8
 - brânză de vaci, caş, urdă, iaurt, carne slabă fiartă,
pâine albă prăjită, legume, făinoase, fructe coapte,
biscuiţi, supe de făinoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zi
Renal Indicaţii:
- glomerulonefrită acută difuză, insuficienţă renală
Alimente permise:
- salată de crudităţi cu untdelemn, fructe crude,
coapte, compot, supe de legume şi făinoase, prăjituri cu
mere, caş, brânză de vaci, urdă, gălbenuş de ou, frişcă,
pâine fără sare;
Cardio- Indicaţii:
vascular - cardiopatii decompensate, hipertensiune arterială,
infarct miocardic acut în a doua săptămână de boală:
Alimente permise:
- lapte, iaurt, brânzeturi, carne slabă fiartă, salată de
sfeclă, fructe crude sau coapte, compot, aluat de tartă,
dulceaţă, unt 10 g şi ulei 30 g/zi
Diabetic Indicaţii:
- diabetul zaharat
Alimente permise:
- în funcţie de toleranţa la glucide va cuprinde
alimente cântărite în mod obligatoriu şi alimente
necântărite:
- alimente cântărite: pâine, lapte, cartofi,
făinoase, legume uscate, fructe
- alimente necântărite: peşte, carne, mezeluri,
ouă, supe de carne, sosuri fără făină, ulei
Hipocaloric Indicaţii:
- obezitate, hipertensiune arterială
Alimente permise:
- 240 calorii – 300 g brânză de vaci
- 400 calorii – lapte, brânză de vaci, carne albă,
legume, mere
- 600 calorii – din aceleaşi alimente

9
10