COLEGIUL NAŢIONAL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „RAISA PACALO”

CATEDRA NURSING

Suport teoretic

Noţiune de febră
Îngrijirea bolnavului febril
 CHIŞINĂU

Planul lecţiei:

· Noţiune de febră. Clasificarea febrei.

· Perioadele şi particularităţile de îngrijire a bolnavilor

febrili.
Clasificarea febrei
După înalţime:

· Subfebrilitare--menţinerea temperaturii corporale între 37,0-37,9oC

· Febră moderată-- menţinerea temperaturii corporale între 38,0-38,9oC

· Febra ridicată-- menţinerea temperaturii corporale între 39,0-39,9oC

· Hiperpirexie--menţinerea temperaturii corporale peste 40,0oC.

După durată:

· Febră temporară –menţinerea hipertermiei timp de câteva ore

· Febră acută–menţinerea hipertermiei până la 15 zile

· Febră subacută– menţinerea hipertermiei până la 45 zile

· Febră cronică –menţinerea hipertermiei peste 45 zile.

După aspectul curbei termice:

· Febra continuă –cînd diferenţa dintre temperatura minimă şi cea maximă

(dimineaţa şi seara) nu depăşeşte 1o şi rămîne in jurul aceleiaşi cifre pe toată
 durata bolii (de exemplu: febra tifoidă, pneumonia).

· Febra remitentă– când diferenţa dintre temperatura minimă şi cea maximă

depăşeşte 10C fără ca temperatura minimă (de dimineata) să revina la
normal(de pildă: în supuraţii,tuberculoză).

· Febra intermitentă–când diferenţa dintre temperatura minimă şi cea maximă

depăşeşte 10C dar minimă ajunge la normal(în malarie)

· Febra recurentă – se caracterizează prin perioade de febră continuă,ridicată

timp de 5 zile întretaiate de perioade de temperatură normală(de pildă in
febra recurentă)

· Febra neregulată –se caracterizeaza printr-o curbă termică complet

nesismatizată,fară nici un caracter.

· Febra ondulată–se caracterizează prin cresteri si scăderi treptate ale

temperaturii,curba termică avînd un aspect ondulat(de pilda
în:bruceloză,limfogranulomatoză).

· Febra hectică–se caracterizează prin varierea temperaturii în timp de 24 ore

de la 20C pîna la 40C,urmată de coborîrea bruscă a temperaturii pînă la
normă sau mai jos de normă(sub 36,60C),de exemplu în cazuri de
tuberculoză,sepsis,limfogranulomatoză.

· Febra de tip invers – temperatura de dimineată este mai ridicată decît cea de
seara(in caz detuberculoză pulmonară,sepsis).

Perioadele febrei
În evoluţia febrei se disting trei perioade:

1.Perioada initială sau de debut poate dura cîteva ore-debut brusc sau cîteva zile
debut lent.Se caracterizează prin predominarea termogenezei în raport cu
termoliza.Are loc ridicarea treptată a temperaturii însoţita de senzatia de frig(piele
de găină–piloerecţia),de frison cianoză,cefalee,insomnie.

Frisonul este o reacţie nervoasă caracterizată prin tremurări neregulate (datorită

creşterii bruşte a temperaturii) care apar în urma contracţiilor musculare şi sunt cu
atât mai intense cu cât creşterea temperaturii este mai rapidă. În cazul când
temperatura corpului creşte cu 10C frecvenţa pulsului creşste cu 8-10 bătăi, iar
respiraţia cu 4 mişcări respiratorii pe un minut.

2.Perioada de stare - poate să dureze zile sau săptămîni,aspectul curbei termice

fiind diferit,în funcţie de boală.Termogeneza şi termoliza sunt la un nivel.În aceasta
perioadă febra atinge apogeul şi ca rezultat se intensifică starea toxică.E
caracteristic sindromul febril ce prezintă un grup de semne :cefalee,tahicardie,
tahipnee, inapetenţă, sete, oligurie, convulsii, halucinaţii, dezorientare.

3.Perioada de declin-se poate prezenta diferit.În unele boli temperatura scade

lent,treptat cînd se vorbeşte de liză.În altele scade brusc, în cîteva ore, ajungînd la
valori normale şi fiind însotită de transpiraţii mari( proces care contribuie la
pierderea căldurii şi marcheazăde obicei sfîrşitul accesului febril),poliurie(urina
abundentă),membrele devin reci,apare cianoza buzelor ca rezultat al scăderii bruşte
atensiunii arteriale.Acest mod de scădere a febrei se numeşte criză.

Îngrijirea pacienţilor în diferite perioade ale febrei

1.Perioada de debut:
Regim strict la pat
Bolnavul se înveleşte bine
Se evită curentul si afluxul de aer rece
Se administrează băuturi calde
Se observă funcţionara organelor de excreţie
Se menţine igiena tegumentelor şi mucoaselor
Se observă:respiraţia,pulsul,tensiunea arterială,temperatura.
2.Perioada de stare:
Regim strict la pat
Se menţine igiena tegumentelor şi mucoaselor
Se administrează băuturi în cantităţi mari(pîna la 3 litri)
Hrana bogată în vitamine,calorică ,usor digerabilă 4-5 ori pe zi în cantităţi
mici(dieta nr.13)
Se observă functionarea organelor de excreţie
Se iau măsuri pentru scăderea temperaturii corpului,începînd cu metodele fizice(se
aplică comprese reci,împachetari reci,punga cu gheată,fricţiuni)
Se observă respiraţia,pulsul,tensiunea arterială
3.Perioada de declin:
Se evită curentul şi afluxul de aer rece
Schimbarea frecventă a lengeriei de corp şi de pat
Se menţine igiena tegumentelor şi mucoaselor
Se observă funcţionarea normală a organelor de excreţie
Se observă respiraţia, pulsul, tensiunea arterială, temperatura
Se administrează băuturi calde
Dieta numărul 13
În cazul scăderii tensiunii arteriale:
Poziţie forţată în pat-se ridică picioarele bolnavului cu 30-40cm şi i se scoate perna
de sub cap
Termofoare calde la picioare
Ceai, cafea tare şi caldă
Administrarea medicamentelor cu scop de a mări tensiunea arterială: mezaton,
cofeină, cordiamină , sulfocamfocaină.

Bibliografie :
· Carol Mozes, Tehnica îngrijirii bolnavului Bucureşti 2006
· Lucreţia Titircă, Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii
medicali Viaţa medicală românească 2007
· Titircă L., Manual de îngrijiri speciale, Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti, 2006
· Moraru L., Măriucă I., Bazele teoretice şi practice ale îngrijirii omului
sănătos şi bolnav, Editura Universul, Bucureşti, 2005
· Borundel C., Medicină internă pentru cadre medii, Bucureşti, 2008.