Curs nr', 4

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Fiinfa umane simte nevoia de a se proteja fa!6 de agresiunile inteme
fi
exteme
$i
de a-ti
mentine integritatea fizice, psihologicd
ti
sociale. Independenta in satisfacerea Devoi vatiazi in functie
de indiYid. La inceputul
5i
la gfirqirul viefii omul este lu]nerabil. ln decursul vielii el este agresat de o
se e de agenli din mediul inconjurator (temperature, zgomot, infeclii ctc), precum gi din mcdiul intem
individual (ereditate, stil de viald, obiceiu etc)
\ /
Per1tru a-li menfine integritarea fizic5, psihologici
$i
sociale, el dispune de mijloace naturale
(slarea generald - imunitate, fo4e fizicd, resurse intelectuale), mecanisme (stategii) psiholoSii de
aparare (negare!
sublimare, evaluare) qi de mdsuri preventive (alimentalie corecth
ti
complerd, igiena,
vaccineri etc)
Unele fenomene au fost identificate ca fiind in mod special agresante penfu varshici. Versh
avansate, starea precara fizicd
$i
mentalA, veniturile diminuate,gxul (fcminin), izolarea sunt tot atali
factori care fac dificile adaptarea la imbetranire. Chiar dacb unele elemente care genereazd flagilitate
ti
vulnerabilitate pot fi modificati (vtusta, erediatea, sexul etc)
Mentinerea integritdlii
$i
funclionalitelii cer din pafiea varstnicului un mare consum de energie
fizicd qi psihologicd, elergie care este mult diminuatd Ia persoanele de varsta a feia. Cand secudtatea
sa este amenintat[, cand se simte in pericol, omul se apare, orientandu-Si energia cdtre combaterea
agenliior agresod fizici, psihologici sau sociali
Dimcnsiulri particulare
Dimensiunea biofi ziologica
Independen(a fiinlei umane la nivel biofiziologic este lcgad de capacitatca sa de conservitre a
integritifii lizice, neuromusculare, imunologice gi de prevenire a bolilor qi a accidedtelor.
pe
dc alti
parte, aceasta capacitate este influenlatd de varstd. Or, varstnicii suf'erd de multc sctrderi finctionale: ei
trebuic, deci, sa-ii ia misuri speciale de autoprotectie. Din cauza deficitelor scnzoriale
(vizuale.
auditive), a dificultetii in mers sau/$i de pdstrare a echilibrului, ei sunt cu atit mai predispugi la cdderi
sau alte accidente. In plus, versta le modifica gi mecanismele de apdrare care intrau in frmctie in mod
obi5nuit, in perioada de adulli (cum ar fi cele de termoreglare sau imunitare)
Dimensiunea psihologici
Pentru a-$i putea satisface nevoia de secu tate, omul ia misuri individuale coresDunzdtoare
potenlialului
ti
limitelor sale intelcctuale. Orice atirgere, ins6, a imaginii
5i
respectului de sine, ii
afecteazi independenla
9i
genercaze anxietate, tearni
$i
uneori tulburiri de gandire care pot influnla
starea de constiente.
Principalele dificultdti pc care le intdmpini varstnicii sunt: neacceptarea bdtranelii, depresia.
Alterlri ale imaginii
9i
respectul de sine, pierderi, sing!$1atea
$i
toate reactiile anormale de apirare
sau comportamentale inadecvate. Tulburerile mentale sau problemele de ordin emotional, care ii
afecteazl ftecvent pe varshlici, sunt adesea asociate procesului normal de imbdtranire. Statisticile au
dernonstrat ce depresia, sinuciderile
5i
demenlele cresc aprcciabil propoiional cu vetsta.
Dimensiunca socio-culturali
Pentru a-li menline sanetatea
$i
a-5i asigura secur;tatea, oamenii ar trebui sA aciioneze asupra
arnbientului pentru a preveni contaminarea, bolile
Fi
accjdentelc. El trebuie sE poala ftai in condilii de
solutuiiie pentru a asigura condiliile necesare unui lfai sigur, lipsit de agresiuni extreme.
Curs nr. 4
De asemenea, in special pentrupersoancle vaNtnice, singuretatea, absenia contactelor sociale
gi atitudinile negative privind vlrsta a treia constituie factori majori de dsc pentru menfinerea
independenlei. Venitul joacd,
in aceea$i misurd, un rol impoltant itr menlinerea sdnttii gi securitdtii
varstricilor. Un venit adecvat, care sd pe.mitb accesul la ingrijiri preventive
$i
cuative, constituie un
factor pozitiv itr satisfacerea nevoii de securitate.
Pe de altd parte, apartenenla culturale poate influenfa aceasta nevoie fundamentali. Culturi,
etnii, in care senectutea este identificate cu inlelepciunea, cu experienla, ii incuajeazA pe vArstnici si
fie autonomi, se-$i pstreze nealterate imaginea
ti
respectul de sine.
Pentru a-Si putea satisface nevoia de securitate, varstnicii trebuie se cunoasca mAsurile de
protectie, iar idvafarea acestom trebuie sa inceap6 inch din perioada de adull Este vorba de o
adevaraliA' pregalire penlru imbalranire
_.
Nevoia de securitate
$i
imbitrinirea
Ca regde generale, orice fiinle umane este capabile se se adapteze mediul
$i
sa-ti urmeze
culsul vietii. In acelati timp, procesul de imb5tranire face aceaste adaptare din ce in ce mai dificil de
realizat. Problemele devin din ce in ce mai acute
ti
un numwi de verstnici au nevoie de autor, in
special dupe varsta de 75 de ani, c6nd se constate cele mai multe handicapuri gi boli cronice. Aceste
preblemel,
addugate modificdrilor inerente procesului de imbitrani.e, ii fac pe varshici cu atat mai
lulnerabili la stres, mdresc dificultatea in mentinerea homeostaziei
si cresc riscul de afectare a
intregritafii lor fizice
$i
psihice.
De;i procesul de imbdtranire nu este uniform, iar problemele varstnicilor sunt foarte
diversificate, existd tofu9i o serie de probleme comune tufuror peNoanelor de varsta a treia:
r
Scederea capacitefii funclionale
Si
a madei de rezerr,,i cresc vulnerabilitatcala boli. La
varstrrici, chiar opatologie minod poate avea efecte dezastruoase. O infeclie, de exemplu, poate
genera, printr-un lanl de reacfii, o stare conftrziva acute.
.
Polipatologia cronicd
ti
handicapurile complicd dspunsurile fiziologice ale vdrstnicilor. De
multe ori sunt atinse mai multe sisteme in acelafi timp, astfel ct este diflcl uneori de stabilit dace este
vorba de aparilia unei noi boli sau de complicatii ale problemelor deja axistenre
.
Unele fenomene legate de imbbffanire, ca deficitele senzoriale (presbiopia, presbiacuzia) sau
probleme ale sistemului osteo-articular (afiroze,osteoporoza)
sunt prezente la o nare parte din
varstnici, ceea ce le afecteazd capacitatea de a controla mediul.
.
Terapiile instituite penfu vindecarea persoanelor varstnice pot deveni factori de risc. Odatd cu
versta, reacliil la tratamentele medicamentoase sau dietctice sunt uneori idiosincrazice gi pot agrava
problema iniliale. De asemeneaj consumul [eadecvat de medicamente se poate constitui intr-un factor
de risc
r
Durerea, simptom important, nu este intotdeauna u$or de localizat. Adesea este difuza sau pur
Si
sinplu absente, ceea ce impiedicd intemeliile penfu prevenirea unor boli sau complicatii
.
Factorii de stres sunt numero$i.Datoritd faptului ce varstnici sunt mai pulin abili in a elabora qi
aplica niqte strategii adecvate, de a-$i pdstm intacte imaginea
ti
respectul de sine, ei nu vor fi in
mi surd sd-ri n)enl i na i nl egri t al ca psi hi ca.
t
Pierderca progresiva a autonomiei este aspectul cel mai irnportant. Chiar dace dependen(a este
minimi
$i
reprezinti o folti de coeziune sociald. ea poate impiedica satisfacerea nevoilor
fundameDtale
Vdrstnicii au adesea sentimente de neincredere in ei insigi qi dezvoltd o leamd de egecuri atunci
cilld coDllientizeazi
Curs nr- 4
Probleme particulare
$i
patologii asociate
Satisfacerea nevoii de a evita pericolele este afectata de o serie de sulse de dificultate (SD)
Si
manifesteri de dependenld (MD) pe care le vom prczenta in continuare succint, unele dintte ele
(depresiile, sinuciderile, cederile, abuzurile, mai bine spusconsecinlele acestora) fiind tratate pe
larg in capitolele rspective:
a. Arrxietatea, teama
$i
stresul (SD,MD). An-\ietatea este un seltiment de disconfoft gi de
tensiune pe care individul il resimte in fala iminentei unui pericol nedeterminat est un mspuns
intapsihic. Teama este o emtie intense provocatA de perceperea unui pericol rcal sau imaginar, care
afecteazi integritatea psihicd. Exista multiple tipuri de arxietate
fi
ele se manifestb Ia vdrstnici in mod
intermitent sau cronic, pdn acuze de naturA somaticd, insonmii, negativism, agitalie, oboseali,
comportament ostil sau chiar izolare. Cauzele anxieteii
$i
fricii sunt trumeroase: dependenfe la nivelul
nevoilor fundamentale, durae, modificdri ale tulbureri nevrotice cronice (fobii, ipohondrie), consum
de mgdicamente (antidepresive) sau alte substante (cofeine, alcool). Numerul mare de acuze somatice
ti
incerctuile verstnicului de a-Si menline energia fac dificile recunoaqterea
$i
tratamentul stdrilor
anxioase.
b. Cdzele (SD). Multe din schimberile pe carc Ie tleiwsc varstnicii se constituie in adevamte
crize, pentru ca ele afecteaze conceptul de sine (imaginea
$i
respectul) gi nu pot fi soh{ionate cu
metodele obiFuite. Aceste crize l perturbe sdlul de via{i
ti
reprezinte tot aratea afectdri ale
intregritetii fizice
Si
psihice. Este important de a evalua cum traie$te fiecare persoani criza, pentnr ca
aceasta sa poate fi prevazute, ptevenitA, sau sA se poatd intel.r'ed prompt pentru dcpa$irea ei.
c. Singur6tatea (SD). Intre 24%
Si
28% dintre persoanele depeste 65 de ani taiesc singure,
aceaste situa,tis reprezentand un risc important pentru ele. Tot ceea ce scade respectui de sine
(pensionare, probleme de sanetate, pierderea rolurilor, izolare social5 etc) adencesc singu$tate4 ca
$i
tiscul unorp.obleme fizice sau psihice, al unei boli grave sau chiar al moftii.
d. Depresiile (MD). Depresia este una dinte cele mai frecvente afecfiuni int6lnitc la
varstnici.Frecventa ei crcscute l-a determinat de Ebelsole sd o numeascd "un fel de gutwai al
v6ntnici1or". Este formularea care ilustreaze cel mai bine nespecificitatea bolii la varstnici. Ea este cel
mai adesea atipicd gi coexiste cu boala somatice. De aceea este dificl de determinat daca varstnicul
respectiv este deprimat qi ce nivel de depresie a atins (mediu sau grav). Varsmicii sunt foarte
wlnerabili la depresje, nu numai din cauza bolilor cronice
ti
a tratamentelor medicamentoase p care
le umeazA. De rctinut cd sindroamele depresive atrag rareoi atenfia medtati
$i
ce 80-90o/o dintrc
depresii sunt diagnosticate sau sunt defectuos identificate satr,/si neglijate tcrapeutic, a$a cum este
ilustrat in diasrama de mai ios
Sindrorr de dernoraliza@ (2O
- 3jo/a)
Depresri nesemni f i cat i ve cl i nrc( 10 - 207oJ
nonf 6c' i h, r r t 6 na m6, , {' . 1
gener al i st i ( 1, 2, 1
, 5%)
frepresi i tratal e de
psi hi atri (0.2ol .)
Curs nr. 4
e. Sinuciderile s9 claseazd printre p.imele zcce cauze de deces al ciror factor de riscprincipal
estedepresia. Dupi unii autori ele ar fi legate de starea de dependenF
$i/sau
de un sntiment de
abandon sau de pierdere care se accentueazA la peNionare, la moartea unui apopial, in momente de
singuritate, de insecuritate economicd, de boale sau la institutionalizare, Riscul este cu aata mai
crescut cu cat pierderea sau schimbarea de situalie este mai brusce (mecanismele de adaptare
func{ioneazd inadecvat) sau cand situa,tia este combinatd cu alte probleme.
f. Tulburerile psihice.Chiar dacd majoritatea varstnicilor i$i conservi integritatea faculdlilor
mintale, inciden{a tulburerilor emolionale
$i
cognitive crfte odate cu varsta. Astfel, se estimeazd ca
frecvcnla tulbudrilor psihice diagnosticabile este de circa 307o la persoanele de perste 65 de ani gi c6
propo4ia peBoanelor grav handicapate din acest puncr de vedere este de l5%. Totufi, bolile psihice nu
sunt consecinla imbaffanirii, ci efectul unor probleme legate de unele boli organice sau fuaclionale.
Bolile psihice de origine funclionali (nevrozele, tulburdrile de personalitate, sterile paranoide,
psihozele afective, schizofrenia care debuteazi in tiniele)reprezinti circa 30% din bolile psihice
int nite la varstnici. Cele organice (demenlele de regule), responsabile de 70% din bolile psihice sunt
in general, de odin degenerativ. Ele pefiurbd grav funclionalitatea sistemelor gi mdresc sever gradr.rl
de dependentd. Se apreciazd cd 60% dintrc sindroamele psiho-organice sunt cronice
9i
ireversibile.
Simptomele psihice pot genera tulburdri metabolice, toxice, infecfioase, cardio-pulmonare. Ca
li
deprcsiile
fi
sinuciderile, bolile psihice se constituie infactori de risc in afectarea integritdfii fizice.
g. Mediul inadecvat. Nevoia de securitate este strdns legatd numeroase aspecle privind mediul
inconjuretor. Or, este cunoscut faptul cd, penfu un numer mare de varstnici, mediul fizic
$i
psihosocial
nu corespunde sau nu este adaptat nevolilor lor, ceea ce creeazb noi factori de risc.
'lrebuie
a1.'ut in
vedere cd ambienhrl nu reprezind numai spatiul in care persoana trAiegte, ci gi mediul in care ea
evolueaza. Confiuntafi cu pierdcrile qi schinbaril (uneori rapide) ale stilului de viati, vArshicii nu au
intotdeaunatimp sd se adaptezc. Cand o persoane varctnice este mutatd din mediul ei familiar
(institulionalizarc,
spitalizare) ambientul trebuie adaptat nevoilor sale. Dace ele se simt in pericol, se
vor retmge in secudlatea unei lumi interioare, vor regresa, iar starea sanltelii lor se va inrduldfii.
h. Riscul cdderilor qi al altor accidente. Amenajarea gi adaptarea locuintelor sau a instituliilor
ulde triiesc verstnici permite evitarea cdderilor, a accidentelor, al incendiilot al hiper- sau hipotemiei
tc, care constituie adesea cauze de deces. Daca unii autori, 24olo din persoanele de peste 65 de ani
sunt victimele unor accidente mortale. O mare dintre aceste accidente se datoreazi deficientelor
se[zoriale, de coordonare, de echilibru, sau slabirii fo4ei
$i
rezistentei musculare, confuziei,
tulburarilor cognitive. Se apreciazece numarul cdderilor sau a altor accidnte este mai mare la
vamhicii irstitulionalizali. Accidentele constituie a cincea cauza de deces, iar cSderile reprezintd doua
treimi din totalul accidentelor. Aspccte detailate privind ciderile sunt tratate in capiblul rezervar
acestui tip particular de accidente la vArstnici, caderea varshicului! aparent accideltald, rcprezentand
un sindrom specific geriat c.
i. Durerca. Aceasta senzagic penibild, dezagreabile estefiecvent prezenta la vi$tnici. D multe
ori ea este insolitA de reactii psihologice care ii pot mdri intensitatea.
pentru
mulli valshici betranefa
este o experienti dueroase; mul.ti diDtre i asociaz e imbitranirea cu aparilia durerilor lombare,
afticulare
Si
musculare. Nu este intotdeauna ugor d() evaluat durerea la varstnic in aslgurarea propriei
secudtei, pentru cd nu ii petmite sd teiasce normal. Ea poate genera anxietate, teame gi
accentueaz e
dependenla.
Paradoxal, uneo absenla durerii constituie o problema. peniru ciimpicdice diagnosticarea
Si
interventiile in bolile sraYe
Curs nr. 4
j.
Abuzul (violenfa). Aceste doua fedomene (care adesea se confunde) constituie o probleme
care
ia amploare din ce in ce mai mult. Violenla se defineSte ca "orice act distructiv, intenlionat sau nu.
care titrde sd dist.ugA inutil func(iile vitale ale unei fiinfe umane gi si producd daune fizice, psihice sau
sociale. Actele de violentd (abuz) se manifesd, h principal, prin agresiunea verbale, abandon(de cetre
familie), institutionalizare fo4ate,
tantaj,
furturi, talhrie, abuz de autoritate sau de incrcdere. Odcare ar
fi, ins6, factorii responsabili de abuz, consecintele sunt intotdeauna mult mai gmve perllru varstnici
decat pentru alte grupe de varsti. Efectele negative ale abuzului sunl evidente; ele reprezinta afectiri
mai giave ale integritdlii fizice sai/ti psihice, putand merge pane la periciclitarea viefii.
k. Consumul de medicamente. Medicamentele, care sunt agenfi lerapeutici importanti in
indepartarea simptomelor gi in vindccarea boliior, pot crea, de asemenea, probleme grave varstnicilor.
Doi factori sunt responsabili de rdspunsurile atipice ale varstnicilor la medicamente : modificdrile
produse de procesul de imbdtranire qi bolile cronice. Pluripatologia este frecventd Ia pe6oanele de
peste 65 de ani, o mare parte dintre varshici umand tratamente medicamentoasecomplexe
(plurifarmacie) ceea e poate deveni o surs5 de afecliuni iatrogenice g/sau complicafii. Este cunoscut
faptul ci, odatd cu avansarc in valstA, se produc modificdri la nivelul absor{iei, al metabolizdrii
9i
al
eliminerii medicamentelor. Unele medicame[te pot provoca uneori reaclii care risci A devid
dmmatice sau chiar fatale confuzie, cdderi, tulburdri de echilibru, incontinenlS, imobilizare, probleme
cardiace etc). Pe de alti parte, este destul de dificil de recunoscut pi
evaluat efectele secundare ale
medicamentelor.Toli acesti factori reprezinte afecthri considerabile ale integritatiti securitelii
varshicilor
l. Etilismul. Consumul frecvent de alcool are eGcte foarte nocive asupra varchicilor, pentnr ca le
modificd semnificativ funcliile cognitive, echilibrul
6i
conportamentul. In plus, alcoolul poate
interacliona cu unele medicamente pe ca.e varsh'licul le consumi. Acesta devine, deci mai wlnerabil
la cideri,alte accidente, malnutrilie, dependenlS. Adesea manifest5rile nespecifice(cedere, confuzie,
pierderea autonomiei) sunt cele care pemit identificarea problemclor legate de consumul de alcool.
Curs ru. 4
NEVOIA DE A COMUNICA
Comunicarea este onevoie fundamentali a cdrei satisfacerc depinde de o serje de cotdifii bio-
psiho-sociale; pentru a h independent in nevoia de a comunica trebuie se aibe inegre organele
senzoriale, sd aibi o vialdsociau, iarreacfiile sale emotionale sd nu impiedice comunicarca. Ot toate
aceste condifii se modifice, mai mult sau mai pufin, in cursul procesuluide imbitrinire.
Comunicarea este mai mult decatun schimb de cuvinte. Este un proces complex, dinamic, in
care prin limbaj
$i
o serie de manifesdri non-verbale se urmiregte realizarea unui schimb de
infomalii. opinii
$i
sentimente.
Din punct de vedere al scopului, comunicarea poate fi: informalionalS (de zi cu zi, conversate),
terapeutice (in ajutorul clientului)
9i
pcdagogicA (de invelare a clientului). ln cele ce urmeaza\om
insista mai mult asuDra comunicidi teraDeutice.
Dimcnsiuni particulare
Dimensiunea biofi ziologicA
Pentru a recepliona informafii, individul are la dispozilie cele cinci simturi care, a$a cum
mmfionam anterior, trebuie sA lie functionale . Ofganele senzoiale isi pierd, inse, din funclionalitate
in cursul procesul de imbatranire.
Dimensiunea psihologica
a. Intcligenla. Capacitatea de comunicare este strans legatd de nivelul intelectual al individului.
Pentru a intclege sensul comunicirii, o serie de funclii (memoria, gindirea, inlelegerea qr
rationamentul) trebuie sd fie integre.
b. Perceplia. Stinrulii intemi
$i
extemi sunt recepfionafi
$i
interpretati la nivcl central
Si
transfomali in imagini, senzalii, semnificalii. Deci, fiecare individ, in funclie de propda pe$onalitate,
educatie sau cxperienle anterioare, va inlelege realul conform propriului model de percep{ie, ceea ce
poate infl uenta comunicarea.
c. Sterile emofionale influenleaza felul in care un individ reactioneaze fale de o altA persoana sau
h fafa unei situa1ii. Va$tnicii, in special, se compoftA difedt, in funclie de starea emofionatd. Unii i$i
exprime emoliile prin plans, ras sau prin vorbire excesive, allii se retrag, se inchid, se izoleazb.
Dimensiunea socio-culturali
a. Anturajul poate influenla comunicarea. In funclie de numAr
$i
de gradul de apropiere al
persoanelor cu care virstnicul intrd in contact, acesta participi mai mult sau mai pulin la comunicare.
b. Mediul incoqjudtor concure la realiza.ea comunice i. Dista4a sau stimulii extemi se pot
constitui in factori de stres care pot influenta pozitiv sau ncgativ calitatea comunicarii.
c. Este cunoscut rolul impofiant pe care iljoacd factori ca nivelul de educalie, etnia sau msa in
realizarea unei comuniceri optime.
d. Statutul social. nivelul socio-ecomic pot avea, de asemenea, repercusiuni asupra comunicArii.
Vdrstnicii,
Ei
aga defavorizali de statutul socio-economic, sunt lesne susceptibili de a se izola, in
conditiile in care intra in contact cupersoane care au nivel socio-econoDic, sunt lesne susceptibili de a
se izola, in condi{iile in care intra in contact cu peNoane care au nivel economico-social mai idicat.
datorite deprecierii propiiei iamgini gi respect (self esteem)
Curs Dr. 4
Nevoia de a comunica
ti
imbitrenira
Scaderea capacit5lii sezoro-perceptuale cauzaE de procesul de imbetranire afecteaze nevoia de
comunicare. Aceaste diminuare se manifestd printr-o reducere a capaciteii de receptare gi prelucnre a
informaliilor provenite din mediul inconjudto., urmatd de o "izolare senzoriald,' a celor care au
tulbweri vizuale, auditive sau tactile.
Hipoacuzia (presbiacuzia) influenleaza considerabil comunicarea verbal6. Varstnicul cu deficit
auditiv nu poate urm5ri o conversalie
$i,
de molte od sfarc$te prin a nu mai comunica din teama de a
nu deveni ridicol datoritA faptului cA nu aude (sau aude eronat) ce i se spune.
Scdderca acuitefii vizuale se repercuteaze negativ asupra participeri la viata socialS.
TulburArile tactile cauzate de procesul de lmbdtrdnire influenteazl in mare masura
comunicarea, in special cea non-verbali. De refnut cd din cele cinci elemente care concurA la atingere
(contact, presiune, cald, rece
li
durere) contactul
Si
presiunea riman bine conservate, in special la
nivelul bratelor, al gambelor gi a felei dorsale a miinilor.
Probleme spcilice gi patologii asocirte
l. Afectiunile respiratorii cronice, pdn diminuarea capacitefi de a respin, pot afecta debitul
verbal.
2. unele boli neurologice afccteazd comunicarea : boala Parkinson antreneazi problerne de
comunicare privind pronunqarea gi grafia. Mo[otonia cuvintelor, dbitul verbal neregulat
$i
articularea
defectuoase a cuvintelor fac conversalia cu un parkinsonian aproape neinteligibili. Acest lucru are
repercusiuni, ince mai scvere, asupra psihicului sdu.
Tulburirile vasculare cerebrale, incepand cu ischemia cerebrald tranzitorie
fi
terminand cu
accidontele vasculare cerebrale, produc tulburiri de vorbire (disfazie, afazie)
Al te l ezi uni cerebral e speci fi ce
(de
exempl u boal a Al zhei merl proroaca un defi ci t cogni tj v
progresi v care al ecteaza consi derabi l comuni carea.
Curs ru. 4
NEVOIA DE A AVEA O PRIOCUPARE, DE A SE REALIZA
Preocuparea in vederea prorpiei ralizari pemite fiinlei umane implinirca aspirafiilor sale.De$i
maniera de a-ti satisface aceastd nevoie diferd in functie de individ, nevoia de rcalizarc este prezetrtd
tot timpul vietii. Ea este legate de difedtele roluri sociale trate
fi
delinute in cuisul existenfei
Individul care dorepte si-9i indeplineasci rolul adoptA o serie de comportamente desemnate de
sintagma "realizarea rolului". Realizarea rolului implicd doua componente: cea insfumentalA (tehnica)
$i
cea expiesivd. Comportamentul instrumental cuprinde acliudle fizice pe care individul le
indeplinegte in legaturd cu rclul sau. Comportamentul expresiv implicd emolii, obiceiwi, aprobAri sau
dezaprobdri in legaturd cu rolul sau indeplinirea acestuia.
Dimensiuni particulare
Dimensiunca biofi ziologici
ImbitrAnirea
9i
bolile afecteazl integritatea musculo-scheleticd sau,/$i neurologicd, ceea ce
altereaz5 capacitatea fizice, energia: aceasta are efect asupra realizbrii unei activitefi ocupalionale.
Dimcnsiunea psihologici
Indeplinirea activitdlilor care corespund gusturilor qi aspiraliilor individuale, este un factor de
motivalie care pemite realizarea qi progresul. Starea psihologicd influnteaze capacitatea pi modul de
a se realiza. Varstnicul care nu are incredre in sine sau ese depresiv nu va intreprinde acliuni pentJu a
se simti util, mai ales daci adopd o abordare negativiste, considerandu-se "bun la nimic"
Orice individjoaci un rol in functie de stadiul siu de dezvoltare. Astfel, url varshic de 60 de
ani, al cdrui stadiu de dezvoltare este de adult matur, ar puteajuca roluri legate de aceastA fazd: buDic.
preqedinte al unei asociafii, sau s-arputea angaja in activitali de binevolat.
Dimensiutria socio-culturalA
Orice societate impune indivizilor care o compun un statut gi roluri legate de acest statut.
Indeplinirea acestor rolurieste determinate de disponibilitatea
fi
capacitatea individuale.
pierderea
unor
roluri sociale prin pensionare, ca
$i
schimbarea unor roluri in familie influenteazA capacitatea de
indeplinire a acestom.
Diminuarca veniturilor, ca tumare apension6rii, ii impiedicd pe cei mai multi verstnici in
integrarea in unele grupuri sociale. Adesea ei nu detin resursele necgsare pcntru cumperarca de
matedale in vedcrsa realizdrii unor activitSli individuale (pictud, artizanat etc)
Benevolatql (atunci cand este posibil) poate fi o bu[A ocazie pentm varstric de a se rcaliza, de
a se simfi util, dezvoltandu-9i spiritul creativ
Si
ofcrindu-Si posibilitatea de a indeplini obicctive Ia care
a visat in cumul vieli active.
Datoritd faptului ci in societdtile contemporane munca este apreciatd, persoancle varstnice care
nu lucreazd sunt adesea pdvite ca dependente, sunt marginalizate
$i
sunt apreciate ca precursori ai
actualului stadiu de dezvoltare.
\ cvoi a de a avea o preocupare. dc a re real i za
$i
i mbi (reni rea
Curs nr. 4
Procesul de imbitanire antreneazd schimbAri biofiziologice care ii detenninl pe vantnic se-$i
modifice mijloaceleprin ca.e s-ar putea face util. De exemplu, modificdrile sistemului musculo-osteo-
articular limiteaze mobilitatea impiedicAnd executarea unor mitcdri ce necesite suplete articular[. De
asemenea, reducerea acuitdtii vizuale sau/fi auditive limiteazd contactul cu cei dinjur
Si,
consecutiv,
posibilitatea de a fi util, ca
Si
posibilitatea d a se ocupa cu activiteli ce necesitd o acliitate vizuali
optima (lesut, aflizanat etc). De fapt, toate modificArile care afecteazA dexerilatea duc la nesalisfacerea
nevoi de a se preocupa, de a fi util.
Schimbdrile de ordin psiho-social (pensionarca, plecarea copiilor de acasd etc) au, de
asemenea, un impact asupra acestei nevoi, prin modificirile de rol pe care le produc. De exemplu,
femeia care a fost obiqnuitd sd se ocupe de menajul casei gi de creqterea copiilor, se simte inudle
inmomentul in care copii pdrdsesc casa pdrinteascd dup6 cesetorie
Pensionarea ptovoace, la rAndul ei, modihcdri emolionale
$i
sociale, prin faptul ce, de cele mai
multe ori, anteneaze o insecudtate financiafE, o pierdere a rclului
$i
a identitdtii. Foarte mulli varchicj
pierd interesul contactului cu semmi qi sentimentul utilitA[i in ulma pension[rii. Aspectul este mai
des intalnit la berbafi. Alteori se produce o inversare a rolurilor! de exemplu in cuplurile in care femeia
gdse$te un angajamnt care le poate completa venitudle. In aceste situaii sentimentul de inutilitate al
partcnenrlui se poate accentua.
Pierderea partenerului de viald afecteazd, de asemcnca, realizarea rolului, in special la femei.
Adesea ea se vede lipsid dintr-o dale nu numai lird sprijin, dar
9i
de identitateanpe care i-o conferea
statutul social
$i
economic. Acest aspect nu este de neglijat, avand in vedere ci, in general, femeile
trdiesc mai mult decat berbalii.
Probleme particulare
Si
boli asociatc
Unele circlunstanle, cum ar fi boala, pot antrena o modificare a rolurilor, determinAnd
realizarea unor roluri temporare, ca cel de bolnav. Cum majoritatea varshicilor este atinsi de una sau
mai multe boli cronice, acest rol va fi adoptat
$i
realizat de cei mai multi dintrc ei.
KatherineNess descrie rolul de bolnav al varstnicului sub cinci dimensiuni:
l. vdrstnicul confund5 adesea problemele de senetate cu modificerile legate de procesul
imbeffanirii
$i
i$i tolereazd incapacitdlile pani in momentul in carc nu-$i mai poate indeplini rolurile
2. In general, schimbarile rolurilor sociale se produc gradat. Citeodate, ins6, aceste schimberi au
loc brusc (de exemplu in condilii de boali), ndividul dezvoltand un sentiment de team6. Acesta este
mai intens la varstnici, pentru ce ei se simt (6i sunt) mai wloerabili.
3. bolile cronice influcnleaze viafa
$i
rolul familial ca
Si
activitatea social6, pdn supravegherea pe
care o implicA, ceea ce produce un impact emofional atat asupra varstnicului cit
$i
a familiei sale.
4. a patra dimensiune se refed la dependenlS. Cand o pe$oana varcbricd ifi pierde gradat
autonomia, iSi pierde in aceca$i masura
$i
rolurile sociale. slbr5ind prin a se identifica cu rolul de
bolnav.
5. nu rare sunt cazu le in care v6rstnicul adopte rolul de bolnav din cauza cA societatea nu iioferh
posibilitatea de alegere, existand tendinla de a se asocia bdtranerea cu boala gi de a-i considera pe
varnnici ca inutili, lendin{d Ia care mulqi varstnici adedi destul de u$or.
Curs nl. 4
NEVOIA DE A SE RECREA
Nevoia de rccreere este comund futuror oamenilor, iar cei care, prin activitilile lor, rcusesc se
se deconecteze fizic
$i
psihologic, i$i satisfac aceaste nevoie fundamentald. Varshicii, la rindul 1or, au
nevoie de recreere, in funcTie de capacitetile 1or. Nursa va tebui sd fie in mdsure, nu numai sa
elalueze nevoia
fi
capacitatea de activitali recreative a vaNtnicului, dar se gi lespunda unor inteberi:
Cum se pot recrea varstnicii? Trebuie insistat atunci cand ace$tia devin rcticenli? Are ar fi activitdlile
care le-ar satisface nevoia de recreere?
Activitdlile recreative ale fiecdrui individ sr:nt determinate de o serie de obiective: destindere.
divedisment, acumulare de infomalii sau cunosti4e, creativitate, transcendenla. Aceste obiective sunt
dictate in funclie de gadul de expresivitate personal' specific fiec[rui individ. In tabelul de maijos
sunt infelsate o serie demtloace de recreere corespunzetoare aspiraliilor personale.
Dimensiunea biofi ziologici
Ata cum arAtam anteriorr oamenii se pot r-ecrea in difedte felud. In acelali timp, pentru a putea
practica acestc activitAli recreative,
Si
trebuie sA beneficieze de inlegritate fizice
!i
funclionali, sd aibi
organele senzoriale qi forta musculard in suficiente starc de funclioDare. Or, odate cu
prccesul
de
Grad de expresivitate
(fizice, cognitive,
emotiomle)
Ti pul de act i vi t at e
Poarte ridicat
(trancendenld)
Meditalie, extaz
Lupte ofensivi
$i
defensivd, ezbateri
Sport de performanli
Activitatesexuald
Dans intens, ritmat
Mediu ridicat
(creativitate)
Crealie artisticd (literarA, muzicale etc)
Disculii, analiz6
Altruism (grija pcntru allii)
"omament instrumental" (introducere
artei
$i
in
procesul
de muncA)
Mediu
(acumulare
de informa{ii)
Studiu, lectud
Culture adistici (muzee, galerii)
Participare la activitdti organizate (cluburi, cercuri etc)
Jocuri intelectuale, educative
Vizite orientate
Culture fizici si sDort
Mediu sc5zut
(divertisment)
Viafe mondene, vizite
Sporturi, ca spectator
Jocuri
Conversatic
Lecture
Divertisment pasiv (TV, radio)
Scdzut Repaus
Somn,odihna
Singuratate
10
Curs nr. 4
imbtrtranire
ti
cu apa
lia
bolilor crcnice, varstnicul manifesti adeseod dificultefi in satisfaceiea
nevoii sale de recreere.
Dimensiunea psihologicl
Deti toate activitSlile recreative permit pe$oanei -tinere sau varshice- s5-ii exprime emofiile.
s5-$i elibereze tensiunile, aceasta trebuie se doreasca sd se destinde, sd manifcste o preferinla pentu
unul sau altul dintre modurile de recrcerc.
Motivalia este adesea absenti la varstnici, al ceror interes este axat mai degrabd pe nevoi qi
activiteli de bazh (alimentatie, eliminare, igiene etc). Ei se dedau astfel unei acivitdti de rudne,
plictiseal5
Si
apatia se instaleazd adesea, nelesdnd loc dorinlei de destindere sau divertismenr.
Problemele inerente imbetraniriiii plaseazd adesea pe varchici intr-o izolare sociald care le
influenleazd capacitatea de a stabili contacte cu semenii lor, acesta remanadd, totugi, un aspect ce
tine
persoDalitatea fi ecaruia.
hr ceea ce pivege preferinfele, varshici au tendinfa se practice acelea$i activititi recreative ca
in tinerele, ceea ce numai este intotdeauna posibil, din ratiuni de ordin fizic, financiar sau de alti
nafura.
Dimensiunea socio-culturali
Societatea modemi llu este intotdeauna structurate in a$a fel i cat sA-i poatd ajutape varstnici
in satisfacerea nevoi lor de recreere. Existenla unor inlesniri (reduceri de prefuri, relele de agrement
adaptate etc) sau locuri destinate varsfticilor (cluburi, cercuri) este incd nesemnificativd. De asemenea,
prejudecdliile
;i
segrcgalia existe in continuare in ceea ce-i privcqte pe varshici
$i
moda[telilc lor de
Absenta unei reale relele de sprijin adAncelte retragerea sociali
Si
izolarea varctnicilor
$i
le
mic$oreaze gansa de a participa la activiteli de grup, necesare menlinerii ancoriri lor sociale
Varstnicii care trliesc in institufii spec ia I iza re, stru c rura te
Sj
adaptate n e\ oilor lor par a avea
mai multe Sanse in satisfacerea acestei nevoi decAt semenii lor care taiesc la domiciliu.
Nevoia de a sc rccrea
Si
imbitranirea
Scaderea capaciiilii senzoro-perceptuale! inerenti in cadrul procesului de imb5tranirc,
afecteazi nevoia de a se recrea atunci cand activite,tile recreative fac apel la simluri. Astfel, cand
varstnicul care arc ca modalitate de recreere dezlegarea de cuvinte incruci$ate, va trebui s5 se o enteze
cdtre alte activite! atunci cand acuitatea sa vizuale a scezut sever. Similar se va petrece
!i
cu ceilalti,
pentu care pmcticarea unor actividfi necesite un nivel cel pulin mediu al acuitdlii simlurilor
(vizionarea de filme
$i
spectacole la TV, audierea de concerte etc). Pe de alte parte, alte activitdti
necesite dexteritate, coordonare sau fo4a musculare. Or, toate aceste abilitati fiind afectate odate cu
avansarea in varstS, satisfacerea nevoi de recreere va fi considerabil impiedicatd.
Problcme particulare
Si
patologii asociat!
Pentru satisfacerea nevoii de a se recrea, oamenii tebuie se practice o se e de activitdlii in
r plai lizic, intelectual, psihologic sau social. Ot, bolile crol ce au adesea drept efect deteriorarea
firnc{iilor deja alterate prin imbatranire. De exemplu, factodi ce tin de bolile sistmelor cardio-
vascular. locomolor sau ale SNC, ca
ti
tulburirile de eliminare renald sautgi intestinali. determinl
schimbarea activitdlilor recreaiive. Ace$ii faciori sunt: diminuarea mobilirilii, sciderea fo{ei
fi
i l
Curs nr. 4
rezistentei musculare, durerea, oboseala, disconforful, deficite cognitive
Si
perceptual
,
diminuarea
sau pierderca inreresului. D exemplu, varstnicului suferind de o afec{ir:ne reumatismali de tipul
afirozelor va fi impiedicat in exercitarea unor activitdt ca: trocotatul, grddinaritul,
bricotajut, plimuarite
elc.
NEVOIA Dtr A iNV.ITA
,Verbul
" a invafa" are semaificaliile de
..a
acumula cuno$tinfe, a studia, a depreinde un obicei.
a se informa", darpoate fi folosit gi in acccptaliunea de
,,a-gi
continua educafia, a evolua, a se adapta
schimbarilor'. Nevoia de a invala este strans legatd de condiliile de supravieluire.
Dimensiuni particularc
Dimensiunea biofi ziologici
Factoii biofiziologici care pot afecta procesul de invalare au fost dcja tratali in capitolele
anterioare. Ii reamintim: slSbirea, oboseala, durerea, afeciiuni ale organelor senzoriale, deficitul
cognitiv ToTi acesti factori antreneaze dificuldli la oivelul percepliei qi infelegerii gi care diminueazi
capacitatea dc alentie necesard procesului de invalare.
Dimcnsiunea psihologici
Dint'e lactorii de ordin psihologic care influenteazi asimilarea cuno$tintelor la persoana care
invati notdm:
_
a. nivelul de dezvoltare psihice
ti
psihologici. Varstnicul obosertc mai repcde, invale mai len1,
rar memona sa pe terlnen scurt (mcmoia rccentA) este, uneori, maiputin eficace.
b. Imaginea de sine. In general, valstnicij au bagajul necesar pintru a_$i dezvolta facultdlile
intelectuale. Dupe Gilbert eclerc " singurul obstacor pe care trebuie se-r depdFasca este inuginea de
sme negativ5, consecinli a imaginii pe care societatea le-o confera',
c. Disponibilitatea ("readiness")
este esential! pentru procesul de invilare.Gradul de
disponibilitate este, la rdndul sf,u, influenlat de
d. Mecanismele de apArare. Orice verstnic care este arxios recurge incon$tient la unele
mecanisme de aperare. Acestea ii pemit atenuarea, modificarea sau chiar anularea anxietdlii provocate
de condjfia lui. In tabelul de maijos vom infaliga cAteva din mecanismele de apirare care pot
rnteracliona cu prccesul
de invetare
e. Fazele de adaptare la boale. De;i fiecare persoand rcacfioneaze diferit in fala bolii, pierderilor.
sau a o4ii, existi, totuti, o oarecare constanli in ceea ce priveste etape de adaptare
l. Faza de goc sau de negare
2. Faza de con$tientizare a problemei (pierdere,
boald) in care pot apdrea tdstete,
disperare sau sentiment de neputinla.
3. Faza de reorganizare (adaptari) in care persoana in\ ara sa traiascA cu problemle
sale.
,
Dacd in primele doua faze persoana nu este intr-o dispozilic propice invilatului, ill cea de_a
fteia fazl este dispuse sd deprindi noi noliuni, noi tipuri de copmportafrent.
i. Motivalia. Lipsa de motiva,tic influenleazd pe termen lung capacitalea de memorare, ca qi
potenlialul
de crealivitate. De astfel, varstnicul care a slat mullb vreme lird sa irveie va avea diticulati
din ce in ce mai lnari de a iDvdta
12
Curs nr. 4
Dimetrsiunca socio-cultutald
a) Nivelul de educalie. Persoana al cerei nivel de educatie este ridicat va avea mult mai mare
u$urinfd de a invala, intrucat infelege mai bine vocabularul, notiunile. Totodati trebuie precizat ci
educatianu este sinonime cu inteligenla; persoane cu un nivel mai sclzut de educalie pot avea un spilit
la fel de viu ca cel al unor persoane instruite.
b. Prezenla familiei sau a relelei de sprijin. Supo ul oferit de anturaj influenteaze poziliv
capacitatea verstnjcului de a invala, menfinandu,i perseverenta in repectarea regimului lerapeutic.
c. Apartenenfa cultural5. Cultura influnteazd nevoia de a invala a oricerei fiinte umane. Astfel.
modul de percepere a alimcntafiei, a igienei, a durerii. a bolii sau chiar a mo4ii diferA in ftnclie de
Mecanismul Descriere Componament ai ut At or
Identificarea Modelarea acelui care inva![, dup,
comportamentuI mentorului sau.
Natte admirafie gi diminui
diliculteule inerenteprogresului
ti
schimbdrii celui care invatd
Mecanism pozitiv, dar care dscA sa conducd
la dependenfe.
Poate h favorabil, cu condilia sel orienteze
pe cel care invate, spre autonomie
Negarea Respingerea aspectelor realitelii,
caie sunt generatoare de auietate.
Apare, de obicei, in primele faze
de adaptare la boale. Se manifestd
prin refuz de implicare personali
in ing
jiri.
Poate avea efecte pozitive, permilAnd o
adaptare gradate la situatie.
Ajut5 persoana se-$i mobilizeze energia gi si
prevind o dezorganizare a sterii emo{ionale
intr-o perioadi de criza. Ulterior penoana
reflecte
Fi
i$i con'tiertizeazd propria
condifie.
Judecarea
(Analiza)
Proces mental pdn care persoana
cautd raliuni pentru j
usd ficarea
compoft amentului s5u inadecl'at
sau lipsei de motivalie. Serveste la
pistrarea imaginii de sine gi
atenueaze sentimenfu I de
culpabilitate
Ajuti persoana si reflccteze asupra scuzelor
i11 spatele cdrora se ascunde, cea ce este
favorabil orientlrii progresive cdtre
autocriticd.
Aceastd etapA este csenliali pentru
i t npl i carea i n modi f i carea st i l ul ui de t i al a
; i
de compofiamgnt.
Deplasarea Defu larea incercirii emolionale
cetre unsubiect, o stare sau o altd
persoana, cate sunt lEcute
responsabile pentu propia
conditie fizica si mentah
Lase persoana sd-fi exprime sentimentele de
frustare, chiar dace starea sa este atribuite
altcuiva. Ulterior, demonstreazS-i inechirarca
acestui ralionament.
Sublimarea Actiune de substitulie, cu scopul
de "a schimba" rcalitatea
$i
de a-$i
indeplini doringele filstrate. Este o
modalitate satisiicitoare de a
canaliza encrgia catre un
comportamcnt socjal mai vaioros
Se poate pqmite petsoanei se-gi canalizeze
atiludinca c5tre rugaciune sau renun{area la
unele aclivitili fizice, dar tebuie readusd la
realitatc, cu scopul de a congtientiza situalia
$i
de a-i face faF
Regresia Reintoarcerea la un stadiu anterior
de dezvoltare, cauzatd de o mare
dificultate cu care persoana se
confruntd.
Permitc-j persoanei sa-$i satisfacd fevoia de
regresi e. apoi i ndreapt . o cat re o vi zi une mri
real i st i . cu scopul dc a pul ea evol ua cal rs
autonomi
13
Curs nr. 4
cultur6. Ceea ce pare straniu la prima veder poate fi, in aealitate, uo alt mod de a vedea lucnrrile.
Diferenlele culturale pot modifica modul de in!legere al unei penoane, pot acliona ca nitte filtre
individuale care pot distorsiona comunicarea inffe nurse
fi
vartsnic.
d. Valorile qi conceptiile legate de senitate
ti
boale. Unele conceplii pot afecta nevoia de a invata
a varstnicilor. De exemplu, prejudecdlile privind declinul intelectual, absenla capacitdlii de invalare a
varshicilor ii pot demotiva pe acettia.
Invilatul
$i imbtrtrenirea
Prejudecifle pdvind capacitatea de ilvefare a veNhicilor sunt numeroase. Astfel, se crede cA
oamedi devin mai putin inteligenli odate cu avansarea in varsti, cd nu mai sunt capabili s6 invele, cd
uitd totul ce sunt incapabili de a gindi corect, ce sunt lipsifi de creativitate.
Realitatea, de fapt, ste diferitA. Trebuie sd admiteh ce existe diferen diferene individuale
$i
ce
ele peNistd de-a lungul intregii vieli. Este fals s[ credem ca varstnicii iti pied capacitatea de a invala.
Studiile au demonstat ca vistnicii iti conserve aceastA capacitate, dacd sunt plasatri intr-un mediu
propice
$i
dacd li se permite se invele in propriul lor ritrD.
Probleme particularc
$i
patologii asociate
Bolile care afecteaz a procesul de invalare sunt acelea care compromit funcliile intelectuale,
cum ar fi bolile degenerative ale SNC, bolile cerebro-vasculare, etc. Varstnicii atinsi de aceste boli
prezintd probleme la nivelul inlelegerii, momoriei, concentrarii, demonstand totodatl dificultafi de
ori ent Jre i n t i mp. spal i u
)i
l a propri a persoana.
Pe de alte parte, toate bolile acute provocate de durere afecteaze procesul de invi{are, prin
diminuarea capacitalii de concentrare
si de memorare.
Alte boli, cum ar fi depresiile afecteazl nu irumai capacitatea de concentrare
,
ci
$imotivatia de
a invala.
h sfa$it, o serie de medicamente (neuroleptice, narcotice, anxiolitice) scad vivacitatea
intelectuale
$i afecteazd capacilaiea de concenfare
Lp Nevoia de a evita pericolele
Procesul de nursins
Culegerea de date
Unele dintre manifestirile de dependen{i
9i
sursele de dificultate au fost deja enumerate
anterior. In vederca unei perspective holistice este necesard o culegere adevatd de date. In scopul
simplificirii
Si
sistematiziriivom prezenta etapa culegerii de date pomind de la trei categorii de
probleme:
.
Depresia
ti
aspectele corelate (pierded, crize, afectdri ale imaginii de sine, sinucideri)
.
Comportamente qi situalii ce afecteazd integritatea (anxietate, teame, singuretatea, tulbudri
psihice, durere, consum abuziv de medicamente sau/$i alcool)
.
Riscuri legate de mediul fizic sau de cel social (cideri, accidente, abuz)
In cadrul ficdrui gmp de plobleme vom urmeri, in general, culegerea de date legate de simptome,
factori de risc
ai
pericole potenfiale.
DEPRESIA
Simptome. DeSi acestea sunt, in general, cunoscute, hebuie anrt in vedere cd adesea este diflcl a le
prcciza la varstnici, pentru ce nu sunt intotdeauna cocludente sau pot fi mascate. Simptomele clasice
ti
lentoaxe psihomotode sunt uleori absente,
$i
singurele semne identificabile sunt cateva acuze izolate.
In culegerea de date nursa va
tine
seama de umAtoarele aspecte:
.
Imbtrtranirea
Si
bolile cronice pot antrena modificAri ce par a fi simptome de depresiei sc5derea
motricitefi, postura defectuoasi, apatie, izolaxe, somnolenle, malnutrifie, lipsd de energie etc
.
Unele simptome somatice pot fl revelatoare nu numai pentu o boal6, ci
$
pentru o depresie.
Adesea varstnicii ifi exprime emotiile (tristele, anxietate) mai mult somatizAnd decAt verbalizind.
Senmul cel mai rcvelator al depresiei la varstnici este ipohondda. VaGtnicului depresiv se consultA
medical de patru ori mai des decat in mod obi$nuit
Si,
in genelal, pentru acuze somatice vagi, cum ar
fr: gaze, arsuri in epigastru, dured lombare. Ipohondria pendte varsmicului sa-gijustifice dependenla
$i
se se adapteze unei boli reale. In plus, depresia la varstnici se poate prezenta sub formd de reacfii
caracterizate de refuzul oricdrei comwiciri, refuzul de a mdnca sau/gi a bea, insolite de proteste
violente qi tentative de a muri prin infometare. Pe fondul acestor reaclii se pot observa simptome ca:
insomnie, iritabilitate, apatie sau negarea existentei unei probleme.
Factori de risc:
.
Unele simptome (febra, hipoxia, deshidratarea) simuleazi depresia qi afecteazi psihicul
varstnicului, chiar
ti
atunci cand acesta nu prezinti sindrom depresiv.
.
Unele boli (pneumonie, cancer, anemie, tulbureri hidro-electolitice, diabet) favodzeaze
aparitia depresiei; ele provoac5 duere, handicap, acceltuarea dependenlei.
.
Unele medicamente (antihipertensive, analgezice, hipoglicemiante, cardiotonice, unele
diuretice) pot provoca simptome depresive, prin efectele lor secundare.
.
Mediul inconjuretor este uneori sursa de rcgresie sau de ingustare a campului afectiv la
varstnici provocand astfel depresie. Facto ca: dependenla, izolarea, spitalizarea,a buzul sunt adesea
sursa acestor probleme
Pericolele potenliale. O treime din depresii se vindeci fbra urmtui, dar in celellalte cazuri au loc
recdderi gi cronicizare (in majoritatea cazurilor). Cronicitatea scade vitalitatea, interesul, contactele
sociale, gi incurajeazl dependerfa de medicamente sau, uneori, alcool.
Unpericol potenlial considerabil il reprezinti sinuciderile. Defi, in orice depresie existd un risc de
sinucidere, lucrul acesta este adeseori iglorat sau negat. Totugi, unele aspecte premergdtoare acfului
sinucigaq trebuie luate in seame pentru a putea preveni concretizarea lor. Astfel, se constad aparitia in
limbajului vArstnicului a ceea ce literatua anglofoni de specialitate nume;te
('cei
tlei H": hopelessness
(lipsa speran{eif'totul este in zadar), herylessness (neajutorare:
"sunt
pdresit", sunt dependent)
Si
Lp Nevoia de a evita pericolele
haplessness (neferici-re:
"n-am norcc, totul imi este potrivnic). Existi, de asemenea, o serie de indici
comportamentali care pot prevesti intentia sinuciga;e: implrtirca
,
fere un motiv aparent, a bunurilor
perconale, distrugerea unor obiecte sau acte personale, interesul brusc pentru religie, rebagerea dintr-
un grup insotiti de un comportament neobi$nuit (replici de adio, serutui etc), cump5rarea unui loc de
inrnomantare imediat dupi decesul partenerului etc.
ANXIETATEA
Frica
$i
anxietatea sunt doud fenomene diferite. Obiectul fricii este speciflc, u$or de identificat
ti
de indepirtaq cel al anxietdlii este vag, intrapsihic, mai greu de controlat
$i
necesitd tehnici de
combatut mai elaborate.
Simptome. Principalele manifestdri de anxiatate sunt: comportament dezorganizat, hiperkinezie,
reaclii emolionale exagemte, incapacitatea de a se concentra, dificultifi de rezolvare a problemelor,
treincredere qi suspiciune, folosire neadecval[ a mecaoismelor de apirare (negare, sublimare, deplasare
etc) sau/ti simptome psihice (iluzii, halucinatii, delir).
Bumside identifica unele comportamente relevante ale stirii de afiietate:
) Insomnia
> Fumatul ftecvent ("chain smoking", fumatul in lanD
> Agitatie
,
nea$anpdr
) Ticurii sau manii (pocnitul degetelor, frementatul mainilor, mi$carea continud a unui picior etc)
) Urinarea frecventi
> Verbalizarc sctrzuta sau absenti
Factod de dsc. Su6ele de dificultate susceptibile de a provoca starea de anxietate la varstnici sunt:
deficite auditive sau/fi vizuale, neacceptarea imbitrinirii, modificiri ale imaginii de sitre, pierderi
Si
doliu, singurdtate
ti
izolare, durere acuta sau cronic6, mediu nefamiliar, unele evenimente neplicute
(boal6, spitalizare)
Pericole potentiale. Anxietate netrataa poate duce la altereri serioase ale sterii de senltate.
Incdrcitura arxioasA este un factor de risc, intrucet poate afecta integdtatea
Si
calitatea vietii prin
declangarea unor comportamente neadecvate gi a unor tr.rlburtrri afective considerabile. Cronicizarea
simptomelor anxietilii este iminend atunci cand acestea nu sunt luate in seami
$i
nu intervine asupm
lor.
TLILBURARI PSIHICE
Capacitatea de adaptarc la stres este esentiale pentu securitatea
ii
echilibrul psihic. Oq majodtatea
vArstnicilor au o capacitate rcdusd de adaptare, In plus, multitudinea prcblemelor care insofesc
procesul de irnbetranire ii fac mai r.ulnerabili la afecliuni psihice.
Simptome. Primele indicii ale tulburdrilor psihice constau, in general, in modifrcdri ale obiceurilor
alimentare
$i
de prorpie igiene, tulbudri de somn, perturblri ale relatiilor cu mediul
ti
sociale, precum
gi o serie de modificiri comportamentale relevante, cum srmt:
> O dezorganizare a compoftamentului
> O reshangere a ariei de activitate
> O mai rnare reactiviate la mediul ambiant
> Adoptarea unor stercotipuri de comportament
> Perceplii false sau modificate ale reattelii
> Prezenla uor altereri ale funcfiilor psihice (halucinatii, delir, etc)
Pericole potenliale. Ca
Si
depresiile, tulbudrile psihice prezinti un risc ctescut de pericole, de
accidente datorate alteririi funcliilor superioare care asiguri contolul, coordonarea, prcepfia
$i
reprezenlalea
Lp Nevoia de a evita pericolele
DUREREA
Indiferent de originea ei, durerea aduce mari prejudicii integritdiiifizice qi psihice a
varstnicilor. Atunci cand se face evaluarea durerii, se vor urmiri: originea, tipul, frecvenla, durata,
precum
$i
metodele folosite petrtru indepefiarea ei sau pentru adaptaxea la conditia actuali. Evaluarea
codportamentului fale de durere permite nursei elaborarea unor interventii care si
lini
seama de
antecedentele vaGtnicului, ca gi de resursele sale inteme gi exteme.
Factori dedsc. Persoanele cele mai rulnerabile la durere sunt:
.
Cele suferinde de boli
qonice
dureroase
.
Cele care prezinti tulburiri neurologice sau neuropatii (pareze, neuropatiile diabetice etc)
.
Cele care consumi medicamente ce altereaz perceptia senzajiilor (sedative, analgezice,
hipnotice)
.
Cele care au suferitinterventii chirurgicale
Recunoa$terea acestor factori permite stabilirea unui diagnostic de nrusing precrs.
CONSUMT'L ABUZIV DE MLDICAMENTE SAU/SI ALCOOL
Simptome. Varstnicii nu i$i dau i[totdeauna seama ce abuzeazd de medicamente
li
adesea
ascund faptul c5 obi$nuiesc s[ consume alcool. Aceste probleme sunt, de ulte ori, descoperite numai in
ulma unui accident sau a spitalizdrii. Semnele clasice ale abuzului de alcool sutrt: trcmurdtudle, halena
etilicd, coloratia ro$atice a nasului gi a pometilor obmjilor
9i
starea confuze. Alte simptome mai
subtile
ti
complexe (maltrutrilie, cdded gi alte accidente minore frecvente) pot orienta cdte
itrvestigarea consuiului abuziv de medicamente sau alcool.
Factod de risc
$i
pericolele potenliale. Inteaga echipi de ingrijire trebuie si fie con$tientd de
pe colul pe care il reprezinte pentru secu tatea varshicului consumul de substante care aclioneaze ca
depresori ai SNC
9i
pot cauza dependenl5, Orice abuz medicame[tos, chiar minot poate afecta
tuncfiile psihice ale virstnicului, aducdnd astfel prejudicii integritdfii sale.
In cadrul culegerii de date, nursa va investiga ce medicamente obi$nuia varstnicul sA ia, de cat
timp, de cetre cine
ti
cand i-au fost prescrise, numerul
$i
frecventa vizitelor la un cabinet medical,
precum qi motil'ul acestor vizite. Pentu securitatea clientului sdu, ea iti va reaminti in permatretrfi ce "
mai mult de tei medicamente reprezintd un pericol pentru sanitate".
cADERILE
Factod de dsc si pericolele potentiale. Atunci cand varstnicul trebuie sa-$i schimbe mediul cu
care s-a familiarizat gi si se integreze htr-un nou ambient, riscuile de cdded
$i
accidente sunt
crescute. Mutdrile, chiax temporare (spitalizate), pot genera situalii dramatice, pentru cA modificirile
ambientului le diminuA capacitatea de apArare
$i
de adaptare gi produc o inctrrcare senzorialS urmatd de
o epuizare a resusrselor, mai ales dacd situatia se prelurge$te. lnstitulia se constituie, deci, intr-un
mediu periculos prin noutatea
Si
necunoscuta pe cde o rcprczinte pentru vArstnic. Detalii privind
cederile sunt tratate mai larg in capitolul rezervat acestei entitifl cfnice, ele rcprezentatrd fenomene
destul de des intaldte la virsta a teia.
ABUZUL (violenta)
Aceste doue fenomene reprezinte, aga cum aratam anterior, grave prcbleme sociale cu tendinfa
laproliferare. Semnele abuzului $mt destul de dificil de evaluat intrucdt, in general, varstnicii nu se
plang (situalii familiale in care nu vor str-i implice pe strAini, culpabilitate, fricd de represalii etc). In
plus, definilia gi legislalia privind abuzurile nu sunt inci bine clarificat, ele fiind abordate deocamdate
doar din punct de vedere teoretic
$i,
evenfual, statistic.
Simptome. Identificarea semnelelor de abus sau violentd este un proces laborios care cere
multd atenlie gi, adesea, disq4ie
$i
tact. Un model de itrterviu poate f1 ulmebrul:
Lp Nevoia de a evita pericolele
-
descrieli o zi obignuite din viala dvs
-
existe crize recente in familia dvs?
- existi mernbri ai familiei sau ai antuajului dvs. care fac abus de medicamente sau de alcool
- caf apropiati aveti in afara familiei dvs?
-
ce rol considerali cd aveti in familie?
- Care este nivelul
$i
natura dependenfi dvs? Fizice? Financiard? Emofionate?
-
Vd amintifi de evenimente in care ali fost bruscat, lovit, lisat sigu, privat de hrani sau de
medicamente, drogat, furat tec?
In afard de dspunsudle (de ordin subiectiv) la aceste intrebiri, vor fi ciutate semne obiective
ale abuzului (violenf ei)
.
Prezenla unor leziuni incompatibile cu istoricul
.
Igiend deficitard
.
Deshidratare sau malnutrilie fbri cauze patologice
.
Dependenltr exageratd de cel care ingrijeste
.
Afirmalii acuzatoare ale celui care ingrijegte ("urineaze intruna, cred cd o face inadins")
Toate aceste date rcprezitrtd informalii pretioase in stabilirea diagnosticului de abuz sau
yiolenti.
Factori de risc. Pentru prevenlea abuzului
Si
violenleitrebuie identificate pelsoanele cu risc
crescut, wlnerabile. In general acestea sunt cele dependente, izolate, serace, slabe, care trfiesc departe
de familie, personae carc triiesc o situalie penibili, neaand o altemativd. Pe plan social, atitudinile
negative fattr de va6ta a trei4 pierderea rolurilor
si
statutelor
$i
proliferarea violenfei in general sunt
factori favorizanti. Familiile care trliesc evenimente stresante importante (divorf, gomaj, alcoolism,
violen{d in familie) prezinti de asemenea, un fisc crescut.
Dependenta fizici
$i
psihici a vaNtnicilor poate declan$a, la dndul ei situalii de violenl5 sau abuz
din pafiea celor care ii ingrjjesc. Victimele sunt adesea femeile, in special cele care, din diferite
motive, au un comportarnent dificil (boala psihicd, defrcit cognitiv, incontinen!tr, teziri noctume etc)
In culegerea de date nusa va evalua toli acqti factori de risc, reafizend un pofirt al victimei, chiar
dace nu este foade bine contulat.
Analiza
ti
interpretarea datelor. Diagnosticul de nursing
In urma culegerii de date
Si
a analizirii
$i
interpretirii lor va fi posibild stabilirea manifestdrior de
dependent5, a surselor de difrcultate, precum
li
a interactiunilor ditrtre aceastd nevoie qi celellalte
nevoi fundamentale.
Citeva posibile diagnostice de nursing, dupd clasificarea indei Carpenito adoptatd de NANDA
(Asocia{ia Nord-Americane pentu Diagnostice de nursing) ar fi urmitoarele:
.
Adaptare ineficace legati de depresie secundard stresului sau alterdrii procesului de gandire.ln
fata acestui diagnostic nursa va identifica, impreund cu varstnicul,principalele cauze de inadaptlrii,
stabilind punctele slabe, dar mai ales rcsu$ele pozitive ce ii pot permite elaborarea unei strategii de
combatere a stresului
.
Deflcit (potenfial) de menlitrere a sanetdlii legat de o lipsi de cuottinle privind mdsurile de
igieni sau folosirea abuzivi a medicametrtelor sau a altor substatrle
.
Accident (potenlial) legat de un defrcit senzodal sau motor, sau de o lipsd de cuno$tinle privind
pedcolele mediului inconjuretor
Violenta pote4iale legatd de deprcsie, comportament sinuciga$ sau abuz de medicamente
sau/qi alcool
.
Abuz (potenfial) legat de sciderea capaciti{ii func{ionale gi de mediu social inadecvat.
Aceste diagnostice acfuale sau potenliale permit previziunea efectelor unor probleme asupa nevoii
de a evita pericolele. Pe de alttr parte, nesatisfacerea nevoii de securitate antreneazl aparilia unor
manifest[ri de dependentd la nivelul celorlalte nevoi fundamentale
Lp Nevoia de a evita pericolele
Planilicarea
ti
implementarea interven{iilor
Pritr actiunile planiflcate se va urmtrri prevenirea sau corectarea, efectelor pericolelor care
ameninfe integdtatea fizice sau psihicd a varstnicului.
INTERVENTII PREVENTIVE
Pentru o mai bunS sistematizare vom trata interventiile preventive referindu-ne la trei categorii de
probleme: cele legate de mediul inconjurtrtor, cele legate de comportamente cu risc crcscut,
$i
cele
legate de strs
tianxietate.
In ceea ce privege activitatea preventiva, nusa va colabora cu toti membrii
echipei de ingrijire inclusiv familia
$i
apropialii varstnicului-
ti,
acolo unde existd, cu releaua
comunitara
a. Factorii de mediu. Amenajarca (adaptarea) mediul fizic in vederea prevenirii ciderilor sau a
altor accidente gi a diminulrii impacnrlui psihologic asupra vaNtnicului:
.
Veriflcarea surselor de cSlduri ( sobe, radiatoare, calorifere)
ti
adaptarea lor in vederea
protectiei var$nicilor
.
Iluminarea scerilor, acopedrea lor cu material antiderapant, vopsirea ultimei trepte cu alti
culoare
.
Adaptarea inalfimii patu lor pentru a pemite urcarea
$i
coborarea din pat frrd eforturi
deosebite
.
Cutiile cu medicamente vor fi etichetate
ti
inscriptionate cu caractere mari, vizibile, In cazul
verctnicilor cu deficit cognitiv, medicamentele nu vor lisate la indemana destom, iar administrarca se
va face numai sub supraveghere
. Asiguarea accesibilititii cat mai facile la dispozitive protetice (ochelari, proteze auditive,
carje, baston, cadru, fotoliu rulant etc) pentnr a pemite varstnicului pestrarea codtactului cu mediul qi
antuajul
Nevoi a Diasbstic de nwsinp
A resDira Alterarca
potentialtr
lesatt de durere cronici
A manca si a bea Alterarea a nutritiei(aDort insuficient) lesate de o stare deprcsiva
A elimina Alterarea elimindrii (incontinenf! urinari) legati de anxietate secundari
stlesului
A se mi5ca, a avea o bund
postura
Intolennla la activitate, legata de durere, depresiesau consum abuziv de
medicamente
A dormi. a se odihni Tulburdri de somn leeate de schimbarea mediului
A se imbdca
$i
a se
desbrica
Incapacitatea de a se imbiaca legatd de durerea cronicd
A-$i mentine temperafifa ln
limite normale
Hipotermie legate de accidente secundare neadapt5di la mediu
A fi curat, a avea tegumente
intacte
Alterarea potentiab legati de accidetrte secundare neadaptirii la mediu
A comunlca Izolare legati de depresie
A tlii confonn propriilor
convinseri spidtuale
Afectare spirituah legatd de pierderea unei penoane apropiate
A se preocupa, a se realiza Alterare a imaginii de sine, legatd de depresie sau de scdderea
caDacit[tilor functionale
A se recrea Defrcit de activit6fi recreative legat de uI! ambient neadaptat
(institutionalizare)
A invata lnabilitate de a invata. lesale de deDresie sau,/si neadaotare
Lp Nevoia de a evita pericolele
.
Asigurarea pentru cei care treiesc singuri, cA existe posibilitatea interventiei de ulgerlF
(sonede, telefon sau chiar pager)
o
Asigurarea unei bune supravegheri in timpul noplii
.
Verificarea pedodicda ariilor unde circuli mai mult
.
Instmirea varstnicului privind transfeml ditr pat in fotoliul rulant
$
invers
.
Si se permiti varshfcului institulionalizarea sd-qi amenajeze in ala fel incat sd fie cat mai
asemandtoarc cu cea in care traia anterior institutionalizdrii.
.
Respectarea, pe cat posibil, a dispunerii obiectelor ditr camertr
$i
nemutarea lor fErd acordul
prealabil al verstnicului
.
Respectarea intimitili vaNtricului
. Acordarea dreptului de decizie in orice mtrsula de schimbare care 11 viziteazd pe vershfc
.
Idvefarea varshicului in ceea ce pdvege mdsura de schimbare care il vizeazi pe vestnic
.
Invtrtarea vaxshicului in ceea ce prive$te mesurile de prevenire ale accidentelor
.
Reducerea shesului
9i
a alxietilii prin fumizarea oricdror infomalii care il viz,raze pe vtustnic
sau spaliul ambiental (topografie, personal, rutine etc)
b. Comportamente cu risc crescut. Aga cum am mentionat anterior, ln aceasti categorie intre
consumul abuziv de alcool sartgi medicamente, tabagismul
$i
sinuciderile. Diffie toate aceste tipuri
comportamentale vom insista asupra stategiilor menite se previn[
$i
empatie.
.
Instaurarea unui climat de ltrcredere, pdn apropiere
9i
empatie
.
Crearea
$i
folosirea unor relele de sprijin penhu a-i ajuta pe varstnic se combate singuretatea
.
Diminuarea sentimentelor depresive gi redarea speranlei prin verbalizarea
$i "ventilarea"
emoliilor de neputinfd
c. stresul gi arlxietatea. Intervenliile preventive carc vizeazi reducerea factorilor de stres qi
atrxietate sunt numeroase. Iatd cateva dintre ele:
.
identificarea factodlor de stres la verstnici (boli somatice sau psihice, doliu, singuatate,
schimbiri de domiciliu etc)
.
modificarea
$i
adaptarea ambienhrlui pentru ca impactul asupra vaNtnicului sd fie cat mai
redus posibil
r
diminuarea simptomelor prin incurajarea verbalizdrii emo{iilor gi prin folosirea tehnicilor de
ascultare
.
supravegherea consumului de medicamente, avand in vedere atat efectelor secundare, cat
$i
faptul cA, adesea, ele constituie numai o solulie hecetoar pentru eliminarea simptomelor stresului
$i
anxiedlii
INTERVENTII CURATIVE
Ditrte intervenliile curative, ne vom referi in continuare la cele menite se dimitrueze sau sd
suprime durera, intrucat aceasta reprcintd un simptom des intalnit la vexstnici
$i
constituie una dintue
ameninfirile cele mai serioase asupra integritdlii psihice sau fizice. Celelalte intervenlii, care vizeazd
alte fenomene ce afecteaze nevoia de a evita pericolele (depresiile, ciderile, sinuciderile, abuzul etc)
sunt fie preponderent preventive, fie tratate la capitolele respective.
Dupd ce durerea a fost aten evaluattr, se vor lua misuri prin dimitruarea sau indepertarea ei. latd
r
cateva strategii care pot fi utilizate:
.
manipularea varstnicului cu bldnde{e, firi usca. Nu mre sunt plemgerile din cauza neglijenlei
personalului de ingrijire in manipularea pacinfilor
.
mi$carea
$i
intoarcerea boltravului, respectandu-i ritmul sau, dupa caz, orarul de rotatie
.
asigurarea unei pozilii in care durerea este cel mai pulin sinfit6, sau cel mai uSor supofiabile
.
folosirea cu discemimant a analsezicelor. frrd a face abuz
Lp Nevoia de a evita pericolele
.
consultarca vaxstnicului in ceea ce privelte metodele carc s-au dovedit eficace antrior
e folosirea mai multor metode combilrate, dand dovadi de creativitate
r
educarea neprofesioniqtilor privind recunoa$terea semelor durerii
ti
importanla indepirti.rii ei
In privin{a administririi analgezicelor trebuie alute in vedere ceteva aspecte:
-
efectele secundare (idtatie gastrictr, constipalie, retenlie urinari, tulbuiri de veder etc). Dace
medicamentele fac mai mult I[u decat bine. trebuie incercate altemativ
- cand durerea este acute (ca in cazul unor boli terminale) nu trebuie sd se creada ca
medicamentele, din cauzd ci sunt prescrise in cantitili mari, pot avea efecte iatrogene sau pot da
depeldenli. Scopul principal (cateodati unic) este indepirtarea duedi. Singura regule este de a
administra medicamentele dupd un orar riguros, ffue a a5tepta ca bolnaml str o ceari. Majoritatea
analgezicelor
ti
narcoticelor folosite id ingdjirile paleative sunt eficace dac6 sunt administrate
judicios,
ftrA temeri inutile priyind dependenfa fald de medicament
- cand valsh cul este cotrfuz, nu se plenge, sau acuzele sunt foate vagi
9i
difuze, durerile pot fi
adesea mai atroce decat ne putem imagina. Cunoagerea semnelor drredi este absolut necesari
- cand durerea este indepertati, integritatea varstnicului este protejat5
li
el i$i poate urna
activitatea zilnice, ffud a regresa sau a se izola din cauza dureri. Confortul
$i
calitatea vietii sunt
menrinute ceea ce li permite relatiilor interpersonale. In ciuda sufednTei, el se simte protejat, pentru cd
Stie ctr suferinta sa este luatd in seam[.
Evaluarea
Nevoia de secudtate este atQt de cuprinzetoare incdt este mul mai uqor de evaluat global
satisfacerea ei decet de evaluat rezultatul fiecerei intervenlii specifice. Iate cateva intrebdri ale ciror
dspunsuri pot constitui indici importanli ai succesului inteNentiilor:
.
modifictrrile
ti
adapterile ambientale au redus gradul de all"{ietate?
.
Varstdcul are incredere
9i
se implicd in relalia de ajutor?
.
Este capabil se vorbeascd pozitiv despre siie
fi
se-qi asume noi roluri?
.
Releaua de sprijin este eficace?
.
Varstnicul este capabil si ia decizii pertinente ln ceea ce-l prive$e?
r
Se simte in sigurantd in mediul in carc trtrie$te? Soluliile gdsite sunt temporare sau trebuie
adoptate ca definitive?
O evaluare completi a satisfacerii nevoii de securitate este aproape imposibild, de aceea ne vom
concentra asupra prcblemelor majore ale virstnicului, apehnd la reevaliEri frecvente ale
st ategiilor preventive
li
curative, reugind astfel prevenirea
Si
controlarea multor situalii de risc,
precum qi ameliomrea cattelii vielii vArstnicului.
Lp Nevoia de a conunica
PROCESUL DE NURSING
Culegere de date trebuie sd aibd itr vedere elemente legate de personalitatea vdrstnicului, de
trecutul sdu patologic, evaluarea functiilor senzoriale gi cognitive, precum qi observarea interacliunilor
sale cu mediul inconjuretor.
In debutul conveNaliei cu uo varshic este recomandabil sa fie intebat cu ce formuld sd I se
adreseze. De asemenea
,
se va rumari oblinerea de date privind anturajul, persoana (peNoanele) cele
mai apropiate etc. Varshricii sufera o sede de pierderi care le pot influenla modul de cornunicare
(verbali sau non-verbald), ca
$i
stdrile emofionale
Unele inteberi pot fi ajutdtoare itr stabilirea personalititii varstnicului, a reactiilor sale
emolionale
$i
a capacildlii lui de adaplare:
.
Cat de recent
$i
de ce natura au fost pierdedle?
.
A fost suficient timp pentru acomodare sau pierderile au fost frecvente?
.
Ce simte cand este pus ill situalia sA ceari ajutor?
.
Ce simte catrd intaheste sitaulii sau persoane necunoscute?
.
In general stabile$te cu uqudnJe contacte cu alte penoane? DacI nu, ce il impiedici?
In cadrul etapei de culegere de date se va urmiri, de asemenea, evaluarea functiilor senzoriale.
Evaluarea func{iei vizuale se poate realiza prin prezentarea de poze colorate rsprezentand obiecte
sau fiinle ugor de identificat de c[tre varstnic. Exercifiul se va face intr-o camere luminoase, evitandu-
se zgomotele care pot distage atenlia varstnicului
li
se va repeta la diferite distanfe.
Evaluarea auditivd se poate face in doua feluri: fie punand intrebfui simple la care se poate
rdspunde prin
"da" sau "nu", fie prin a-i cere vdrstnicului sd repete cuvinte simple, de doua silabe
eventual asemlnitoare (deexemplu: soare- boare, case masd- rasa etc). Nursa va sta cu fala cdte
varstnic, apoi exercifiul va fi reluat, nursa stand cu spatele citre vfustric.
Evaluarca tactila trebuie sA vizeze tlei aspecte: atingerea, durcrea, senzalia de cald
ti
rece. Pentu
pdmul aspect se va folosi lm tampon de vate cu care varstnicul va fi atins pe difedte regiuni ale
corpului. Pedtru evaluara senzatiei de durere se va folosi un ac, intrebandul pe varstnic daci
$i
cat de
intens simte intep5tura. Pentu deteminarea percepliei de cald
$i
rece se vor folosi doua eprubete cu
lichid ca1d, respectiv rece.
Evaluarea olfactivd se va face ceiandu-i virstnicului si identifice mirosui (mentd, tutun, flori etc).
Mirosul va fr evaluat in special la persoanele cu deficit cognitiv,
ttiut
flind faptul ce acestea prezinte
adesea alucinalii olfactive.
DupA evaluarea functiilor senzoriale se pot trage concluzii asupra comportamentului verbal al
varstoicului, cum ar fi: rispunde la intrebiri? Ce limbaj folosegte? Pune inhebiri suplimentarc? Este
atent? Se poate concentra? Ce stare emotionali are? Toate aceste informalii sunt utile in evaluarea
unor funclii cognitive (memoda, inlelegere,
judecate)
Memoria (capacitatea de a inmagazina
9i
de a reproduce infomatii, evenimente, experienle
trecute) implic6: memoria imediate, recente (de la cateva secunde la cateva zeci de ore), memo a pe
temen lung, rememorarea informa{iilor inmagazilate qi recutroatterca (reprezentarea mentale avand
sursd in tecut; de exemplu un verstnic nu-gi aminte$te un fost coleg de
$coale,
dar il recunoalte in
momenhrl in care priveste fotografii ale unro persoane, prinhe care
$i
ale respectil'ului coleg). Toate
aceste patm aspecte ale memoriei tebuie evaluate pdn intebdri, prin stimularea varstnicului de a
povesti evenimente din trecuh apropiat sau mai indepertat.
De asemetrea, va fi evaliatb capacitatea de inlelegere qi de a calcula, prin exercifii simple (adunare,
scidere) sau prin a-i cere varstnicului se explice infelesul unor fiaze. In afare de aceasta, se va urmeri
Si
compoftamentul sdu, daca actunile sale sunt conforme cu posibilitdfile sale. De exemplu, un
varstdc hemiplegic care insisti in incercarea de a se ddica din pat pentru a merge este o dovadd clare
de afectare a iudecatii.
Lp Nevoia de a comunica
Analiza qi interpretarea datelor tebuie sd stabilesci daci existd de dependenfd legate de
nevoia de a comunica. De asemenea, tebuie
linut
cont de probleme potentiale care pot antena
dificutafi de comunicare. Problemele care apar cel mai frecvent sunt:
.
Alterare a comunicirii verbale legati de un deficit auditiv sart$i vizual
.
Alterare a comunic6rii verbale legate de afazie sau bariere de limbaj
o
Izolare sociald legata de un defrcit auditiv sau/qi vizual, de limite functionale sau tulbureri
de vorbire
Pe de alti parte, nu trebuie uitat fapful ce nesatisfacerea nevoii de a comunica are repercusiuni
celorlalte nevoi firndamentale:
Planifi carea
Si
implementarea intervenliilor
Intervenfiile vor viza citeva aspecte principale: imbunet5lirea comuticdrii, prevenirea izoldrii
sociale, asigumrea unei ambianle corespunzltoare.
a. Pentru lmbunAtilirca comunicerii nulsa trebuie si aibd in vedere urmetoarele principii:
.
SA-$i dacA timp pentru a discuta
li
a asculta
.
Sd dea dovadi de empatie
ti
se accepte peredle varshicului, feld ajudeca
o
Sd foloseasci mijloacele de comunicare non-verbali (mimice, gestica" atingere, postud, tonul
vocii, debitul ve$al etc) firA, insA, a exagera
r
Sd lase sufrcient timp varstnicului pentm a-qi organiza
9i
exprima ideile
.
Sd vorbeasce lent
$i
clar, cu fala cetre varstnic, debdu-i totodate posibilitatea acestuia sd-i vade
migcdrile buzelor, de asemenea, nu va amesteca in timp ce vorbegte
Nevoia Diasnostic de nusins
A respira Respirafie ineficace legattr de imposibilitatea de a-$i exprima
anxietatea
A minca
5i
a bea Alterarc a nutdtiei legate de incapacitalea de a spune cd ii este
foame savsi sete
A elimina Incontinenla (prin prea plin) legatd de dificultatea de a-qi exprima
senzatia de eliminare
A se migca, a avea o bun[
DOSfuia
Alterarc a mi$cirilor legate de dificultatea de a-ii exprima
disconfoful
A dormi. a se odilni Hipotemie legat5 de incaDacitatea de a sDune ctr ii este fris
A se imbrica
9i
a se desbrdca Alterare legati de incapacitatea de a-$i exprima gusturile
vestimentare
A-$i menline temperatura in
limite normale
Tulburdri de somn legate de incapacitatea de a-fi expdma temerile
privind
somnul
A fi cuat, a avea tegumente
idtacte
Alte.are a integrititrii tegumentelor legate de incapacitatea de a
anunta cA este ud
(urind)
A comuntca Anxietate lesate de dificultatea de a-si exDrima sentimentele
A trii conform propriilor
convitrgeri sDirituale
Afectare spidtuald legate de imposibilitatea de a participa la
serviciul religios secundare dificult5lilor vizuale sar/si auditive
A se preocupa, a se realiza Restangerea a activititilor legatd de dificultatea de a comunica
verba;
A se recrea Deficit de activitAti rccreative legat de incapacitatea de a partcipa la
activitelile prefelate (ti citit etc), secundare problemelor
vizuale/auditive
A invata Incapacitatea leqata de deficit cosnitiv sau afazie
Lp Nevoia de a comunica
.
SA foloseascd ftaze
$
cuvinte simple, al cercr inleles sI aibi sens penh! interlocutor. Se va
evita termenii tehnici
$i
expresiile argotice
. Dacd un cuvant sau o frazd nu vor fi intelese, ele vor fi rcpetate intocmai, pentru a nu stami
confuzie
o Tonul folosit va fi pulin mai ddicat, dar nu restit
.
DacE vafitnicul folosegte protezd auditive, nursa se va asigura cd aceasta este in stare de
futrclionare
b. Izolarea sociald reprezinte starea in care individul dore$te sl intre in contact cu cei dinjur, ffuA
a fi, instr, capabil. Noella Gervais asociazi izolarea sociald cu
"privarea
senzorialt' (modificirile
senzoriale) care accentueazi
$i
este, in acela$i timpp, accentuate de izolarea sociale (prin exersarea tot
mai redusi a functiilor senzoriale)
Pentru a preveni izolarea sociali vor fi identificate pe$oanele cu risc crescut: cole cu leziuni
permanente sau temporare ale organelor senzoriale, cele imobilizate sau carc tdiesc izolat.
Pmcticarca unor exercitii fizice sau a unor activitili care presupun luarea unor decizii ii ajutd pe
client in prevenirea izoltrrii gi in menfinerea imaginii qi respectul de sin. In plus, mentinerea relatiilor
sociale qi oearea unor re{ele de sprijin (rude, pdeteni, apropiafi etc) este eseniiald.
c. Mediul ambiant. Orice fiinfd umantr are nevoie de stimuli pentru a mentine relaliile cu semenii
sfi. Or, cum majoritatea stimulilor provin din mediul ambiant, acesta va fi adaptat posibilitAlilor
vAntnicului de a recepfiona acegti stimuli gi de a menline contactul cu rcalitatea inconjurdtoare.
Amintim in continuare cateva modalitdli de adaptare a mediului: calendare, ceasuri cu camctere mari,
orare afl$ate, nultrere, tdblile
ti
segeli indicatoare, iluminare suficient[, oglinzi, ziare
ti
rcviste cu
caractere mari, radio, TV, telefoafle, obiecte familiare ( fotografii, mobile etc). Se va eyita transferul
dintr-o camerd in alta. De asemenea, se recomandi asigurarea unui personal stabil, stabilirea utrei
rutine, evitandu-se, inse, motrotonia. La toate acestea se adaugd permisiunea de a fi vizitat oricand de
rude, prieteni, apropiali.
Eval uarea
Rezultatul intervenliilor va fi evaluat in futrcfie de rdspunsurile la unele inhebari ca:
.
Este clientul capabil si-$i exprime doridtele, nevoile, pdrerile intr-o manied in care poate fi
inleles?
. Este ancorat la realitate? Poate controla mediul ambiant?
.
Menfine contactul cu familia
fi/sau
apropiali?
Comunicarea, in special in geriatrie, este o artd care, ata cum mentionam la inceputul acesfui
capitol, nu constd numai intr-un schimb de cuvinte, ci se insolegte de schimburi de idei, emofii gi
sentimene. A tru
tti
sau a nu putea comunica este un pericol pentu echilibrul psihic la orice varste, dar
mai ales h varsta a treia.
Lp Nevoia de a avea o preocupare, de a se realiza
Procesul de nursitrg
Culegerea de date
Prima informa{ie de care avem nevoie in aceastA etapi legatd de ce fel demunca a depus
varstnicul in viala activi. Apoi vom incerca sA aflAm ce reprezenta prefesia pentru el
9i
cate importa4e
acorda relatiilor cu colegii de muncd. De asemenea, este util de giut
ce reprezenta profesia pentu el
$
cati importanfd acordd relaliilor cu colegi de muncd. De asemenea, este util de
$iut
ce alte activitdli
desfetura, ln afara serviciului, pentru a fi util (preferinle, hobby-uri etc). Nu trebuie pierdut din vedere
factorul emolional, reacfia sa fate de restdngerca sau de incetarea activitAF, ca
$i
felul in care i$i ocupe
in prezent timpul, ce aspira.tii are etc.
Analiza
ti
interpret.rea datelor, Diagnosticul de nursidg
Dupd culegera gi clasifrcarea datelor vor fi identificate umitoarele:
.
Probleme actuale sau potenliale de dependente
o
Sursele principale de diflcultate
.
Interactiunile dintre problemele de dependenli
$i
celelalte nevoi lirndamentale
Principalale diagnostice de nursing vor fi legate de alterarea imagir i de sine (realizarea rolurilor)
ti
de incapacitatea de a face fali unor situalii sau venimente
Nevoia Diaqnosticul de nurcins
A respfa Respiralie inehcace legatd de anxietate secundarA
setrtimentului de neDutinte
A metrca si a bea Alimentatie deficitardlesatA de liDsa de activitate
A elimina Tulburdri de eliminare legate de pierderea
intimitdtii orin deoendentd
A se miqca, a avea o bune posturd Alterare legate d sentime[tu] de neputinti
secundar incapacitetii de indeplinire a rolurilor
A dormi. a se odihni TulburdLri de somr leeare de liosi de acrivirate
A se imbrdca
ti
a se desbdca Deficit legat de neputinta secundad modificdrilor
musculo-scheletice
A-9i mentine temperatura in limite
1rolmale
Hipotermie (pote4iali)
legati de lipsa motivatiei,
secundar oierderii de roluri
A fi curat, a avea tegumente intacte Alterare legate de [psa de activitate secundare
Dierderii de roluri
A comunica Accident potenlial legat de deformarea imaginii
de sine secundare deDendentei
A tlei conform propriilor
convinseri sDirituale
Alterarc a comuncdrii legatd de izolare secundard
oierderii rolurilor
A se preocupa, a se realiza Afectare spi tualtr legatA de incapacitatea de a
pani ci pa l a servi ci i l e rel i gi oase. secundam
independentei
A se recrea Deficit de activittrli recreative legat de izolare
secundard oierderii rolurilor
A invafa Neadoptarea regimului terapeutic legata de
senrimentul de nepulinli secundar pierderii
rolurilor
Lp Nevoia de a avea o preocupare, de a se realiza
Planilicara
li
implementarea interventiilor
INTERVENTII PREVENTIVE
Nursa va sugeE vantnicului mijloacele de a s realiza,
tinand
cotrt de personalitatea acestuia, de
versta s4 ca
li
de religie, profesia din viafa activi, nivelul de educatie
ti
culture. Se va incuraja
continuarea activit5tilor preferate, obi$nuite (Iesut, tricotat, artizanat, bricolaj, inftetinerea casei etc)
pentnr ce este important ca va$tnicul sd rimaneactiv (in masua in care capacitilile functionale ii
permit). De asemenea, va fi incurajati abordarea altor activitili (desen, picturi, gridinerit) in vederea
menlinerii sart$i dezvoltarii potentialului creator. Toate aceste intervenlii ii vor ajuta pe varshici in
menlilerea gradului de independetrla necesard satisfacerii nevoii de a fi util.
INTERVENTII CURATIVE
Acestea nu se adrcseaze unui diagnostic de nursing bine precizat, ci sunt elabomte in trncfie de
anumili factori (roluri, activitate etc)
.
Conqtientizarea propriei identiteli. Nusa trebuie sA discute cu var$licul despre realizdrile sale
anterioare. "Terapia reminiscenlelor", care permite rememorare4 dimpreune cu o atitudine pozitivd
(evitindu-se discutarea e$ecurilor sau a slibiciunilor) sunt mesud care incwajeazi conttientizarea
identitdtii.
.
Intefinerea speranlei. Nursa tebuie sil incurajeze pe varstoic in realizarea faptului ce este,
inci capabil sE fie util, ajutandul totodat5 sise motiveze. Ea va elabor4 impreund cu clienhrl stru,
lnand
cont de gusturile
$i
p&ferintele acestuia, plaoud realiste care sd-i stameasce interesul
$i
s5-i
intretind speranta. Speranta intreline activitatea
$i
itrdep[rteazd dezinteresul.
.
Pestarea controlului asupra propriei vieti. Am vtrzut carc este importatrfa controlului in
diminuarea depresiei. Sentimennrl de a putea stApatri situalia imbunetAle$te imaginea de sine. Este bine
a se lesa puterea de decizie clienhrloi nostru, chiar dace aceastd decizie nu este intotdeauna u$or de
luat. Alegerea activitililor, a vestimentaliei, sau a amerutjeri camerei sunt lnsd decizii pe care
varstnicul le poate lua cu usudnta. Pe de altd parte, respectarea spaliului ambie al, a intimitefi
varstnicului, este o dovadi ce el iti poate controla, inca, propria viati, propriul spaliu. Unod simple
gesturi
9i
exprcsii capdte dimensiuni treatteptate. De exemplu, exprcsia "Pot se intru?" ii demostreaze
vaNtnicului ci este stipan pe spafiul sdu.
.
Pdstrarea unei bune imagini de sine
ti
a propdei valori. Nulsa trebuie se dea dovade de
creativitate
ti
sa geseasce pentru client activititi care sd-i menfintr sensul propriei valori (si-i ajute pe
altii, sA devine utr bunic adoptiv, sau chiar un fel de consilier)
.
Invingerea sentimentului de neputin!5 (fa{d de imbAtranire, boaE sau pierderea autonomiei)
- modificarea ambientului cu scopul de a-l face cat mai simplu
$i
cat mai sigur. Ajutarea
varstnicului de a se adapta cat mai repede noilor condilii
- informarea clintului asupra bolii sale
9i
stimularea lui in luarea de decizii
-
batarea varstnicului ca pe un adult. Evitarea hiperprotectiei, a matemajului xagerate sau a
infatrtiliz5ii clientului. Determinarea anturajului in adoptarea aceleia$i atitudini
.
lArgirea gupului de sprijin, prin educarea familiei qi a anturajului
.
stabilirea, impreund cu clientul, a unui progam zilnic sau./qi sdptdminal, discutdnd
9i
identificind acele activitdli care sunt cele mai convenabile pentru virstnic, urmdrindu-se implicarea sa
activa
Evaluarea se va face pomind de la patru criterii pdncipale:
1. clientul
9w
declare ce are un control mai bun asupra evenimentelor
$i
sifualiilot
2. clientul are posibilitatea de aleere in ceea ce privette viata personaltr qi regimul terapeutic
l . cl i enrul
i i -a
l argi t
"gama
de rol uri
Lp Nevoia de a se recrea
Procesul de nursing
Culegerea de date
Pentru evaluarea nevoii de recreere, nursa va trebui si ob$na date p vind modul de recreerc
preferat, ca
Si
r4iuni
Sijustificiri
ale nepracticirii de activit6fi rccrcative. Matteson
ti
Cormell sugereazi
un tip de interviu care sd cuprindd, printer altele,
$i
unnetoarele intrebtrd:
.
Descrieti-mi o zi obi$nuitd! Se va determina astfel prpo4ia de timp consacrat repausului qi
activiti{ilor rccreative
.
Sunt luquri pe care ati wea sA le facfi, dar nu le faceti? Aoaliza rdspunsului va permite
cunolterca posibilitaflor (abilitifilor) virstnicului, precum gigradului de interes in a se recrea
.
Ce faceti pentru a vA destinde? Rdspunsuile la aceastd inhebare vor permite identificarea
preferinlelor vaNtnicului sau lipsa de activitate
$i
motivele acesteia
o
Cr.rmobi$nuiati sd vt dishati iminte de pensionare (intemarex Se vor identifica astfel
schirnbldle produse in modalititile de recreere
;i
factori determinanli ai acestor modifictrri (boald,
mtemarc etc)
.
Ce v-a determinat se incetali p@cticarea unor activitaF recreative? Analiza rdspunsudlor va
releva unele probleme de sindtate sart$i eventuale modificari de perceptie
$i
interpretare ale virstnicului
("Distraclia nu este penfu bahani:, "Nu se cade la var$a mea" etc)
Analiza
ti
interpretarea datelor. Diagtrosticul de nursing
Dupd culegerea gi clasificarea datelor, nursa va determina manifestlrile de dependen![
9i
de
independen!5
9i
va identifica eventualele barierc in satisfacerea nevoii de a se recrea. Acele bariere pot fi
de ordin frzic, psihologic (sau,/qi cognitiv) qi socio-economic, dupe cum urme,lzd:
a. Bariere fizice
r
Imobilizare
.
Durere
.
Modificfi ale constienlei
.
Deficit senzorial
o
Oboseald
.
Scddere a capacilali de migcare
.
Boald
b. Bariere psihologice (sary';i cognitive)
r
Defrcit cognitiv
.
Lipsi de motivatie
.
Depresie
.
Lipsd de cunostinle
.
Jentr, pudoare
c, Barieresocio-ecomonice
o
Lipsa unei r4ele de sprijin
.
Izolare
.
Resuse financiare
.
Probleme de transport
ln urma analizei datelor, nursa va identifica principalele problerne de dependen{i, sursele de
dificultate
Si
efectele nesatisfacerii aceste nevoi asupra celorlalte nevoi firndamentale I nevol nevol
Nevoia Diasnostic de nursine
A resDira ResDiralie inefrcace lesat5 de Dracticarea de activitati neadecvate
A manca
Si
a bea Alterare a nutdfiei (apofi in exces) legate de scdderea activitefii
fizlce
I
Lp Nevoia de a se recrea
A elimina Tulburiri de eliminare (poliurie) legati de stes secundar unor
activitad
A se milca, a avea o bunt posture Alterare a mobiftelii legatA de practicarea ullor activitefi
neadecvate
A dormi. a se odilni Tulburirii de somn
(insomnii)
lesate de lipsd de activitare
A se imbrdca
ti
a se desbrdca Alterare in modul de lmbidcare, legate de lipsa stimulirii,
secundare lipsei de activitali reqeative
A-ti men[ine tempeBtura in
limite nomale
Hipertermie (potenlial) legatd de activitdti care implicd o expunere
Drelungitd la soare
A fi cumt, a avea tegumetrte
intacte
AlteBrea integdtdtii tegumentare legate de practicarca rmor
activitdli ce implicA folosirea unor substanle iritante (in pictui de
exemolu)
A comunica Lipsd de comunicare legati de imposibilitatea de a se recrea (lipsi
de motivatie)
A trdi conform propriilor
convinqed spirituale
Afectare spirituah legatd de imposibilitatea de a participa la
sArbdtori religioase
A se preocupa, a se realiza Sentiment de treputinfe legat de lipsa de motivalie secundard
imposibilitdtii de a se recrea
A invata Lipse de cunottinte privind importaota activitililot recteative
Planifi care
$i
implementarea interventiilor
Nursa trebuie s[ elaboleze planuri de intervenfii capabile sA rcaducA efectele problemelor de
dependenfi la nivelul acestei nevoi.
a) INTERVENTIIPREVENTIVE
Intervenliile prcventive vor putea fi planificate atat pentru varstnici care trdiesc la domiciliu, cet
ti
pentru cei imtitutionalizati. Acestea constau in incurajarea
$i
stimularea varstnicului cetre activitdtile
recreative prcferate, prin explicarea importanlei acestor activitdli pentru confortul general. In caz de
nevoie
Si
in limita posibilitd{ilor se va acorda sprijin sau se va umari creearea unei rclele de spdjin
din sAnul anturajului varstnicului.
b) INTERVENTII CURATIVE
Nursa va elabora acest tip de interventii in func1ie de suna de dificultate (monotonie, lipsd de
motivatie, izolare) pentru a putea reduce sau elimina aceste surse:
l. Monotonia
.
Activit6tile zilnice vor fi planificate irnpreund cu varstnicul, oferindu-i dreptul de decizie
.
Se va stabili o rutine cat mai apropiati de cea anterioarl pensionirii, sau dupd caz, intemirii
.
Varstnicul va fi incurajat ln schimbara imbrlcaminlii in timpul zilei. Portul imbrAcimintii de
noapte poate incita la inactivitate
.
Se va stabili un orar de vizite, pentru a IIu avea prea mul{i vizitatori in acelagi timp sau in
momente inopofiune
.
Cadml ambiatrt va fi modificat (pe cat posibil), {icind apel la fantezie
ti
creativitate
.
Se vor procwa
ti
se vor pune la dispozilie ziare, ce4i gi, daca este posibil, radio
ti
TV, IeI6 ca
acestea se devini singurele mijloace de destindere
. Infiinlarea in unitalile de ocrotire a unor servicii de ergoterapie unde varstnicii ar putea practica
activitdti preferate: tficotat, crcitorie, bricolaj, gadinArit etc. Pentru stimulare, obiectele confeclionate ar
putea fi comercializate, sumele astfel oblinute putand fi folosite, o parte la achizilionarea materiei prime,
iar cealaltd parte revenindule celor care le-au confectionat
Lp Nevoia de a se recrea
.
Se pot organiza mici ceremonii, cu diferitele ocazii (craciun, anive$5ri, onomastici, md4i$or etc)
la care virstnicii sd fie incuajali sA participe
.
Beneficiind de o relea de sprijin, bazati in mare parte pe voluntadat, se pot organiza spe-ctacole
cu concusul unor interpreli consacrati sau chiar al unor virstnici din institutie/terotoriu
.
Va fi stimulati creativitatea verstnicilor pdn organizarea de mici expozilii (cu vinzare)-pictur6,
artizanat etc.
.
Apeland h unele firme, pentu sponsorizare, se pot organiza excwsii
2. Lipsa motivaliei
.
Este rrecesar se se deeze o apropiere fap de varstnicul care manifesti lipsi de interes,
incercandu-se identifrcarea cauzelor care au generat-o
.
Incurajarea verstnicului in exprimarea sentimentelor dovedelte a fi valoros mijloc de
investigati, Folosirea sa trebuie, insA, IEcutA cu discemimatrt, 6re exagerdri pi numai dupd o
pregdtire prcalabiE a va$tnicului
.
Canalizarea varstnicului c6tre o activitate rcdeativi se va face cu tact, Iir6 a forla lucrurile,
astfel dscend un rezultat opus celui dorit
3. Izolarea sociald
.
Itrcurajarea
ti
mnlinerca rclatiilor cu anturajul trebuie sA fie un obiectiv permanent pentru
nursA. In acest sens, se recomandi ca orele de vizitd sd fie elastice, descurajind politicarigidd a
perioadelor sticte de vizittr
.
Pentru cei nedeplasabilii se vor asigura fotolii rulalrte, pentru a putea fi traNportali itr locuri
de agremetrt sau in servicii de ergoterapie
Evaluarea eflcacitdlii idtervenliilor se va face
{in6nd
seami, de reguld, de urmdtoarele criterii:
-
dace varshicul este satisficut de nivelul sdu de activitate
- dace face pane dintr-un gnrp social
-
dace acuzd sau nu stare de plictiseald
In afard de aceste criterii, nurca ili poate stabili, in funclie de propria creativitate
li
imaginatie, orice
alte critedi de evaluare, potrivit condifiei iniliale a varstnicului
$i
posibilitdlile sale
Lp Nevoia de a invila
Procesul de nursitrg
Culegera de date
Dupa Evelyr Adam "nevoia de a invata poate fi condilia esenfiah a rcstabilirii independenlei
ltr satisfaoerea futuror celorlalte nevoi firndamentale". Nursa care evalueazi aceasta nevoie trebuie sA
se informeze asupra a ce
$tie
vaNtnicul despre staxea sa gi cate impodanti acordi faptului de a-ti
cunoage condilia, Daci persoana dore$te se gtie mai mult, va fl intrebati ce fel de informatii o
intereseaz6
In acela;i timp vor fi investigate: nivelul de educalie gi intellectual, sursele de unde vdrstnicul
igi i4 de obicei, informaliile (radio, TV, presd, conveNatii etc), gadul de activitate, preferintele in
ceea ce pdve$te modul de a se reclea.
Analiza
ti
interpretare. datelor (diagnosticul de trursing) va permite identiflcarea
problemelor de dependenli, a surselor de dificultate (lipsa de cuno$titrle)
$i
interacliunile acestom cu
celelalte nevoi fundamentale:
Planifi carea
$i
implementarea intervenliilor
a. INTERVENTII PRXVENTIVE
Interventiile care vizeazd menlinerea independenTei in satisfacrea nevoii de a invata sunt
numeroase penfir cA toate misurile prcventive pentru menlinerea independenlei in cadrul celorlalte
nevoi fundamentale implici procesul de itrvelare, in care nursajoaca important al fumizorului de
Nevoi Diaglostic dg nursins
A respira Respiralie ineficace legate de tpse de cunoltinte
Drivind tebnicile resDiratorii
A minca pi a bea Nutrifie alterati (in exces sau in deficit) legatd de
Iipse de cunostinte
privind
ehidul alimentar
A elimina Tulburiri de eliminare (incontinenti sau retentie)
legati de necunoatterea mdsurilor de igien6 a
elimhtuii
A se migca gia avea o buni posturi Alterare a mobiliti{ii sau vicii de postud, Igate
de refuzul de a folosi aparate protetice sau
aiutetoare
A se imbrdca
9i
a se dezbrdca Mod inadecvat de imbrdcare legat de lips6 de
cuno$tinte privind adaptarea vestimentaliei la
conditiile actuale
A-$i pasEatemperatura in limite normale Hipo- sau hipedermie legate de nadoptarea
mdsudlor de mevenire
A fi curat. a avea tequmente intacte Deficit de ieienS leeat de liosd de cunostinte
A evita pericolele Potential de lenile legat de lipsd de cunoqtinle
privind
Drevedrea cdderilor
A comunlca Izolare legatd de necunoa*erea rctelei de
comunlcate
A trei conform prcpriilor convingeri spidtuale Afectare spir:ituah legate de necunoa$terea
serviciilor relieioase disoonibile
A fi util, a se realiza Deficit de activitAf legat de necunoatterea
mdsurilor adecvate
A se recrea Lipse de activitili recreative legatd de
necunoa$terea disponibilit5liilor din institulie sau
din teritoriu
Lp Nevoia de a invlta
cuno$tinfe
$i
imformalii, aldturi de cel de coordonator. In toate aceasti activitate a ei, nursa va trebui
sd aibi ln vedere ceteva principii:
.
Si
tina
seama de limitele fizice ale vaNtnicului
.
SA respecto dtmul vdrstnicului
.
SA floseasce un vocabular accesibil
.
Si tin6 sesiuni scurte de hvilat
.
Str nu oblige persoana si memoreze tot
.
Str sistini efofiudle varstnicului
o
Sd facd periodic repetitii
b. IN'IER\ENTII CURATIVE
Regulile ce trebuie respectate sunt cele descise mai sus, dar mai nuanlate:
1. Nusa cva
line
seama de limitele fizice ale varshicului
9i
se va adapta condiliei lui:
.
Se asigue o iluminare corespunztrtoarc celor cu probleme vizuale
.
Sa rccurgi h mUloace de comudcarc non-verbald (atingerc) pentru cei cu probleme auditive
sau/gi vizuale grave. In plus, pentru hipoacuzici, se vor folosi tehnicile desqise in capitolul " Nevoia
de a comunica" (vorbirea cu fata citre va6tnic, folosirea uni ton mai ridicat etc)
.
Sa lase timp varstnicului pentru executarca (rcactiile sale sunt mai lente)
2. Sd
lind
cont de sldbiciune, obosealS, durere:
.
Sd aleage momenhrl zilei cand vdrstnicul este in cea mai bune condilie
.
Sd urmeze ritrnul codortabil verstnicului
.
Sd-i asigure va$tnicului o pozilie cat mai confortabila
.
Sa-i respecte perioadele de rqraus
.
Sa-i indepdrteze duerea fizice
.
Se evite detaliile neesenliale
3. Sd
lnA
seama de dificultefle de concbntrare
ti
memorie ale vaNtnicului
.
Sd programeze sesiuni scurte de invefare
.
Se foloseasce rm limbaj simplu, evitand termedi de specialitate, neologismele etc
.
Sd repete frecvent informaliile qi si faci mici rezumate
.
Se procedeze cat mai concret, folosindu-se, eventual, de material didactic (obiecte, fotografii
etc)
.
Cqnd varstnicul manifestl pierderi de memorie, si-i ofere acestuia materiale scrise (planuri de
tatament, dieti, exercitii etc), ln care se geseascd infomaliile necesare
Evaluara
Aceasta conste in asiguarea ci vaxstiricul a lnleles toate infomaliile fumizate
$i
cd este in mesurd
se le asimileze
li
str le valorifice. Pentnr aceasta nursa va recurge la intrebdri de verificare. Cum
rmeazd se luati aceste medicame[te? Cum va tebui sd procedali la scularea din pat? Cum am hotirat
cd trebuie si ve spdjiniti in timpul mersului? S.a.m.d
Intrebirile vor fr simple
$i
adaptate nivelului intelectual al virstnicului. In sflrgit, nu trebuie omis
faptul cA trebuie lesat timp suficient varstnicului pentru a-$i fomula respuderile
li
pentru a le exprima.