CURS NR.

3
NEVOIA DE A RESPIRA
Aspectul biofiziologic al nevoii de a respira se manifesta in trei planuri: respiratia
pulmonara (schimburile de gaze ?ntre mediu qi organism), respiratia celulara (procesul
de transformare a
glucozei in C02
9i
ape, necesara obtinerii energiei)
$i
relatia
aparatului respirator cu releaua vasculare, nervoase, mugchi gitesuturi,
Respiratia presupune trei etape
ptincipale:
a. ventilalia
pulmonare; influentate de:
- capacitatea funqionalii a cdilor respiratofii superioare (filtrare, umidificare,
incaLire a aerului);
-
migcarile ventilatorii (la care concuri mugchii respiratori);
-
procesul de circulalie a aerului (tensiunea de membrane, presiunea
intrapulmonard pozitivd sau negativa;
-
volumui
9i
capacitatea
pulmonara.
b. difuziunea
si
transportul
gazelor la nivelul membranei alveolare,
c. reglarea respiraliei, asigurate
prin centrul respirator din bulb
9i
chemoceptorii
de la nivelul arterelor aode
$i
carotida.
Dimensiuni
particulere
Toate nevoile fundamentale comporte trei dimensiuni:
gi sociaE, care suflt influenlate de o serie de factori.
1. Dimensiunea biofiziologici:
biofi ziologice,
psihologici
Tulburirile comune
persoanelor
varstnice
(deformatii
modificari fiziologice ale aparatului respirator
9i
ale sistemului
sistemului neryos, ca
Si
bolile cronice) fac din aceaste grupe de
risc
pentru problemele respiratorii.
Ca asDecte des intalnite h varstnici enumerem:
a. lmobilizarea
pretungitAi determina o diminuare a ratei respir4iei. Parliciparea
diafragmatice maidiminuate, asociate cu o activitate maiscizuta a mugchilor respiratori
intercostali, micsoreaze amplitudinea milcdrilor respiratorii,
producdnd o oxigenare
deficitara. Pe de afta
parte,
imobilizarea
produce sta4d
9i
acumulare de secrqiibrongice
care nu
pot
fi expectorate datorita scaderii fo4ei musculare
9i
a deprimSrii sistemului
nervos central, ceea ce face ca tuge se devind ineficientA.
b. Tusea. Este mecanismul care permite organismului de a se debarasa de
secr4ii gi de ahe substante iritante; deci orice fenomen care impiedica tusea
poate avea
consecinte comiderabile. Prin acumularea secretiilor se produce obstruclia cdilor
respiratorii, marind
perimlul de infeqie. Pe de alte parte, blocarea unei pad a arborelui
respirator duce la o oxigenare necorespunzetoare
gi la o eliminare deficitara a
produgilor
metabolizali.
c. Hidntarea inadecvaE: conduce la acumqlarea de secr4ii, cu consecintele
aretate mai sus.
d. Obezitatea: aledeazt respir4ia, reducand considerabil expansiunea custii
toracice (implicit a capaciteti vitale, a volumului respirator de rezervd
9i
a capacit5tii
reziduale)
prin ingreunarea migceribr respiratorii.
muscl-scheletice,
cardio-vascular, ale
populalie o
grupe de
CURS NR. 3
Dimensiunea psihologici
Anxietatea, legata de stres, se reflecte in mod diferit in activitatea respiratorie
(dispnee, senzalie de sufocare etc). O rea4ie anxioasd intensd poate antrena o
hiperventilatie, traduse
prin mdrirea ritmului
9i
amplitudinii miscdrilor respiratorii.
Dimensiunea sociali
a.Tabagismul gi poluantii industiali sunt factori legali de stilul
9i
mediul de viata.
Daunele
produse
de tutun sunt cunoscute: scaderea capacitetii vitale, a capacitdtii
respiratorii
9i
afectarea activitStii ciliare brongice.
b. Medicamentele. Polipragmazia
predispune la disfunctii respiratorii. Principalele
medicamente incriminate sunt sedativele care, pe Enge ca scad mobilitatea muscuhra,
deorime centrul resoirator din bulb.
c. Activitatea fzrb, moderatd este de nature se imbunetiteascd respiratia. Un
efort fizic exagerat
produc insa hiperventilatie
pulmonare.
d. Exercitjite de relaxare, de controlare a respir4iei, de meditatie, pot calma
starile de tensiune responsabile adesea
pentru
stArile de sufocare.
Nevoia de a respira
9i
imbitrdnirea
Modificerib fiziologice ale aparatului respiratot la varstnici se cer cunoscute
intrucat chiar dace nu ridica intotdeauna
probleme qe
dependenle, constituie totugi un
factor de risc. lmbdtr6nirea fiziologica
predispune
la o serie de afectiuni respiratorii
datorate diminudrii activitatii
pulmonare. Problemele de dependente la o persoan6
varstnice in aparente stare de sanatate devin
probleme potentiale. Ele nu prezina
caractere specifice detectabile, dar sunt influentate de o serie de factori care difera de la
o persoand la alta. Oe aceea,
prevenirea trebuie sa ocupe un loc principal in activiiatea
nursei din serviciile de
geriatrie, pentru cd scopul interventiilor in orice problemd
potentiaE este de a preveni aparilia sa prin acliuniaqtonome adecvate.
Probleme specifice
9i
patologii asociate
Fiind stns legat de sistemele vascular, nervos
9i
muscular, aparatul respirator
suportd consecintele legate de afe4iunile
gi bolile cronice ale celor trei sisteme. Astfel,
boala Parkinson, hemiplegiile sau dementa (stadlul avansat) impiedice eliminarea
secreliilor,
prin mecanisme diferiG. Insuticienta cardiaca congestiva gi bolile crronariene
grave afecteazd schimburile
gazoase la nivelul alveolelor. Bolile
pulmonare obstructive
(8.P.O.C.,
emfizemul
pulmonar, brongita cronice, astrnul brongic) afecteazd cdile
respiratorii
prin exces de secrelii brongice, cu modificdri ale tusei gi expectoratiei.
Alte boli ca:
pneumonia,
tuberculoza
pulmonare, cancerul
9i
embolia
pulmonart
agraveaz5 obstruclia brongice prin durere, oboseala, stare de curbatura.
De aceea,
pentru
un corect
proces de nursing, se impune o bund cunoaqtere a
problemelor
medicale,
pentru identificarea sursei de dificultate. Culegerea sistematicd
de date, analiza
$i
interpretarea lor se dovedesc necesare, pentru a evita acordarea de
ingrijiri stereotipe, neaxate
pe
nevoile reale ale vaIshicului ingrijit.
CURS NR, 3
NEVOIA DE A MANCA
9I
A BEA
Fiinla umana are nevoie de hrana pentru
a trei, a creste, a-Si
pestra
starea de
sdndtate gi a mentine homeostazia. Pentru aceasta organismul apeleaza b mecanisme
complexe: digestia, absorblia, metabolismul
9i
mentinerea echilibrului hidro-electrolitic,
mecanisme la care padicipe aparatul digestiv in principal,
dar gi alte aparate gi
sisteme.
Dlmensiuni particulare
Toate nevoile fundamentale, deci gi aceea de a manca.gi a bea, comporte trei
di mensi uni .
1. Dimensiunea biofiziologici
In cadrul dimensiunii biofiziologice regasim toate aspectele legate de alimentatie:
masticatia, deglutilia, digestia gi
absorblia. Principalele manifesteri de independenta
vizeaze. o dentitie bune (sau o proteza dentard potrivitd),
o stare satisfacatoare a
mucoaselor, o masticalie corede gi compbta, reflexe de deglutitie intacte gi o digestie
corespunzetoare. Sursele de dificuliate vor fi identificate in: dentilie incompletd sau
defectuoase, afe4iuni ale maxilalelor sau ale mugchilor masticatori, afecliuni ale
esofagului, exces de HCI sau deficit enzimatic.
Se va
!ine,
de asemenea, seama de obiceiurile alimentare care pot influenta
calitativ gi cantitativ alimentele
9i
lichidele ingerate. Orarul gi ritmicitatea meselor,
calitatea
9i
complexitatea nutritive a alimentelor,
hidratarea adecvata sunt tot atata
factori de independentd. Nevoia de a manca
9i
a bea este influentate de: tipul de
alimentalie, echilibrul hidro-eleclrolitic, diferite altereri organice, echilibrul enzimatic
Ai
hormonal, precum gi de imbdtranire. De rqinut inse ci diminuarea metabolismului cu
varsta duce la scederea nevoilor nutritive in cantitate, nu gi in calitate. Se apreciaze cd
la verstnici metabolismul bazal sufera o scedere de 20 - 30%.
2. Dimensiunea psihologici
Dintre factorii care
pot
duce la pierderea
independentei amintim: anxietatea,
depresia, starea confuza, anorexia, polifagia
de origine nervoasa. Starea afectiva
9i
emoliile pot influenla gi modmca nevoia de hrana gi lichide. De asemenea, trebuie
tinut
seama-de felul cum clientul privegte mancatul (pl5cerp, dezgust, pedeaps5 etc).
In cadrul procesului de imbetanire gi al
pierderii
autonomiei, varstnicul poate
neglija hrana gi hidratarea din motive deja amintite. Apatia, depresia
9i
izolarea pot duce
la alterari grave
ale starii de nutritie. Pe de alta
parte
obiceiurile alimentare, tabieturile,
ideile fixe despre indigestie sau constipatie, pot face dificile adoptarea unui regim
alimentar nou, degi echilibrat.
3. Dimensiunea sociala
Obiceiurile alimentare sunt drans bgate de starea materiala
9i
modul de viate al
varstnicului. Resursele financiare mai modeste, izolarea duc la o dietd ieftina dar seraci
in calorii.
lntotdeauna se vor avea in vedere factori ca: nivelul de educatie, sexul, distanta
pand
la locul de aprovizionare, starea civild, tipul de alimentalie, religia, tradilii, starea
materiaE. A se alimenta reprezintd, intr-un fel, un comporlament de socializare gi deci
de comunicare. Pornind de la aceste idei, in unele
ldri
s-a ajuns la "masa
pe
ro!i"
CURS NR. 3
("meals on wheels", "portage du repas"), iniliative de nursing comunitar menite sd
asigure hrane
persoanelor varstnice, solitiare, dependente sau/gi cu venituri mici.
O alimentatie compbte
9i
corecta este esenliald
pentru sdndlate; imbatranind,
oamenii devin mai putin toleranti
9i
mai selectivi la hrane. Ei igi pestreaze obiceiurile
alimentare. De aceea cunoagterea dimensiunilor nevoii de a manca
9i
a bea este
imperios necesare nursei pentru a putea particulariza intervenliile care i-ar putea
determina
pe varstnici sa-gi modifice obiceiurile,
pentru
a se
putea
adapta noilor nevoi.
Nevoia de a manca
9i
a bea
9i
imbetranirca
in afard de modificdrile fiziologice amintite care vizeazd aparatul digestiv, mai
exista o serie de modificdri -
altele decat digestive - care inlluenteaza nevoia de a
manca gi a bea:
. Schimberib tisulare (cregterea propo4iei de
tesut
adipos
9i
con unctiv), scaderea
canfita{i totale de ape din organism (deshidratare celulard), ca
9i
scederea masei
musculare intluenleaz5 nevoia de a menca gi-a bea: aceste modifidri impiedici
organismul de a-gi constitui rezerve energetice. In situatii de stres
(boala, interventie
chirurgicaE etc.) aceastd lipsa devine un factor de risc pentru probleme metabolice.
. Pierderea elasiticfte i pldmanibr afecteaze, de asemenea, persoana varstnica,
deoarece aceasta consuma mufta energie respirand gi "se ineace" mai des cu alimente.
.
Diminuarea,
pAni la dispari{ie, a senzaliei de sete s intalnegte la multe
persoane varstnice
9i
mai ales foarte varshice, ca gi, mai ales, in cazul varstnicilor cu
deteriorari
grave psiho-intelectuale. Aceaste modificate pulin cunoscuta, sau chiar
ignoratd, poate expune pers&rna varshice la steri grave de deshidratare. Este datoria
nursei sd identifice diminuarea / absenta senzaliei de sete, spre a inteweni prin
hidratare active, potrivit nevoii fiziologice.
. Diminuarea ratei de filtrare glomeruhra gi reabsorbtie tubulard, care impiedica
rinichii si realizeze o concenttatie normale a urinei, iiface
pe var$nici mai vulnerabili la
deshidratare.
.
Alte afediuni - motorii, neurologi@, reumatismale, nervoase (hemiplegii, artrite,
afazie, cecitate etc.) ii
pot
impiedica
p varstnici sd se hreneasci sau/gi sd-$i
prepare
hrana-
Se apreciazd cA circa 70o/o dintre varshici prezintd o toleranta mai crescuti la
glucoza, ceea ce determine niveluri mai ridicate ale glicemiei gi false diagnostice de
diabet zaharat. Consumul excesiv de dulciuri duce insa la o cregtere mare a
glucozei
sanguine, a cerei revenire la nivel normal se face mult mai lent.
Multi alti factori discutati anterior (veniturile, conditiile de locuit, de transport,
interadiunile sociale, obiceiurile alimentare) fuctori carora, din
pacate, li se acorde
prea
pulind atentie sau care sunt ignorati, constituie tot atatea impedimente ale satisfacerii
nevoii de a manca
$i
a bea a varstnicilor.
Cat pdvegte nevoile nutritive ab varstnicului fata de cele ale aduftului,
peredle
sunt imp54ite, majoritatea cercetatorilor considerand ce aportul nutritiv recomandat
celor
peste
65 de ani trebuie se fie
putin
mai ridicat, pentru a contracara factorii care
afecteazd fun4ia digesfive. Pe de altd
parte,
se recunoagte ci nevoile calorice sunt cu
30% mai scizute la var$nici, datorite sc5derii metabolismului bazai:1440 -
1530 kcalizi
pan5 la 70 de ani, 1280
-
1360 kcal/zi la cei peste 70 de ani, fate de 1600 -1700 kcal/zi
la adult.
Redem mai
jos
cateva din recomandarib nutritive pentru varstnici comparativ cu
ale adultilor
si
motivatiile respective:
CURS NR. 3
Factori
nuhitivi
Aporturi recomandab Motivalie
Adulti Varstnici
Proteine o.8
q/kcorD
1
q/kcoro
ADort insuficient.
Calciu 800 mg. 1-2 g. pt.femeie la
menoDauza
Consum adesea neadecvat.
Fier I mq. 10 mo. Carente frecvente.
vit. A 8.000 ul 10.000 ul Carente frevente.
vitTD 250 Ul 400 ul Degi recomanderib sunt
controversate, are rol in
Drevenirea decalcif ierii.
vit. c 75 mg. 1 50-200 mg. Carente frecvente
(faciliteazi
absorbtia fierului).
vit. B1 0,8 mg. 1, 5 mq. Carenie frecvente.
V't, B? 1
,2-1,8
mg. 2 - 2.5 ms,. Carente frecvente.
Fibre 4g- 5So. Mentinerea tranzitului intestinal.
Ape
'1,5-2
| 21. Atenuarea senzaliei de sete,
deshidratare.
Probleme specifice
ti
patologii asociate
Satisfacerea nevoii de a manca
9i
a bea poate fi afedate de o serie de probleme
de ordin medical sau de diverse
patologii.
l.Afe4iuni locomotorii
9i
neurologice ca: hemiplegiile,
poliartrita reumatoidd, sau
artrozele temporo-mandibulare
pot afecta starea nutritionale a varshicului. Alimentalia
devine limitatd cantitativ
ii
calitativ, iar gesturile uzuale sunt insolite de durere, spasme
musculare, disconfort.
2.Unele
patologii digestive (hemia hiataE, stenozele cardiei sau/gi
pilorului
urmate de reflux esofagian, ulcerul gastroduodenal, cancere ale esofagului, stomacului
sau
pancreasului, ciroza hepatice, litiaza biliare,
gastrite
9i
pancreatite) au o incidentd
crescuta la varstnici
gi provoace cel mai adesea dureri, aerofagie, dispepsii, carente
nutritive impoftante.
3 .starea mucoasei bucale
9i
a dentiliei este binecunoscutd ca factor de influenta
in satisfacerea nevoii de a manca gi a bea (xerostomia, stomatitele candidozice,
"gura
nefunqionale" din stdrib terminale, edentatia).
4. Bolile cardio-vasculare
gi hipertensiunea arteriala sunt afectiuni frecvente la
versta a treia. Tratamentul lor impune o diet5 ce poate conduce la carente alimentare;
regimul hiposodat gi desodat
genereaza anorexie, cu consecinte tn starea de nutritie.
5. Osteoporoza constituie o
probbme major5 h varstnici.
6. Diabetul este, de asemenea, o boale frecvente la varstnici
gi se prezintd de
obicei Tn forme cronicd
9i
benign6. Adesea, varstnici non-diabetici dezvolti o cregtere
importanta a glicemiei, in perioadele de stres. Tratamentul diabetului este
medicamentos, corelat cu o dietd riguroase. Conducerea tratamentului medicamentos
trebuie fecute cu grij6, intrucet complicatii cum sunt coma insulinice sau acidoza
diabetici oot oroduce accidente adesea ireparabile. "La subiectii varstnici nu trebuie
CURS NR. 3
incercatd echilibrarea
glicemiei la fel de strict ca la adulli, intruciat existd
pericolul in-
suficienlei de aport sau al crizei hipoglicemice" (G. Hateway). Subliniem ce verstnicii
"tolereaze" o glicemie peste limitele normale ale aduttului; astfel, in functie de varstd,
glicemii
de 130, 140 sau chia|l50 mg% nu
justificd
diagnosticul de diabet
Si
impun doar
atentie la regim
9i
supraveghere.
7. Depresiile
9i
demenla provoace o dificultate, adesea marcata, a satisfacerii
nevoii de a manca
9i
a bea la varstnicii atingi de aceste afecliuni. ln
general
se hrenesc
defectuos, devin bulimici sau anorexici, uite sa manance, se ingere lichide, sau nu mai
stepanesc gestica necesare, ceea ce poate duce la grave deficite nutritive.
8. Anemia este frecvente b
persoanele trecute de 65 de ani. In general poate fi
bgata de insuficienF de aport, regimuri prost echilibrate sau
piederea
apetitului.
Anemia feriprivd este de departe cea maifrecvente forme de anemie la virstnici. O alti
forme des Intalnite este anemia macrocitare, bgat de un deficit de vit.Bl2 sau de acid
folic. Varstnicii cu risc de anemii sunt vegetarienii, cei care manance putin sau pulin
variat, alcoolicii cronici.
NEVOIA DE A ELIMINA
Procesul de eliminare constd in eliberarea in afara organismului a produsilor
reziduali de dezasimilatie. Este un
proces complex fizic, chimic, hormonal
9i
nervos,
care variazd in functie de starea de sandtate a individului. ca si de o serie de factori
psiho-sociali.
[n acesi capitol ne vom referi numai la eliminarea i;testinaE
9i
cea renaE,
care comporte cele mai multe dintre interventiile menite sd asigure satisfacerea nevoii
de a el i mi na.
Dimensiunile particulare ale nevoii de a elimina sunt rezumate in tabelele de maiios:
Nevoia
(definige)
Di mensi uni
Biofizilogici Psihologici Socioculturali
Necesitatea de
elibera in afara
organismului
substanlele de
dejeclie inutile,
rezuftate in
urma
metabolizarii
Dietd inadecvatd sau
seracd ln fibre;
Malnutritie (prin exces
sau deficit);
Tulbureri metabolice
sau endocrine
(obezitate, hipo- tiroidism);
Tulburdri senzoriale,
motorii, boli neurologice (AVC);
Dureri la defecatie (hemoroizi);
Afeqiuni cardiace sau
respiratorii;
Medicamente: antiacide,
calciu, aniicolinergice etc.,
Modiiiceri fiziologice ale
intestinelor:
Farmacodependenld la
laxative.
Anxietate, stres,
iene;
Obiceiuri de igiena
personald gi de
eliminare;
Intimitate;
Dependentd
psihologice
de laxative
DependenF fizice
Salubritatea
locurilor
publice;
Educatie;
Organizare gi
controlsanitar;
Valoarea
acordate igienei.
6
CURS NR 3
Nevoia
Di mensi uni
Bioftziologici Ptihologici Socio-culturale
Aceagi
definilie
Tulbureri ale ceibr urinare,
infeqii;
Boli acute care afecteaze
mobilitatea;
Tulbureri neurologice (AVC,
Parkinson etc.);
Tulburari
psihice (depresii,
demente)
Modificeri fiziologice ale
aparatului locomotor;
Deshidratare;
Modificari fiziologice ale
aparatului urinar;
Medicamente: diuretice,
sedative, antihistaminice,
anticolinergice, relaxante
muscu|are.
Anxietate, stres,
puooare;
Obiceiuri de
eliminare gi de
igiene peIsonala;
Intimitate;
Atitudine fald de
eliminare.
Salubritate;
Organizare
9i
control sanitar;
Educatie;
Amplasamentul
toaletelor.
Nevoia de a elimina
9i
imqitranirea
Ca orice nevoie fundamentald
si
aceasta esie influentata de
procesul de
imbetranire, in special in ceea ce
privegte eliminarea urinara. Problemele de
dependenF la nivelul eliminarii nu-i ating insd pe toti varstnicii, dar transformerib
fiziologice legate de imbgtanire
pot contribui la aparitia unor astfel de probleme, in
prezenta unoi factori vizand aparatul lommotor sau a unor factori ambientali
(dificuftet
de deplasare, amplasarea toaletelor etc.).
Hidratarea neadecvate a varstnicilor
poate antfena
probleme de eliminare urinara
sau/gi intestinala.
De asemenea,
polipragmazia predispune la aftereri ale fun4iei de eliminare.
Avand in vedere existenta acestor factori, varshicul va fi deci vulnerabil la unele
disfunctii intestinale sau/9i urinare, potentste de fenomene
patologice sau boli asociate.
Esle necesar se fie cunoscute
gi diagnosticate gi "falsele tulburari de eliminare"
idanite la varstnicii cu tulbudri
psihice,
nevroze obsesive, depresii, care dezvolte
preocupAri
obsesi6nale
privind oprirea elimineribr urinare
9l
de materii fecale.
Probleme spocifice
9i
patologii asociaie
intre bolile asociate care pot
afecta
fun4ia de
eliminare
vom intalni:
Bolile
pulmonare
obsttuctive cronrbe (BPOC) impiedici schimbutile
gazoase,
antrenend starea de hipoxie. Aceasta altereazd eliminarea diminuand atat peristaltismul
intestinal (cauzend constipatie) cat gi fun4ia renaE
Si
producerea de urine (provocand
retentie sau infedii urinare). Constipatia
poate ti gi rezultatul scdderii fortei necesare
efortului de eliminare.
CURS NR. 3
Depresiile afecteaze comportamentul de eliminare prin lipsa de energie sau de
,nteres a persoanei.
Oernenfele mnstituie un fac.tor major de influenlare negativa a nevoii de eliminare
prin
tulburdrile de orientare, de memorie sau de
pierdere
a controlului sfinqenan.
O serie de afectiuni intestinale (cancer,
diverticutitd, hemoroizi) pot produce
alterdri ale eliminerii intestinale.
Neuropatiile produse prin diabet, tabes, etilism sau carente de vitamina B12 pot
antrena inmntinenld urinara.
Hipeftrofia de
prosta6,
afectiune des intelnitd la varstnici, determind modificeri
importrante in eliminarea urinare.
Bolile cardio-vasculare anteneaza o scedere a fluxului sanguin in vasele renale,
deteminand o insuficienta renale.
Unele afe4iuni acute, cum sunl pneumoniile,
fraclurile membrelor inferioare sau
decompensdri cardiace, pot afecla eliminarea prin
impactul lor asupra mobilitdtii
varstnicului.
NEVOTA DE A SE MI$CA
9r
A AVEA 0 BUNA POSTURA
Notiunea de migcare presupune
schimbare de pozilie, deplasare, ceea ce se
rcalizeazd prin
intermediul aparatului locomotor (mugchi, oase, articulatii). Executarea
migcerilor voluntare
9i
a schimbdrilor de pozitie, precum
9i
menlinerea poziliei bipede
sunt pfocese complexe la care participe,
de asemenea, sistemul nervos central,
labirintul din urechea intema, precum
9i
o serie de factori de ordin psihic (atentie, voinle,
stare de congtiente etc).
Dimensiuni particulare
Dimensinea biofi ziologici
Inhe factorii biofizioiogici care influenleaza satisfiacerea nevoii de a se miqca
ami nti m:
Integritatea sistemului osteo-articular gi a celui muscular.
Coordonarea ac{ivitelii musculare.
a) Integritatea aparatului cardio-vascular,
pentru
indeplinirea rolului sdu de
transDon:
b) Integritatea aparatului vestibular cu rol de organ de simt
pentru
echilibru;
c) Bolile, care afecteaze adesea mobilitatea varstnicului;
d) Durerea, care influenteazd negativ nevoia de a se migca,
e) Unele medicamente (sedative, anxiolitice, psihotrope
etc.) altereaza
mobilitatea. Altele,
prin
efectele lor secundare
pot produce
sldbiciune, hipotensiune
ortostatica
(diuretice,
hipotensoare);
f) Altererib senzoriale (sciderea acuitdlii vizuale sau/9i a celei auditive)
conslituie un factor major de afectare a activitegi motorii a verstnicului;
g) Pierderile de memorie, des intalnite h verstnici, impiedicd mi$carea acestora
in medii cu care nu sunt obignuiti (spitale, c5mine-spital etc).
Dimensiunea p3ihologiei
Factorii psihologici cel mai des intalniti care influenteazd activitatea motorie a
verstnicului sunt:
J{
CURS NR. 3
a) Depresia, care
predispune
la izolare
si
la limitarea deplasdrii;
b) Rigiditatea in gandire, care
poate
duce adesea la imobilizare;
c) Anxietatea, care poate fi cauzata de obosFala resimlite la eforturi moderate,
duce la reducerea mobilitelii. La aceasta se poate adduga teama de cdderi, mai ales in
cazul celor care au suferit deja o cedere. Anxietatea se poate manifesta alteori prilt
hiperkinezie (varstnicul umbE agitat prin casa).
Dimensiunea socio-culturalA
a) Factorii de mediu
prezinte
o importanF
deosebite
in satisfacerea nevoii de
mi9care. lluminarea, aderenta
pavimentelor,
obstacolele, indttimea
patului, condiliile de
clima, sunt tot atalia factori care
pot
in{luenta activitatea motorie a varshicului.
b) Atitudinea
personalului de ingrijire sau/qi a anturajului constituie adesea o
piedice in satisfacerea nevoii de migcare, Un varstnic care se deplaseazi cu dificultate
este adesea transportat cu fotoliul rulant, fiind mai comod sau printr-un exces de
grija.
Dace aceaste
practice
se
prelungegte nejustificat varstnicul va deveni dependent.
c) Motivalia varshicului ii poate ameliora mobilitatea. O viziti in familie, la
biserice sau
pentru
cumpedturi zilnice pot deveni ocazii de miscare.
d) Diferite tradilii in practicarea exerciliilor fizice (cu dozarea efortului in fun4ie
de capacitatea funqionaE!) sunt benefice in menlinerea independenlei in satisfacerea
nevoii de migcare a varshicului.
Nevoia de a se migca
9i
imbeftnirea
Modificerib fiziologice din cadrul
procesului de imbdtranire se cer cunoscute
lntrucat
joaca
un rol important ln satisfacerea nevoii de a se migca. Pe de afte
parfte,
cunoagterea lor
permite instituirea unor interventii menite se previne imobiliz4la,
evitand astfel efectele sale negative asupra fun4ionalitati organismului.
Modificdrile care influenteaze nevoia de a se migca sunt:
a) Atrofia lenta a musculaturii, cu scdderea tonusului gifo4ei musculare;
b) Calcificarea
9i
rigidizarea articulatiilor;
c) Demineralizarea osoasa;
d) Sciderea rezervelor de glicogen muscular;
e) Accentuarea curburilor coloanei vertebrale;
f) Afectarea
proprioceptorilor labirintici;
g) Deficite senzoriale;
h) Modificerile aparatului cardio-vascular.
Probleme spocifice
9i
patologii
asociab
O serie de probleme de sendbte constituie cauza unor limiteri ale mobiliteti, intre
acestea cel mai des intalnite sunt: afectiuni musculo-schelelice, ale sistemului nervos
sau ale celui circulator,
probleme
c,,re afecleazA motivatia
9i
probleme care decurg din
tratamentul bolilor (iatrogene).
Boli car afecbazi mobilitatoa
Aftrozele, ale4iuni cronice, manifestate prin degenerarea
9i
atrofia cartilajelor
articulare, ingrogarea suprafelelor adiculare
gi calcifierea ligamentelor.
Poliaftroza reumatoide, cataderizale
wintr-o
inflamalie cronice a articulatiilor.
CURS NR. 3
Osteoporoza, pierderea
densitatii osoase prin
demineralizare, oasele devenind
mai poroase
9i
mai fragile.
Crampele muscularc, caracterizate prin
contractii suslinute, involuntare gi
oureroase.
Ostaomalacia, perturbare a metiabolismului cetciului
Si
fosforului,
prin
deficit de
vi t.D.
Maladia Paget (osleita deformante) care se manifestd prin
curbarea oaselor lungi
9i
deformarea oaselor late.
Probleme care afecteazi motivatia
Cand varstnicul este atins de o afe4iune neurologicd sau/gi muscubnA (de
exemplu A.V.C), de o fradure sau o amputatie, ei poate resimti o stare de frustrare
bgata de deformarea imaginii de sine, ceea ce il poate determina sd-gi restngd
activitatea, mobilitatea. Pe de afte
parte,
o afec-tiune invalidante necesite depunerea
unor eforturi mai mari (uneori considerabile) penhu sAtisfacerea nevoii de a se migca, in
timp ce toleranla la efort este mult scazute.
P?obleme legate de tratament
Bolnavii varstnici sunt mult mai sensibili la efectele secundare ale unor
medicamente. Pe de afte
parte,
ei constituie o grupd
de risc la complicaliile unor
interventii chirurgicale sau investigalii prin procedee
invazive.
10
Ur.^u?
L.P.- Nevoia de a respira
Procesul de nursing
l. Culegerca de date
ln evaluarea fun4iei respiratorii a unei
persoane varshice, nursa trebuie sa aiba
in vedere cateva repere: simptomele, factorii de risc
ai
bolile cronice, ca
9i
limitele
tunctionale.
a. Simptomele
principale
ale afeqiunilor respiratorii la care ne vom rezuma sunt:
tusea, expectoratia
gi dispneea. Nu vom discuta acum alte simptome cum ar fi durerea
toracice. hemootizia sau cianoza.
Reflexul de tuse este, cum aretam mai sus, "cainele de
paze" al
pldmanilor.
Tusea permite eliberarea cSilor respiratorii superioare, dar ea trebuie evaluate cu grij6.
Se vor nota orarul gi durata,
precum gi caracterul (tuse seace,
productivd etc).
Expectoratia va fi, de asemenea, evaluate. Se va urmiri: aspectul (consistente,
culoare), cantitatea
Qi
eventual, mitosul.
Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare
9i
cardiace,
constifuind una din acuzele cele mai frecvente ale varstnicilor. Nursa va determina
imprejurarib aparitiei dispneei: la ce grad de efort? este insotite de tuse? a aperut brusc
sau
gradat? in ce
perioada a zilei? se modifice in funqie de pozilie?
Se va avea in vedere anxietatea subiectilor, foarte mulli varstnici suferinzi de o
afectiune respiratorie cronice avand o teame
pemanente ca vor muri sufocati. Nursa se
va informa asupra rea4iilor anterioare
gi a mijloacelor care au calmat anxietatea. De
asemenea, va stabili dac;
petsoana congtientizeaze
prcblema
9i
dace o coreleaze cu
unele evenimente (de ex. cu apropaerea noptii).
b. Factoii de dsc
Ai
bolite cronice. Dinke factorii de risc, fumatul va fi evaluat cu
precizie. Este important de gtiut dace verstnicul tumeaze, de la ce varsta, cate
{geri
pe
zi. sau dacd este'fumator
pasiv'.
Nursa va evalua, de asemenea, mediul ambiental in care trdieste varstnicul,
precum gi mediul in care a lucrat.
Vor fi r4inute bolile cronice de care suferd varstnicul (H.T.A., afectiuni cardiace,
reumatismale), ca gi afectiunile acute din ultima perioadd de timp (pneumonie, guturai,
brongite, acutizeri etc.)
c. Limitete functionale vor fi de asemenea evaluate, avand in vedere modificarile
ce se produc in urma unor maladii sau legate de
procesul imbatranirii. Se va nota care
este nivelul fun4ional al varshicului in
plan fizic
ai
dacd
poate desfdsura activitdti
sociale autonome.
Observatia este foarte importantA in evaluarea
posturii, a somnului
9i
a respiratiei
varstnicului. Se apreciaze cd o treime din varstnici prezinta tulbureri de somn legate de
afediuni respiratorii. Se vor urmeri: tipul de
fQmiralie,
ritmul
9i
amplitudinea.
2. Analiza
9i
interpretarea datelor. Diagnosticul de nursing
Analiza
gi interpretarea datelor culese
permit evidenlierea unor probleme actuale sau/gi
potentiale de dependenta,
precum
9i
stabilirea sursei de dificultate. Existenta unor
probleme legate de nevoia da a respira poate antrena
probleme ce vizeazd celelalte
nevoi fundamentale.
Nevoia Diaqnosticul de nut18ino
A manca
Si
a bea Alterare a nutritiei, legatd de dispnee sau de distensie
abdominala secundare aerofaqiei.
A el i mi na Tulburari de eliminare, legate de dificultatea de a face
efort la defecatie sau/si mictiune.
A se misca
9i
a avea o buna
oostura
IntoleranF la activitate, legata de dispnee
9i
oboseala.
A dormi si a se odihni Tulburari de somn. leqate de tuse sau disDnee.
A se imbreca si a se dezbrdca Dificultate leqat i de oboseala sau de dureri toracice.
A-9i mentine temperatura in
limite normale.
Hipertermie (potenliald) legatA de infe4ii ab ceilor
resoiratorii
A fi curat, a avea tegumente
intacte.
Modificdri ale mucoasei bucale, legate de respiralie
pe
qure,
sau de expectoratie
prea
abundente.
A evita Dericolele Teame de a muri sufocat. anxietate. leoate de disonee.
A comunica Dificuftate leqata de dispnee sau/si tuse.
A trai conform credintelor
soirituale.
lmposibilitate de a participa la serviciile religioase,
boate de dificultate in resoiratie sau/si tuse.
A avea activitate Diticultate legate de restrictiile impuse de afecliunea
ResDiratorie.
A se recrea Lipsa de aclivitdli recreative, legata de oboseaE
secundarl disoneei.
A invita Inabilitate de a inv5ta. leoate de hiDoxie.
L.P.- Nevoia de a respira
Diagnosticele de nursing pot fi grupate in trei categorii, fiind
factori etiologici (surse de dificulate)
9i
presupun aceleagi intervenlii:
- degajare ineficace a cailor respiratorii superioare, stare in
incapabil de a-Si elibera ceile respiratorii obskuate de secrelii:
- tipuri ineticace de respiratie: stari in care migcerib respiratorii nu permit
umplerea
ii
golirea plemanilor de aer;
- schimburi defectuase de gaze, in care trecerea oxigenului sau/gi bioxidului de
carbon dinnn alveole in/din oatul vascular este diminuata.
Cand o
persoane varstnic5 prezinta una din acste trei probleme vom observa
unele semne soecifice;
legale de aceiagi
care individul este
Dogajare Ineficace a ciilor
resDiratorii supeiioare
Tipuri ineficace de
respiratie
Schimburi
defectuase de
qaze
Zgmote respiratorii anormale
(ral uri )
Modificari de riEn
Si
amplitudine
Tuse
Incapacitate de a expectora
Dispnee
Cianoze
Dispnee
Respiralii scurte
Tahipnee
Gaze arteriale modmcate
Cianozd
Batei ab aripilor nasului
Modificeri de amplitudine
Pozitie gezand, cu mainile pe
genunchi, aplecat inainte
Respirafie cu buzele stranse,
exDir Drelunoit.
Stare confuzivd
Somnolente
Agitatie
lritabilitate
Hiperpnee
L.P.- Nevoia de a respira
3. Planificarea
9i
implementarea interventiilor
Interventiile vor urmdri restabilirea autonomiei
9i
prevenirea problemelor
potentiale (a nu se
pierde din vedere faptul cd varstnicii reprezintd.o
grupe de risc
bentru
probteme respiratorii). in etapa de implementare se vor urmeri, dupa caz' una
sau mai multe intervenlii din cele de mai
tos:
a. Exercitii respiratoii trecvente: respiratie
profunde
9i
exercilii izometnce
pentru
diafragm
qi mugchii intercostali;
b. Activitdli fizice moderate:
plimbari, urcat de trepte etc;
c. Abordaiea unei
posturi care se favorizeze expansiunea toracelui:
d. Hidratare adecvata;
e. Pestrarea temperaturii
9i
umidit4ii ambientale in limite normale;
f. Aedsirea camerel;
g. Exercitii de relaxare
pentru controlul respiraliei;
h. Regim dietetic
pentru persoanele supraponderale;
i. Evitarea fumatului
gi a agentilor
poluanli;
j.
Portul de imbraceminte care sa nu stanjeneasce migcdrile respiratorii
INTERVENTU CURATIVE
C6nd'v6rstnicul
prezinta una din cele trei
probleme amintite mai sus (vezi tabelul
de mai sus) nursa va intocmi un
program de igiena respiratorie
.adaptat
nevollol
"fi""i"fli.
ni."t
piogt"m u" trebui sd urmareasce trei aspecte
principale: exercilii
respiratorii, tehnici dta tugi, imbundtatrea starii de senatab a varshicului'
Exercitii respiratorii
iltrucat dispneet este o probbma frecvente la verstnici
Si
poate provoca
anxietaie, ei trebuie
privite ca invalidantd. varstnicii afectati de dispnee isi reduc
"ai"Gt"",
se
pot izoli de teame cd i-ar
putea deranja
pe cei din
jur'
Nursa ii
poate
aiuta invdtandu-i exercilii de respiratie De exemplu li se va spune se respire lent' cu
"iis"aii
t"lpii"ittii regutate. Combinate cu o alimentalie
9i
hidratare adecvate
9i
cu
"aluitafinri;
moderite
(ptimbari), exercitiile de respiratie vor aduce un
plus de confott
ln starea varstnicului.
C" tlf,ni"i de tespiratie se
pot lncerca respiratia diafragmatice
9i
respir4ia cu buzele
stranse.
- -
lgspffalialefEsCIaEe
are ca scop cregterqa rolului.diafragmului
in respiratie'
Prac'tica-corect
9i
repetat,
poate crea un automatism Exerciliul mnstt in:
- Plasarea uneimAini
pe stomac
ai
a celeilalte
pe mijlocul toracelui;
- Se inspira bnt
9i
profund pe nis' l6sand abdomenul sd avanseze cat de mult
posi bi l ;
'--
- S" expire
pe gure, cu buzele stranse, contractandu-se mugchii abdominali in
acelagi timp se executd o
presiune cu mana
pe
abdomen, urmand migcarea respiratorie;
-
'-
Sd repete timp de un minut, cu 2 minute
pauzd Se exerseaze 10 minute' de
Datru ori
pe
zi. Se va exersa intai in decubit' apoi gezand'
Adopt"r". respiratiei diafragmatice
permite diminuarea ritmului respirator
9i
cresterea cantititii de aerin bazele
pHmanilor.
- -'-
Risptratia cu buzele stdnse
(respiratie cu presiune pozitiva) amelioreaza
transportul'oxiienului,
induce o respiralie lenti
9i
profunde Este eficace in redu@rea
Jepri".i o" etlrt. Tennica
permite interirea muqchilor respiratoti:
pl"l^'n9!t","lp,lJ1tFl:
red'ucerea retentieide bioxid de carbon, cregterea
prPsiunii exercitate ln timpul6lFGatl
L.P.- Nvoia de a spira
9i
reduce rezistenta care
realiza in trei
pozitii:
4
la nivelul ceibr respiratorii superioare. Se poate
se manifestd
Pozilil carc fuvorizeazi Bspira$a (dupi Rifas)
- Culcat: se inspira
pe nas gi se expid
pe gura,
tnand
buzele strans (ca pentru
pronuntarea vocalei 'u"), contractand mugchii abdominali. Se numere
pane b gapte. Se
reia ciclul.
-
gezend:
se agazd clientul
pe un scaun, cu bratele incrucigate
pe piept. Se
inspird
pe nas, se expiri
pe gurd, cu buzele $ranse, aplecandu-se in fatd. Se numdrd
Dane la sapte. Se reia ciclul.
'
-
ln ortostatism: se inspire
pe nas, ficAnd doi
paqi. Se expire
pe gura, cu buzele
stranse, fdcand 4 -5
pagi.
Tehnici de a tusi
Ala cum am aretat, tusea
pemite eliberarea ciilor respiratorii superioare de
secrelii. Fiind o aclivitate adesea epuizanta, este bine ca varstnicul sd deprinda o
tehnica corectd.
pe
care sd o exeFeze dupa un orar stabilit (de ex. dimineala la sculare'
inainte de dejun, inainte de cina, inainte de culcare).
inainte de a incepe exercitiul se va
practica respiratia diafragmatice de cateva ori.
Apoi se vor parcurge urmatorii
paSi:
- Se agaze
pe scaun, cu picioarele pe sol sau
pe
un sciunel;
- Se aduc umerii inainte;
-
Se apleaci ugor capul in faF:
- Se aplica o
perna pe
abdomen,
tnand-o
cu bratele;
- Dupa
practicarea catorva respir4ii diafragmatice se apleaci ugor trunchiul in
faF
Qi
se tu9egte de 2-3 ori. Se evile respiraliile scurte dintre episoadele de tuse;
- Se redreseazi lent gi se inspira profund;
-
Se reDete ciclul.
Eatoritii
faptului ca accesele de tuse sunt obositoare
9i
uneori anoxigene' nursa
va rdmene langi cel care tugegte,
pozitionandui astfel ca expansiunea toracice se se
faci nesnienit. O astfel de
pozitie este cea
gzand la marginea
patului, cu coatele
sprijinite
pe o masa in fala
pacientului.
LP.- Nevoia de a respira
Miiloace de a imbunitdti starea de seneiiate
Adootarea unui stil de viate echilibrat este cat se
poate
de benefice
pentru
virstnici. Pentru aceasta trebuie avute in vedere cateva repere:
a. Obiceiuri alimentare:
Dacd mencatul produce dispnee, se va asigura repatls inainte
9i
dupa mese
- Se vor evita b6uturile
prea reci sau prea fierbinti care
pot provoca accese de
tuse
-
Se vor evita alimentele care fetmenteaze, intrucat
gazele pot influenta negativ
resDiratia abdominald abdominald;
-
Sunt re@mandate
gusterib mici gi dese.
,.'f
Exe.citiu de tuso (dupa Kautman
giWoody)
b. Evitarea eforturilor care
produc
oboseald.
c. Pdstrarea unei igiene bucale pentru evitarea infecliilor.
d. Evitarea contactuluicu alte
persoane care sl.rfera de infe4ii respiratorii
e. Dace exista recomandate medicala, se va administra vaccin antigripal.
Evaluarea
Criteriile de evaluare va trebui se dspundd urmatoarelor intreberi:
Exite semne de hipoxie (stare confuzive, agitalie, cianoze)?
Semnele vitale sunt nomale gi stabile?
Gazele arteriale sunt in propo4ii normale?
Au fost eliminati agenlii de mediu iritanti, poluanti?
Clientul poate expectora?
Particiod la activftetile zilnice autonom?
Si-a
reconsiderat rea4iile fate de anxietate?
A simtit o ameliorare?
L.P.- Nevoia de a elimina
Procesul de nursing
in elaborarea procesului de nursing pentru
npvoia de a elimina vom urmdri, in
scop didactic, separat cele doue cai de eliminare.
E LI M I NAREA I NTESTI NALA
1. Culegerea de date.
Disfunctia intestinalS se numdre printre
cele mai frecvent intalnite h varstnici.
Simptomatic
^ea
poate imbraca diferite forme: durere, scaune dese, absenta scaunelor,
baloneri etc. In culegerea de date nursa va avea in vedere evaluarea urmdtorilor factori:
1. Obiceiuile de eliminare intestinald: eliminarea
poate
fi spontane sau se
apeleazd la laxative, cllsme, supozitoare. Se va urmeri frecventa gi orarul scaunelor,
precum gi dacd se apeleazd la strategii specifice pentru satisfacerea nevoii de eliminare
intestinale (ichide, alimente bogate in fibre etc).
2. Regimul alimentar va fiverificat cantitativ gicalitativ.
3. Consumul de lichrde este crucial in reglarea functiei de eliminare.
4. lnteNentii chirurgicale sau boli care pot influenla funclia de eliminare-
5. Factoi de medru: existenta unui numer suficient de toalete, distanF
pane la
ele, accesul echipament specific pentru satisfacerea nevoii de eliminare fari deplasare
(plogti, urinare etc)
6. Activitatea fizice. lmobilizarca indelungate duce la scederea peristattismului
intestinal.
7. Medicamentele
pot
influenla
peristaftismul
intestinal, starea de vigilente sau
echilibrul hidroelectrolitic.
L Simptomele.ln afara durerilor, nursa va urmari gi evalua scaunele (frecvenF,
aspect, cantitate). De asemenea, va verifica existenta unor semne ca: distensie
abdominalS, aperare muscubre, zgomote intestinale, emisia sau absenla gazelor.
In sfarsit nursa va evalua o serie de factori de ordin psihologic: stresul emolional,
depresia, capacitatea cognitive, memoria, acuitatea senzoriala.
2. Analiza
ti
interpretarea datelor. Diagnosticul de nursing
Analiza gi interpretarea datelor
permite identificarea unor
probleme (actuale sau
potentiale)
de sendtate, ca
9i
a surselor de dificultate. Atunci cand nevoia de eliminare
intestinale nu este satisfdcuta, problemele vor conduce cAfe trei diagnostice de nursing
principale:
Constipatie - evacuare dificilS
9i
neregulatd a unor cantitdli mici
9i
dure de materii
fecale. Aceasia poate
cauza complicatii severe cum ar fi dependenta de laxative sau
formarea de fecaloame. Fecaloamele, h randul lor,
pot
antrena fie eliminare de lichid
fecal (care poate degenera in diaree), fie o ulceralie sau o necroza la nivelul intestinului
gros, Frecventa gi consecinFle fecalomului au fdcul ca in geriatie fecalomul sd fie
descris ca o adevaratd entiiate clinice.
Diaree - evacuare de scame (semi)lichide gi frecvente. Ea antreneaza
consecinle notabile: disconfort, altereti ale integrfteti tegumentelor gi deformeri ale
i magi ni i de si ne.
lncontinenta - emisie involutare de materii fecale. Aceasia are, de asemenea
numeroase consecinte neplacute asupra vershicului: predispozitia la ulcera_tii cutanate,
infeclii urinare gi vaginale, la care se poate
adeuga deformarea imaginii de sine
prin
starea umilitoare in care este Dacientul.
L.P.- Nevoia de a elimina
Nu lrebuie uitat faptul ca aherari la nivelul nevoii de eliminare intestinaE atrag
duo5 sine afederi ale celorlalte nevoifundamentale:
Nevoia Diagnostic de nu|Bing
A respira Respiratie inadecvatd legatd de durere in momentul
defecerii.
A manca
9i
a bea Alimentalie delicitare bgate de leama de constipalie
sau diaree.
A se migca gi a avea o buna
Postura
Alterare a mobilitalii legate de durere sau de distensle
abdominale.
A dormi
9i
a se odihni Tulburdri de somn legate de anxietate secundare
cresterii
(scederii)
frecventei scaunelor.
A se imbrdca gi a se dezbreca Deficit de autoservire legat de babnari abdominale.
A-gi mentine temperatura in
limite normale
Hipertermie legata de tulburdri de metabolism
secundare Drezentei unui fecalom.
A fi curat, a avea legumente
intacte
Alterare a integrite$i tegumentelor legate de scaune
lichide dese.
A evita
pericolele Incapacitate legatd de anxietatea secundare dmcuftalii
de a
prevedea evenimente negative (tulbureri de
el i mi nare).
A comunica Alterare a procesului de comunicare legata de
deshidratare secundara diareei sau orezentei unui
fecalom
A trdi mnform propriilor
convingeri spirituale
Afectare spirituaH legatd de incapacitatea de a
participa la servicii religioase, secundare
incontinentei.
A avea activitate, a se realiza Incapacitate legate de atitudine negativd a anturajului
(respectul intimitefi i).
A se recrea Lipse de recreere legate de frecventa scaunelor.
A invdta Inabilitate de a invata bgate de disconfort secunda
unor tulburari de eliminare
(diaree,
constipatie).
Plenifi carea
9i
implementalea intervenliilor.
Avand in vedere cd in cazul unei disfunctii de eliminare intestinala diagnosticul de
nursing va cuprinde formularea "alterare a funqiei intestinale - actuald sau potentiaH",
actiunile
planificate
de cetre nurse vor viza interventii preventive
9i
terapeutice.
a.lnteNentiile
prcventive
care urmdresc mentinerea independenlei in nevoia de
eliminare intestinala vor avea urmetoarele scopuri:
'1. Mentinerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor varstnicului.
2. lngerarea suficiente de lichide.
3. Pestrarea unui nivel de activitate fizicd adecvat abilitelii varstnicului.
4. Cunoa9terea alimentelor
9i
lichidelor ca re favonzeaza etiminarea intestinald.
5. Deprinderea unor tehnici de relaxare.
b.lnteNentiile curalive vizeaze restabilirea independentei
9i
vor fi orientate catre
urmdtoarele elemente: introducerea unui orar alimetar, hidratare adecvate, instituirea
L.P.- Nevoia de a elimina
unui program
de exercitii fizice, deprinderea unui orar de eliminare, urmerirea efectelor
secundare ale medicamentelor, folosirea de laxative sau clisme.
Regimul alimentar are o influenle majore
Si
directa asupra functiei intestinale.
Este cunoscut rolul fibrelor in alimentatie
9i
ln reglarea tranzitului intestinal - ele
capteazd apa din intestin, formand un gel menit sa previne reabsorblia apei la nivelul
intestinului gros
9i
sa formeze un bol fecal suficient de moale penlru a putea fi eliminat
cu u9urint6. Ratia zilnicd de fibre celulozice pentru varstnici este de 30 g. O sursd im-
portanta de fibre o mnstituie fructele
9l
legumele proaspete. Trebuie avut in vedere lnsa
ce, datorite unor
probleme
legate de dentitie sau de masticatie, varshicii pot fi incapabili
de a manca aceste alimente. De asemenea, introducerea lor in alimentatie se va fuce
gradat pentru
a
preveni
crampele
9i
gazele intestinale.
O atenlie deosebit i trebuie acordatd alimentelor ce contin lactoza.care
provoaca
baloneri dand senzatia de constipalie. Aceasta li poate determina pe varstnici sd face
apel la laxative in mod repetat, ceea ce antreneaza o disfun4ie intestinald.
Despre rolul important al hidraterii in functionalitatea organismului s-a discutat anterior.
Ea influenleaze major consistenta bolului fecal, motiv pentru care va trebui serios luatd
in consider4ie. Reamintim cA rafa zilnice de lichide
pentru
varshici este de circa 2 litri,
urmand ca in
perioadele caniculare sa fie suplimentatil cu un pahar (aprox. 250 rnl.).
Exercitiile fiz,be cotidiene sunt necesare Dentru mentinerea sau merirea
peristaltismului
intestinal. ln acest sens, o
plimbare
zilnica de 30 de minute constituie un
exercitiu confortabil. in cazul persoanelor imobilizate la pat, activitatea zilnici se va
rezuma la schimberi dese de
pozitie, precum gi la exercilii de mobilizare
pasive, in
funqie de starea de dependentd a varstnicului.
Nursa ii va invdla
pe varshici
9i
pe apartinetorii acestora importanla
pe care o
are orarul de eliminare
9i
respectarea lui (insotirea varshicului la toaletd sau facilitarea
satisfacerii la
pat
a nevoii de eliminare). ln acelagi timp va avea in vedere respectarea
intimiteti
pacientului.
Dintre medicamentele ab caror efecte secundare
pot
influenta funclionalitatea
intestinaE amintim: aspirina, anticolinergicele, hidroxidul de aluminiu, antiacidele,
tranchilizantele, antidepresivele triciclice, preparatele pe bazd de fier, unele
antiparkinsoniene, morfina
9i
derivatele ei. Atunci cand nu se
poate
schimba
tratamentul, se va asigura un supliment de lichide gi de alimente bogate in fibre
celulozice. De asemenea, nu trebuie omis faptul ca antidiareiceie au un potenlial ridicat
de efecte secundare
$i
de interactiune medicamentoase.
Laxativele gi clismele nu trebuie se facd parte din intervenliile uzuale legate de
satisfacerea nevoii de eliminare intestinald. Ele vor fi folosite numai ca mesure de
urgenta, in cazul absentei scaunelor
pe o lunga
perioade
de fimp. Pe langa taptul ce
laxativele gi clismele nu rezoNe, eb singure,
problema constipatiei, existd
9i
pericolul
afederii inervatiei intrinseci a colonului, cu efecte contrare, celor scontate.
in cazul fecaloamelor, in multe situatii se impune evacuarea manuaE, care poate fi
asimilata uneori cu o interventie de urgen!4.
Evaluerca
Eficacitatea interventiilor va fi evaluate ln raport cu unele criterii ca:
-
Numerul de laxative sau clisme;
- Respectarea regimului alimentar gi a activitatii fizice;
-
Frecventa gi aspectul scaunelor;
-
Absenta diareei sau a incontinentei;
L.P.- Nevoia de a elimina
-
Absenta fecaloamelor;
- Absenta afect5rilor cutanate.
- Echilibrul h id ro-electrolitic.
ELIMINAREA RENALA
Culegerea de dab.
Problemele de eliminare urinare sunt destul de frecvente la var$nici, dar
insuficient tratate in literatura de specialitate. in linii mari, ele vizeaz| doua aspecte:
retentia gi incontinenta urinari. DacA retentia este un fenomen mai bine conturat gi
(relativ) mai u9or de evaluat, notiunea de incontinenle este mai nuantatii, imbrecand
forme crmolexe, in functie de factorii care o determine, Pentru a eticheta un varstnic
drept incontinent nursa va nota numdrul de mictiuni voluntare
gi involuntare,
finand
cont
de starea lizice a clientului, de abilitatea sa de a se deplasa
9i
de a se dezbrdca,
precum
9i
de nivelul seu de congtiente
9i
orientare.
Analiza
9i
interpttarca datelor. Diagnosticul de nursing
Cand nevoia de eliminare urinard este afectate, problema identificata implice, aga
cum aretam anterior, doud diagnostice de nursing: retentia (incapacitatea vezicii urinare
de a se goli)
9i
incontinenta (emisia necontrolate, involutara, de urine). Incontinenta se
clasifice, la randul ei (dupa unii autori), in cinci categorii:
-
Incontinenta fun4ionald: stare in care varstnicul prezinte dificultate de a merge la
toalete din cauza unor factori de mediu (distanta), de orientare sau de limite funqionale;
-
Incontinenta prin prea plin, in care individul pierde urina involuntar din cauza
urgentei nevoii de a urina, avand vezica urinara prea pline;
-
Incontinenta de efort, in care individul
pierde
mici cantite$ de urina in fimpul unui
efort:
-
Incontinenta datoratd vezicii neurogene, in cazul celor atingi de AVc sau de alte
leziuni ale creierului;
- lncontinenla totala, cand individul urineaze inmntinuu, imprevizibi..
Retentia gl inmntinenta urinare in{luenteaza safisfacerea celorlalte nevoi fundamentale:
4
Nevoia Diagnostic de nuFing
A respira Respiratie ineficace, legatd de anxietate datoratd retentiei /
incontinentei urinare.
A manca gi a bea Alterare a alimentaliei, legate de lipsa de cunogtinle privind
hidratarea.
A se migca, a avea o bund
posture
Alterare a mobilftatii, legata de teama de a urina sau de
durerea provocata de un glob vazicat.
A dormi, a se odihni Tuburari de somn, legate de dismnfort secundar durerii
sau uddrii lenjeriei de
pat
9i
de mrp.
L.P.- Nevoia de a elimina
Planifi carea
gi implementarea interventiilor.
Aflate in fata unei
probleme de disfunctie urinare, nursa va trebui se stabileasce
dacd
problema este actuala sau
potentiala umend ca, in funcfie de caracterul
problemei, sa
planifice interventii
preventive sau curative.
a. INTERVENTII PREVENTIVE
Pentru a preintampina problemele de eliminare urinare ab varstnicului, nutsa va aqiona
in dire4ii menite sa:
- lurnizeze varstnicutui informatii gi cunogtinte legate de modificerib aparatului
udnar ce survin odate cu imbetranirea, modificari care
pot
altera
procesul de eliminare
uri nare;
- explice importanla hidraterii adecvate;
- recrmande vershicului se urineze la aparitia primei senzatii de mi4iune
9i
se
urineze
pana
la completa
golire a vezicii;
-
recomande varstnicului sA se adreseze medicului la aparilia primelor semne de
modificare a elimnerii urinare,
pentru a se putea stabili exact cauzele.
In general, in cazul ingrijirii unei
persoane incontinente, se
pune problema
timpului. Dar, dupe l.M. Bumside aceastd
probbma poate fi depagite dacd ne
punem
intrebarea: este mai ugor sd schimbem
periodic caarceafuri, aleze, lenierie
pline de
urind, sau se prevenim aparilia acestor aspecte nepldcute ? Pe de afte parte, nursa
rebuie se se pund in locul clientului sau gi sd se gendeascd cum ar dori acesta s5-9i
duce existenla,
9i
aga destul de
precard: ln nigte agternuturi ude, care respandesc un
miros
greu
de suportat, sau intr-un pat confortabil
li
curat
A se lmbraca gi a se
dezbreca
Dificultate de autoingrijire, legate de neacceptarea
echipamentului (pampers, condom etc).
A-gi mentine temperatura in
limite normale
Hipotermie (actuale sau
potentiaH), legate de expunerea
prelungitd la umiditate
9i/sau
frig.
A fi curat, a avea tegumente
integre
Incapacitate legate de mediu inadecvat (umezeaE).
A evita
pericolele Pericol actual sau
pqtenlial
de deformare a imaginii
9i
respectului de sine, legat de condilia de dependenld.
A comunica lzolare legate de teama de a fi ridiculizat datorita
inmntinentei.
A trAi conform
propriilor
concep(ii spirituale
Deformare .a imaginii de sine. Diliculate de a
participa la
serviciile religioase, datorita inmntinentei.
A avea o ocupa.tie, a se
rcaliza
Dificultate legatd de.atitudini negative ale anturajului.
A se recrea Lipse de activitdli recreative, legate de teama de a fi
ridiculizat.
A inveta Refuz de a se conforma unui program de eliminare, legat
de neacceptarea
problemei de incontinentd.
L.P.- Nevoia de a limina
b. INTERVENTII CURATTVE
Incontinenta urinard imbracd doua fome de evolulie
-
reversibild gi ireversibiE
-
in fun4ie de care se vor stabili inteffentii specifice.
Interventiile in inmntinenla reversibila vizeazd inHturarea sau neutralizarea
tactorilor care o produc
ai,
pentru a fi eficiente, la implementarea lor trebuie se participe
intreaga echipe de ingrijire, altfel finalizarea lor poate ti ugor compromisd.
- Enumerem mai
jos
cateva din interventiile curative in incontinenla reversibild:
Pentru redarea funcliei vezicii udnare se va apela la exercitii pentru a tonifia
musculatura slincterianS;
-
Clientul va fi condus la toabte (sau servit la pat) dupa un orar stabilit: la trezire,
dupa mese, inainte de culcare sau, in funclie de caz, la intervale stabilite de echipa de
ingriiire (reeducarea funqionala a mi4iunii cu ajutorulgrilei de mi4iune;
-
Se va evita a se da clientului beuturi diureiice
(cafea, ceai, alcool);
-
Se va asigura o hidratare adecvate, urmerindu-se menlinerea unei concentralii
constante a urinei;
- Se va amenaja loculin care varstnicul locuiegte,
pentru a facilita deplasarea sa la
toaletd (eliminarea obstacolelor, iluminare corespunzetoarc), ca
9i
satisfacerea nevoii de
eliminare la
pat (urinar, plosc5 la indemane). De asemenea, se va asiguta o incekire
convenabile a camerei.
Atunci cand avem de ingrtit un varstnic suturind de incontinenli ireversibild, va
trebui, in primul rand, ca diagnosticul este
pus cu obiectivitate, dupe o analiza atenti a
datelor culese,
9i
nu in urma unei etichetari superficiale. SA dovedim intelegere faF de
trdirile clientului
(dupe o sondare
prealabila a gradului de perceptie a
problemei din
partea
varstnicului).
in ceea ce
privegte interventiile
propriu-zise, acestea necesite mufta rebdare
9i
un
volum de muncd considerabil, dat fiind ce ingrijirea unui bolnav incontinent mnstituie o
activitate nep|acute, descurajanta. Intervenliile vizeaze asigurarea confortului clientului
9i
evitarea unor complicatii
(infectii). Pentru aceasta se vor folosi pampers (care vor fi
schimbati imediat ce vor fi udati), condom-uri legate la
punga pentru urind. Se va
asigura o cantitaie mai mare de lenjerie de corp gi de
pat pentru a
putea fi schimbata
mai des. Pentru eliminarea mirosului nepldcut se vor folosi deteEenli
parfumali sau/9i
deodorante
pentru camere.
Va fi mmbetute atitudinea de a nu hidrata bolnavul, in ideea cA acesta nu va mai
urina. Departe de "a tEta" incontinenla, aceaste aftudine denote nepfofesionalism,
comoditate, iar
pe
de altd
parte duce la dezechilibre hidro-electrolitice, adesea fatale.
Evaluarca.
Criteriile de evaluare a interventiilor
pentru satisfacerea nevoii de eliminare
urinare va trebui sa vizeze:
-
redobandirea independentei
9i
a orarului micliunilor (in cazul inmntinentei reversibile);
- confortul gi starea de sanetate a varstnicului (in cazul incontinentei ireversibile);
- eventualele moditiceriale statusului social (izolare), ale imaginii.gi respectului de sine.
L.P.- Nevois de s se miica
9i
a avea o bund po$ure
Procosul de nuEing
Culegerea de date
Evaluarea autonomiei in nevoia de a se migca este un proces complex, avand in
vedere muttitudinea factorilor care concurA la satisfacerea nevoii. in culegerea de date
nursa va urmari cateva aspecle:
a. Starea fun4ionald a aparatelor
9i
sistemelor care participa la efectuarea
migcerilor (mase muscubra, mobilitatea articulatiilor, postura coloanei vertebrale,
coordonarea neuromusculare, capacitatea senzoriald etc).
b. Capacitatea
9i
toleranta la efort, bazata pe informalii privind activitatea zilnici,
obiceiuri de
plimbare, aparitia unor simptome (dispnee, oboseaE,
palpitatii etc), tendinta
la imobalizare.
c. Prezenia unor boli care afecteaza mobilitatea, discutate anterior.
d. Medicamente oe care varstnicul le ia. urm5rind efectele lor secundare.
e. Atitudinea fati de miscare, dace existe motivalie.
f. Factori de mediu.
g.Folosirea de dispozitive ajutetoare: carja, cadru, baston, fotoliu rulant,
proteze
h. Prezenta durerii
li
identificarea cauzei determinante.
i. Starea de nutritie (obezitate, subnutrilie).
Analiza
9l
interprctarca datelor. Diagnosticul de nursing
in urma analiz6rii datelor se vor identitica
problemele
9i
sursele de dificultate.
Diagnosticul de nursing va arata o alterare a mobilita{i sau o intolerante b migcare. Pe
de alti
parte, nesatisfacerea nevoii de a se migca se repercuteazd gi asupra celorlalte
nevoi fundamentale, influenFndule negativ.
Nevoia Diagno3tic de nu'sing
A respira Alterare a respiraliei legatd de imobilizare
A manca gi a bea Hnire deficitare legata de durere cronice secundare
imobilizerii
A el i mi na Tulbureri de eliminare (incontinenle reversibiE sau
constipatie), legate de diticultatea de a se deplasa la
toabta
A dormi
9i
a se odihni Tulburdri de somn legate de lipsa de efort
A se imbreca
9i
a se
dezbreca
Deticit legat de dureri articulare secundare imobizarii
A-9i menline temperatura in
limite normale
Hipertermie (sau hipotermie) legate de imobilizare
A fi curat, a avea tegumente
integre
Deficit legat de imposibilitatea de deplasare, aplecare
etc. secundara durerilor articulare
A evita
pericolele Potential de ranire legat de instabilitatea mersului
A comunica lzolare legata de handicap fizic
A kAi conform
propriilor
conceptii spirituale
Afectare legatd de imposibilitatea de a se deplasa, a
ingenunchea, secundara problemelor arliculare
L P
-
Nevoia de a s m$c
iia
ava o bune poslura
A avea o ocupalie, a se
teanza.
Incapacitate legate de imposibilitatea indeplinirii rolului
soctal
A se recrea Lipsd de activitate legate de imobilitate
A inveF Refuz de a se conforma unui program de recuperare,
bgata de neacceptarea handicapului fizic
Planificarca
9i
impbmontarea interventiilor
Ca in cazul oricdrei nevoi fundamentale, nursa igi va canaliza activitatea catre
interventii preventive
Si
curative.
lnteruentiile prcventive vor fi orientate cdtre trei dire4ii principale: motivalia
clientului, menlinerea fortei
9i
rezistenlei musculare gl mentinerea mobilitdtii articulatiilor.
Motivatia esle, aqa cum am aretat anteior, foarte importante in satisfacerea nevoii
de a se migca. ln acest sens, nursa va trebui sai convinga
pe varstnic de necesitatea
continudrii activitelii fizice, combetand concepliile conform cerora nevoia de migcare
diminud cu varsb- Exercitiile de migcare vor fi inse
iudicios
calibrate,
linandu-se
cont de
varsta
9i
starea fizice a clientului. Astfel, mersul
pe
ios,
plimbarib in aer liber constituie
un exercitiu la indemana oricui gi care nu necesite efort fizic deosebit.
Mentinerea fortgi gi rezistentei musculare se va realiza concomitent cu o
alimentatie complete gi complexe, in mncordanle cu starea de nutritie a varstnicului. Se
va apela la exercitii izotonice
(in care se modifice lungimea mugchiului, tensiunea
ramanand constanta)
qi izometrice (dimensiunile mugchiului raman constante, dar se
modificd tensiunea).
Exorcilii: izotonic (a)
9i
izometric (b) (dupi Banwell)
Pentru ca exerciliile izotonice sd fie eficiente se cer respectate cateva
principii:
- se lucreaza cu o singuri articulatie o date;
- se lucreaza in fiecare zi, de
preferinte de trei ori;
Un exercitiu izotonic simolu este urmatorul:
-
Din
pozitia gezand se face extensia gambei pe coapsd, far6 a migca articulalia
gleznei;
-
Cand Diciorul este intins se sta cateva scunde, apoi se flecleaze bnt;
-
Se repeta de cateva ori, schimband
piciorul
alternativ.
Nu se vor face migcdri brugte. Dupd ceteva zile se poate aplica pe gleznd un secub! cu
ni si o.
L-P.- Nevoia de a se miica
iia
aves o buni posturd
Ex6rcgul izomefic, cu aplicarea unui stculet cu nisip pe glezni (dupi
Lonnerblad)
Eficacitatea exercitiilor izometrice depinde, la randul ei, de cateva
principii:
- Contraqia muschiului se face, pe cat posibil, f6ra migcarea articulatiei;
- Contraqia se va face 5 - 6 secunde;
-
Exercitiile se vor face zilnic,
preferabil de trei ori. lat; un exemplu de exercitiu
izometric:
-Din
pozitia gezand, cu picioarele intinse, sprijinite
pe
un scaun, se apase
pe
cebaie, fdre a indoi articulaliile
genunchilor;
-Se tine
apasat 5 - 6 secunde, apoi se relaxeaze.
Menlinerea mobilitdtii afticulatiilor se face prin exercitii de amplitudine, urmarindu-
se evitarea
pierderii elasticitati articulare. Exercitiile vor consta in migcari de flexie,
extensie, adduclie, abductie etc. Pentru a fi eliciente gi pentru a evita complicaliile se
recomandd a nu se face exercilii exagerate (ca amplitudine sau ca timp); de exemplu
sunt contraindicate
pentru varstnici incercdri de a atinge podeaua cu varful degetelor de
b maini,
{nand
genunchii ln extensie. Varietatea
exerciliilor
este mare, iar nursa va
avea ocazia sd-gi pune in valoare intregul potential creativ.
lnterventiile curative vizeaze aceleagi trei aspecte: motivalia clientului,
mentinerea fo4ei gi rezistentei musculare gi menlinerea mobilitetii articulaliilor, cerora li
se adauge cateva caracteristici specifice.
in ceea ce
priveste motivatia, aceasta o va implica gi pe nurse, care va trebui se
revizuiascA sarcinile ce-i revin privind rolul unic al nursei. Cat despre motivatia
pacientului,
a@asta va fi influentate de modulin care igi asum5 rolulde bolnav (asistat),
de gradul seu de perceptie a
problemei, de sperantele
9i
a$teptdrile sale,
precum
9i
de
atitudinea anturajului.
Exerciliile de fo4a gi rezistentd musculard vor urmari, cand este cazul,
redobandirea sau chiar cre$terea acestora. O atentie deosebit5 se va acorda pacienlilor
cu afe4iuni cardio-vasculare,
stiut
fiind ce, atat exerciliile izotonice cat gi cele izometrice
produc modificiri (a nivelul aparatului circulator. Ca atare planurile de activitate fizicd vor
fi instituite
gradat
9i
cu prudenF,
$nand
cont de limitele fun4ionale
9i
de
gradul de
tolerantA ia efort ale clientului.
Pacienlii care
prezinte probleme articulare cate le limiteazd mobilitatea trebuie se
face exercilii de amplitudine
pentru a
preveni
anchilozele dureroase. Nursa va alege
dintre exercitii
pe
acelea care se
preteaze in fun4ie de starea
pacientului
9i
de limitele
sale funqionale. lmpreuni vor stabili obiective realiste, fire exagereri nefondate.
Exercitiile vor fi executiate zilnic de cateva ori, primul fiind preierabil la baia de dimineale.
in m6sura in care starea
pacientului o permite, acesta va execLda exercitii de
ridicare din pat sau de
pe
scaun cu ajutorul cadrului. Treptat se
poate trece la exerc|8
L.P.- Nevoia de a se migca
9i
a avea o bune postura
de mers, care antreneaza un numer mai mare de articulalii
9i
grupe musculare,
pdstrand, in acelagi timp un tonus muscular convenabil. Cand tehnica mersului este
suficient de bine stapanitd se
poate
trece la antrenamente de urcat
Si
coborat scdrile. Se
va urmeri in permanente postura clientului in timpul mersului sau a gederii, aliniamentul
coloanei vertebrale
9i
al segmentelor corpului, confortul. in cazul celor imobilizati, chiar
dace se
presupune ca au o pozitie confortabiE, aceasta va fi schimbate
petiodic (la
doua ore)
9i
se va institui un program de mobilizare
pasiva.
Indiferent de exercitiile
si
metodele folosite (mobilizare active sau
pasive) esential
este sd se combata imobilizarea
prelungita, care poate avea afecte dezastruoase in
special asupra varstnicilor:
pneumonie de decubit, ulcere de
presiune (escare),
incontinenta, depresie, osteoporozd, deficit cognitiv.
Evaluarea
Eficienta interventiilor va fi mesurate evaluand tonusul, fo4a, rezistenta
musculara
gi amplitudinea migcerilor. Este de
preferat ca evaluarea sa se faci de cdtre
aceeagi persoand care a fecut evaluarea
primard in cadrul culegerii de date. Chiar daca
aceastd evaluare are doza sa de subiectivism este, totusi, criteriul cel mai aproape de
realitate. O posturd corectd, reluarea sau mentinerea activftelilor fizice autonome,
absenta contracturilor, a anchilozelor sau a escarelor sau
pneumoniei de decubit
constituie indicatori
pozitivi pentru
eficacitatea interventiilor
preventive sau curative
instituite
pentru
satisfacerea nevoii de a se mi$ca, de a avea o buna
postura.
L.P.- Nevoaa de a bea si de a manc
Proceaul de nursing
1. Culegerea de date
9i
evaluarea
primari
Pentru o evaluare corectd a nevoii de a manca
9i
a bea, nursa trebuie se
fna
seama de simptomele legate de alimentalie
9i
hidratare, sa recunoascd factorii de risc
Si
bolile cronice, ca
$i
limitele functionale a|e vaFhicului.
a. Simptomele principale legate de nevoia de a manca
9l
a bea sunt: dlsfagia,
greata
9i
versaturile, deshidratarea, dezechilibrul hidro-electrofitic, obezitatea sau
slabirea. De asemenea,
pot fi evaluate simptome ca
dispepsia,
durerea sau hemoragiile.
-
Disfagia (dificultatea de a inghili)
poate
fi determinate de o serie de faclori ca:
insuficientil salivare (uscarea mucoasei bucale), iritatii gingivale, inflamalii
9i
infeclii ale
cavftafii bucale sau ale limbii, dentilie deficitard sau
proteze nepotrivitai, afecliuni la
nivelul esofagului, unele boli neuromusculare (Parkinson, sindrom pseudobulbar),
masticatie incompbta. Cronicizarea disfagiei poate antrena o subnutritie,
pierdere in
greutate sau poate provoca accidente de aspiratie, cu bronhopneumonie de aspiratie.
- Greferile
$i
vdrsdfunle sunt simptome majore, de origini diverse. La varstnici pot li
legate adesea de iritalii ale mucrasei gastrice de citre alimente sau medicamente
(digoxin, dopamind). Din cauze ca reflexele varshicilor sunt diminuate, versdturile
reprezinta un factor de risc
pentru
aspir4ii bronqice- Pe de altal parte, dace varsdturile
sunt frecvente, ele
pot produce deshidratare gi dezechilibru hidro-electrolitic,
-
Deshidratarea. Senzatia de sete fiind diminuatii la varstnici, dace
persoana este
febriE, urmeaze tratament cu diuretice sau
pierde
lichide
prin
varseturi
9i/sau
diaree,
procesul de deshidraiare se instaleaza, compromilandu-i senetatea sau chiar viata.
Deshidratarea este o probbma grava la care varstnicii sunt cu prec5dere vulnerabili. De
aceea se impune o supraveghere continu5, in special a celot dependenti. De aseme-
.nea, o atentie sporita trebuie acordate cebr cu
probleme
de orientare, confuzi, care
prezinte altereri ale nivelului de congtientd sau de capacitate cogniivd. PrezenF uneia
dintre aceste
probleme
implicd diagnosticul de "potenlial de deshidratare, legat de
insuficienta de apofi hidric".
- Dezechilibrul electrolitic se datoreazd, in general, unor patologii specifice sau
unor episoade de stres. Varstnicii
pot prezenta
semne legate fie de exces de lichid
(edeme), fie de exces sau de insuficienta de electroliti (Na, K, Ca, Mg), tie de acidoza
metabolicd. Pentru a
putea evalua gravitatea problemei,
nursa trebuie se cunoasce
parametrii
normalide echilibru electrolitic, urmand ca interventiile se Iie individualizate.
-
Obezitatea reprezinte o probbma importanta pentru varshici. De obicei este
rezultatul unui dezechilibru alimentar de lunga durata. Pe de alte parte, nevoile calorice
scazend, varshicii nemodificandu-gi obiceiurile alimentare, incep sA cagtige in greutate.
Obezitatea reprezinte un factor de risc
ai
o forma de malnutritie, intrucat aportul caloric
nu inseamnA neapdrat
Si
aport nutritiv adecvat. ln plus, obezitatea agraveaze unele boli
ca hipertensiunea arteriaE
9i
diabetul, limiteazd mobilitatea
9i
mmpromite eforturile de
recuperare ln cazul accidentelor vasculare cerebrale
qi al fracturilor de col sau corp
femural.
-
Cagexia este una din problemele de nutrilie cele mai comune care impiedici
vindecarea varstnicilor. Ea este determinate de mai mulli factori: deficit vitaminic
ai
mineral, afe4iuni gastrc.intestinale, cancere digestive sau tulbureri
psihice (anorexia
nenvosa). Ca$exia reprezinte un grav factor de risc cate comptomite satisfacerea
maiorita{i nevoilor f undamentale.
-
Malnutilia se definegte ca o deviatie (in deficit sau in exces) a sterii normale de
nutrilie
9i
reprezinta o aftd
probbme frecventd h varstnici.
L.P.- Nevoia de a bea
ii
de a menc
b. Factoi de isc. in cadrul culegerii de date gi a evaluerii
primare se cer cunosculi
urmdtorii factori de risc care
pot
afecia alimentatia
9i
hidratarea: obiceiurile alimentare
neadecvate, consumul de medicamente,
problemele psihosociale,
alcoolismul
si
bolile
cronice debilitante.
-
Obiceiuile alimentare neadecvate conslituie un factor de risc desDre care am
discutat anterior.
-
Consumul de medicamente este identificat de mulli autori ca unul dintre
fenomenele cel mai strans hgate de carente nutritive. Unele medicamente avand efecte
secundare asupra apetitului, a absorbtiei intestinale, a metabolismului, circulatiei sau
excretie). Alte medicamente, cum ar fi diureticele, provoacd o
pierdere
de vitamine
9i
saruri minerale care poate afecta echilibrul hidro-electrolitic. Medicamente din clasa
antidepresivelor, analgezicelor, sedativelor sau hipnoticelor au efecte asupra simtului
gustativ
9i
al apetitului,
putand afecia, dupa administrare prelungita, starea nutritionale.
- Unele probleme psiho-sociale pot impiedica satisfacerea nevoii de a menca
Si
a
bea la varstnici. Este cunoscute
pierderea apetitului in cazul depresiei, a delirului sau a
izoHrii. Despre cum poate influenta alimentatia lipsa unor venituri suficiente sau a unor
mijloace de transport s-a mai discutat. La aceasta se mai
poate adeuga lipsa de
cunogtinte in ceea ce privegte un regim alimentar echilibrat. ln sfargit, nici
institutionalizarea nu
poate
rezolva in totalitate deficitul nutr(ional, avand in vedere ce
Si
varstnicii institutionaiizali
pot prezenta carente nutritive.
-
Alcoolismul are efect devastator asupra starii de nutritie a varstnicului. Alcoolul nu
atacS numai organe ca ficatul sau stomacul, ci este responsabil de foarte multe carenle
in vit. C, vit. Br sau acid folic. De asemenea, inbrtereaze (influenland negativ) ln
absorbtia vitaminelor
il
in degradarea lipidelor. Varshicii beau alcool
pentru diferite
motive: se "vindece" un guturai sau o gripe, sa doarme mai bine etc, ignorand adesea
faptul ce toleranta lor la alcool este mult redusa fate de adulti. Ei devin astfel vulnerabili
la accidente (caderi, arsuri, electrocutAri etc). Nu trebuie uitat faptul cd interferenta
alcoolului cu unele medicamente
poate produce
fenomene adesea ireparabile.
- Bolile cronice debilitante, de care sunt afectati adesea varstnicii (se apreciaze ce
4/5 din Dersoanele de varsta a treia sufere de boli cronice) au consecinte notabile
asupra sterii lor de nutritie. ln afard de diabet. aterosclerozd, boli reumatismale.
osteoporoze, exista o serie de manifestari patologice care stenjenesc alimentalia
9i
hidratarea adecvatS: sterib confuzionale, handicapul intelectual, depresia, durerea,
imobilizarea, iabagismul. Toate aceste stdri reprezinte tot atatea
probleme potentiale in
satisfacerea nevoii de a manca
Si
a bea.
c. Limite functionale. Evaluarea stdrii de nutrilie
9i
identificarea factorilor de risc
permit
stabilirea limitelor funqionale. Este deci important ca aceaste
,evaluare
se se
facd
precoce, pentru a putea inilia programe de prevenire
9i
interventii individualizate in
functie de nevoi
9i
limite funclionale.
Analiza
9i
interpretarea datelor. Diagnosticul de nuEing
ln urma analizarii
9i
interpretdrii datelor culese se vor identifica problemele de
dependenta, sursele de dificultate
gi interactiunile dintre acea$e nevoie
9i
celelalte
nevoi fundamentale. Diagnosticele de nursing vor releva o alterare a alimentatiei
(in
exces sau in deficit) sau o alterare aportului de lichide (in exces sau in deficit), plus o
serie de
probleme potenliale despre care am amintit anlerior. De asemenea, trebuie
avut in vedere felul in care o probleme de dependenF la nivelul nevoii de a manca
9i
a
bea influenteazd celelalte nevoi fundamentale.
L.P.- Nevoia d a bea
9i
de a menca
Nevoia Diaqnostic de nu|ting
A respira Scederea
potentiala a schimburilor
gazoase, legata
de aoort alimentar insuficient.
A el i mi na Alterare a eliminerii intestinale legata de aport
neadecvat de fibre.
A se migca, a avea o bune
DOstura
incapacitate de aclivitate, legatie de aport alimentar
insulicient.
A dormi, a se odihni Alterare a somnului legata de dureri datorate unor
obiceiuri alimentiare neadecvate.
A se imbrdca si a se dezbracaDificullate leqate de obezitate sau casexie.
A-Si menline temperatura in
limite normale
Hipertermie legate de aport insuficient de lichide.
A fi curat, a avea tegumente
intacte.
Alterare
potentiaE, legate de uscarea tegumentelor,
secundare aportului insuficient de lichide.
A evita pericolele Potenlial de accident, legat de aport insuficient de
alimente sau/si lichide, sau de consumul de alcool.
A comunica Alterare a
perceptiilor senzoriale, legate de
dezechilibru hidro-electrolitic sau nutritiv.
A trei conform
ptopriilor
convinoeri soirituale
Afectare spirituaE, legatd de impunerea unui regim
alimentar.
A avea activitate, a se realiza Intoleranta h activitate, legatd de aport insuficient
alimentar.
A se recrea Deficit legat de exces sau
pierdere marcatai in
oreutate.
A invita Dificultate legate de complexitatea unei diete speciale.
Planifi cara
gi implementaroa intervenliilor
in olanificarea interventiilor, nursa va urmdri corectarea sau
prevenlrea
oroblemelor datorale excesului sau deficitului alimentar sau/gi hidric.
a. INTERVENTII PREVENTIVE
Pentru a mentine independenla, nursa va trebui sd cunoascd semnele unui deficit
nutritional, ca
Si
factorii de risc. Prevenirea in domeniul alimentaliei trebuie incepute
inaintea imbdhenirii. "Pentru cA nu
putem preveni imbetranirea, este intelept sa nu
agteptem acest moment
pentru a deptinde obiceiuri alimentare senetoase"
(A lmbach)
Itta mai
ios
cateva interventii
preventive menite sa a4ioneze asupra unor faclori
potentiali
ce
pot afecta satisfacerea nevoiide a manca gia bea.
ingrijiri ale cavit4ii bucale
9i
ale dinlilor:
Nursa va supraveghea efectuarea igienei cavita{i bucale
9i
a dintilor, inv4andu-i
pe varstnici tehnica
penajului corect al dintilor. De asemenea, va consulta
persoanele
competente, atunci cand este cazul,
pentru protezarea celor cu dentitie incompleti sau
deficitare.
Datorite faptului ce
glandele salivare nu mai
produc saliva suficienta, se va
recomanda cHtirea cat mai des a
gurii, pentru evitarea uscerii mucoasei bucale
9i
a
apariliei fisurilot
pe limba gi pe
buze.
Pentru a evita tulbudrile de deglutitie
9i
de digestie, nursa le poate sugera
verstnicilor consumarea de alimente semisolide, fructe
,9i
legume moi, bine coapte, iar
carnea se fie tdiate in bucali mici, ugor de inghitit Mesele vor fi, de
preferiti' mici
fl
L.P.- Nevoia de a bea
9i
de a manca
dese
9i,
dace este posibil, precedate
de ciorbe sau supe calde care stimuleazA apetitul
9i
ugureaza digestia.
Varstnicii suferinzi de boli cronice urmeaze adesea tratament cu unul sau mai
multe medicamente, ale cdror efecte se pot resfrange asupra nevoii de a manca gi
a
bea. Pe de altd
parte,
ei se impacienteaze
9i
devin anxiogi in momentul in care o boale
se cronicizeaza, devenind astfel o
prade,
uqoare
pentru
neprofesionigtii care recomandd
diele sau medicamente "miraculoase" care, departe de a vindeca boala,
pot
aduce
prejudicii serioase stdrii' de senetate a varstnicului. Nursa, in rolul seu de educator
9i
sfatuitor, va trebui sa b explice clientilor ei evolutia bolii cronice
9i
faptul ce nu exista un
aliment sau un medicament care sA b redea tineretea sau sa b vindece boala cronice.
Este cunoscut faptul ci factorii socialijoace un roi important in satisfacerea nevoii
de a manca
9i
a bea. Astfel, varstnicii care trdiesc singuri
gi
au resurse modeste va
trebui se fie lualiln ingrijire de catre serviciile comunitare, sau indreptati catre centre de
zi. La noiin
FrA,
acest gen de servicii este deficitar, fiind ince in perioada de structurare
9i
organizare. O afte metode iolosita pentru satisfa@rea acestei nevoi este "masa pe
roti", care con$e in furnizarea de mancare, getite la domiciliul celor cu dificultiti de
deplasare sau de preparare a hranei. ln aceste activiteli pot fi cooptate organizatii gi
asociatii umanitare, de caritate,
grupuri
confesionale, elevi, studenli, voluntari din sanul
populatiei.
ln ceea ce
privegte
modificarea unor obiceiuri alimentare, nursa va a4iona cu
tact, evitand schimbarib radicale. Se va pomi de la meniurile de baz5, in care se vor
opera treptat modificdri, pane b obtinerea uneidiete mmplexe care se satisfacd nevoile
nutritive a|e varstnicului.
Toate interventiile
preventive
vor evita caracterul restrictiv, de "ordin"; nursa va
adopta o atitudine
pozitive,
de incurajare. Practica a demonstrat ce varstnicii igi pot
modifica obiceiurile alimenatre daca li se explice rafunea pentru care trebuie se renunte
la unele lucruri. De asemenea, vor fi permise mici trucuri la care varshicii recurg pentru
a "triga", urmand ca ajustarib dietei sd se facd in timp.
b. INTERVENTII CU RATTVE
Acestea vor fi elaborate
pornind
de la diagnosticul de nursing
9i
problemele de
sdndtate. Ele vizeazd identificarea cauzelor care au determinat problemele, precum gi
ajutarea vershicului in rezolvarea
problemei
de sinatate,
prin
indepertarea factorilor de
exces, de deficit sau de dificultate.
in atingerea acstui obiectiv, nursa trebuie se cunosca cele mai comune
manifestari care pot afecta satisfacerea nevoii de a manca
9i
a bea. Ace tea sunt:
disfagia, durerea, deshidratarea, refuzul de a manca, confuzia sau demenla,
imposibilitatea de a se hrdnisingur, hernia hiatald, diabetul, alcoolismul.
Drsfagia trebuie bine evaluate pe plan medical. in afara interventiilor preventive
discutate, vor mai fi luate uneb masuri: varstnicul va fi
pozitionat gezand,
cu spatele
drept gi cu capul ugor flec1at,
pentru evitarea riscului de aspir4ie. Dupe mese nu se va
culca cel
putin
30 de minute, pentru prevenirea regurgitatiilor.
Durerca esle un simptom care produce mult disconfort, drept
pentru care va
trebui tratate conform recomanderilor medicale.
S-au discutat deja unele din cauzele deshidratdrii. Dintre semnele care se cer
urmdrite, cele mai semnificative su recirea extremitatilor gi oliguria. Nursa va verifica gi
va nota zilnic cantit4ile de lichid ingerate gi va semnala imediat intreruperea hidraterii
orale. Varshicii vor fl riguros hidratati, avand in vedere atenuarea senzaliei de sete. De
asemenea, se va inslitui tratament curativ imediat la aparitia unor afe4iuni febrile,
L-P.- Nevoia de a bea side a manca
infe4ii, diaree, varseturi. Este importantd urmarirea tratamentelor diuretice
9i
suplimentarea r4iei zilnice de lichide, pana h 3 litri. in caz de refuz sau incapacitate de
hidratare orald se va trece la hidratarea
parenterala,
cu notarea zilnicd a bilanlului
aooruelimindri.
Refuzul de a man@ va fi tratat cu tact, incercandu-se ajutarea varstnicului de a-9i
g6si echilibrul, Este preferabild alimentatia
9i
hidratarea orali,
penfu pdstrarea
obiceiului de a se hrdni singur.
Refuzul de a manca se
poaie manifesta qi la varstnicii confuzi sau demenli. in
aceste situatii responsabilitatea hrenirii lor revine nursei, care va trebui se geseasca
mijloace de rezolvare, cel
putin pa4iald,
a
problemei, avand in vedere totodata evitarea
accidentelor (de ex. se va inlocui furculita cu lingura sau i se vor da alimente ce
pot fi
mancate cu mana.
Varshicii aflati in imposibilitate de a se hreni singuri vor fi
permanent
supravegheati. Nursa se va asigura ca vershicul dependent
primeSte necesarul nutfitiv
zilnic, ca
9i
faptul ce minanca gi bea tot ce ise oferd. Hrdnirea unuivarstnic dependent
devine adesea un lucru incomod sau neplecut. Nursa va incuraia gi personalul
9i
membrii familiei varstnicului, aiutandu-i sa accepte activiteli care nu sunt intotdeauna
ugor de acceptat. Recurgerea cu usurinte b alimentalia
parenterale sau ent6rala in
defavoarea celei orale, degi mai eficace, reprezinte o lipse de profesionalism, pe langi
faptul ca se realizeaza prin procedee invazive, agresive pentru pacient.
Hemia hiatald este o afectiune destul de des (657o dupi unii autori) intalnita h
persoanele
de
peste
65 de ani, sub o forma benigna sau grava. Principalele simptome
;sunt:
disconfortul, regurgitatiile, disfagia, dispepsia, senzatia de arsure h nivelul
stomacului, ca
si
durerile toracale, la care se adauga gr4uri gi senzatie de vome
9i
de
gust amar. Pentru a interveni in situaliide hemie hiataE, nursa trebuie se aibi in vedere
cd se mananca
9i
se digere mai bine atunci carid existd timpul necesar, atmosfera este
agreabild, iar persoana este destinse, lipsite de stres. Penlru a reduce spasmele
musculare se recomanda dientului se ridice bratele in sus, in extensie. Dupi mese nu
se va culca imediat, iar atunci cand o va face se va ageza cu capul ceva mai sus decat
restul corpului. Se recomanda celor suferinzi de hernie hiatald sd nu se aplece, sa nu
sare
si
sa nu ridice
greutdti mari.
Diabetul va fi cu
grije dabilit medical. Varstnicii diabetici vor beneficia de un plan
de supraveghere in situatia in care sunt obezi sau sunt supugi unor evenimente
siesante
(in timpul stresului se elibereaze adrenaline, care meregte riscul de rea4ie
hiperglicemice). Or, varstnicii sunt susceptibili la situalii
-stresante
(pensionare, pierde-
rea rolurilor sociale,
probleme de sandtate, doliu etc). In afara complicaliilor,
precum
coma diabetic5 sau acidoza metabolicd, verstnicii diabetici
pot fi atinqi de afe4iuni de
ordin renal, ocular, cerebro-vascular sau cutanat. Nursa va evalua cunogtintele
pacientului
varshic in materie de diabet
ti
de
proprie ingrijire (regim alimentar, igiena
etc.). Pentru 50% dintre varstnicii diabetici regimul alimentar
9i
activitatea fizicd
cofistituie singurele mijloace de echilibrare a glicemiei. Este tecomandabil, in locul unei
lungi liste cu alimentele permise, sa ise explice pacientului care sunt alimentele ce
trebuie evitate, care sunt semnele unei eventuale complicatii. Explicaliile vor fi scurte gi
clare. Varstnicul va fi, de asemenea atentionat asupra
pericolelor auto-medicaliei,
precum qi
asupra importanlei de a avea asupra sa carnetul de diabetic eliberat de
reteaua de specialitate care il are in urmarire. in
procesul de ingrijire implicate
9i
fami l i a.
Pentru a Dutea interveni eficient asupra varstnicilor alcoolici nursa va trebui mai
intai sd depisteze alcoolismul, lucru destul de dificil,
pentru
ca
poate fi ugor confundat cu