Îmbătrânirea umană

 Ce este geriatria ?

 Ce este îmbătrânirea?

 Cand incepe procesul de îmbătrânire ?

 Este îmbătrânirea un proces reversibil?

 Procesul de îmbătrânire este la fel pentru toată

lumea?

 Ce înseamnă îmbătrânirea demografică?

 De ce populația îmbătrânește?

 Cine îmbătrânește mai mult ? Populația feminină sau

populația masculină?
 PERIODIZAREA VÂRSTEI A 3-A

 Perioada vârstei a 3-a = perioada de regresie

 >65 ani : probleme clinice + trăirea psihică a stagiului terminal

 Stadiile bătrâneții :
65-75 ani – trecerea spre bătrânețe
75-85 ani – bătrânețea medie
>85 ani – marea bătrânețe

 Semnal de alarmă pentru o viață cumpătată

 STADIUL PRIMEI BATRÂNEȚI

 Diminuarea ușoară a capacităților fizice și psihice

 Crește atenția pentru starea de sănătate

 Persoanele sunt deja pensionate

 În absența nepoților, rolul parental dispare

 Există o șansă de apariție a bolilor respiratorii, infarct, cancer.

 Femeile sunt mai tulburate afectiv și acordă mai multă

importanță stării de sănătate a partenerului
 A DOUA BĂTRÂNEȚE

 Diminuarea accentuată a capacităților fizice și psihice.

 Starea de sănătate este într-o continuă degradare.

 Posibilitate crescută de apariția crizelor datorate decesului

partenerului.

 Apariția și dezvoltarea dependenței de alte persoane din jur.

 MAREA BĂTRÂNEȚE

 Supraveghere permanentă și atentă a persoanelor din

jur implicate în îngrijirea bătrânului

 Grad mare de dependență față de persoanele din jur

 FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ
ÎMBĂTRÂNIREA

1. Factori genetici/ereditari
2. Factori socio-culturali
3. Factori psihologici
4. Factori somatici
5. Factori spiritual-religioși
Factorii genetici / ereditari

 Conform teoriilor genetice, omul e programat să trăiască între

110 și 120 ani.

 Ipoteza conform căreia îmbătrânirea survine datorită

programului înscris în codul genetic e susținută de faptul că
perioada vieții e diferită de la o specie la alta.

 Teoria erorilor = acumularea unor erori în replicarea

informației genetice -> apar proteine alterate ce nu-și
îndeplinesc rolul.
 Teoria degradării și reparării ADNului – derivată din teoria erorilor.
Alterarea ADN și ARN e produsă de diverși factori. S-a constatat că în
celulele îmbătrânite, repararea ADN are lacune. Cea mai strânsă corelație
între procesul de îmbătrânire și deficiențele proceselor de reparare se
observă la nivelul neuronilor.

 Teoria radicalilor liberi – Susține impactul negativ al radicalilor liberi

asupra ADN. Acțiunea lor se exercită asupra macromoleculelor de ADN
din genom, dar și din mitocondrii
Factorii socio-culturali

 Fiecare societate are un sistem propriu de valori ce normează stilul de

viață, modul indivizilor de a gândi și a interpreta lumea. Sistemul de
normare este modelul socio-cultural ce acționează asupra societății.

 Condițiile fizice și sociale diferite de la o generație la alta determină o

serie de efecte asupra indivizilor.

 Conflictele dintre generații se manifestă cel mai mult în plan social-

comunitar și au la bază ciocnirea dintre mentalități diferite.

 Generațiile care asimilează un anumit model cultural își însușesc un

anumit stil de viață. Asimilarea valorilor modelului cultural devine natura
persoanei, la care aceasta ține ca la ceva propriu și îi definește identitatea.
Factorii psihologici

 Retragerea din activitatea profesională, plecarea copiilor, decesul

partenerului de viață pot precipita îmbătrânirea psihologică.

 Apar frecvent stări anxioase, depresie, labilitate emoțională,

insomnie nocturnă și somnolență diurnă.

 Vârstnicii implicați activ în viața socială, care au putere de influență

și de luare a deciziilor, au o mai bună sănătate fizică și mentală.

 “Încurajarea” financiară a celor tineri și îndrumarea lor.

 Relațiile interumane întăresc capacitatea vârstnicului de a se
adapta la schimbările survenite odată cu vârsta, ajută la
adaptarea unor dizabilități cauzate de vârstă sau boală și

 Trec mai ușor peste un potențial deces al partenerului.

 La bătrânețe, femeile au mai multe relații interumane decât

bărbații.
Factorii somatici

 Fiecare organism îmbătrânește în ritm diferit, adesea fiind rezultatul

bolilor asupra unui organism modificat prin înaintarea în vârstă.

 Părul încărunțește, pielea își pierde elasticitatea, apar ridurile,

expunerea la soare duce la apariția petelor maro pe tegumente.

 Scade acuitatea vizuală, auditivă, sensibilitatea tactilă, mirosul și

gustul.

 Atenția, memoria, spontaneitatea gândirii scad și limbajul reflectă

dificultățile gândirii.

 Afectivitatea e compromisă deseori.

 Comportamentul – emoțional , apare irascibilitatea și labilitatea

emoțională.
Factori spiritual-religioși

 Factorii spirituali-religioși pot influența îmbătranirea în mai multe

moduri.

 Credința într-un scop mai profund și resiliența spirituală pot ajuta la

gestionarea schimbărilor și stresului asociat cu imbatranirea.

 Practicile religioase pot contribui la menținerea sănătății și la

dezvoltarea unui suport social puternic prin intermediul comunității
religioase.

 Credința în viața de apoi poate ajuta la reconcilierea cu moartea, iar

practicile spirituale pot promova recunoștința și căutarea
înțelepciunii în bătrânețe.

 Importanța acestor influențe variază de la individ la individ, în

funcție de credințele și convingerile personale.
 Modificări fiziologice produse de procesul de îmbătrânire

 Conceptul de normalitate e legat de valorile si normele unei

culturi și de ideile social-politice ale epocii istorice respective,
însă, în medicină, vizează starea de echilibru fiziologic al
organismului ca sistem vital.

 Statusul nutrițional : Efectele dietelor inadecvate se pot

vedea în apariția și progresul unori boli (boală coronariană,
neoplazii, AVC, DZ, osteoporoza etc.)

 Sistemul osteomuscular : ~70 ani densitatea osoasă scade cu

30%, crește incidența fracturilor. Pentru prevenție : aport
adecvat de calciu, activitate fizică regulată iar pentru femei
tratament hormonal de substituție. Tonusul muscular scade cu
aprox. 22% și poate fi combătut cu exerciții fizice
 Aparat digestiv: scade motilitatea gastrointestinală
sub acțiunea unor boli și/sau a unui consum crescut
de medicamente. Edentația afectează masticația. 50%
dintre vârstnici au senzație de gură uscată iar
mestecatul și înghițitul sunt jenate de xerostomie.

 Aparat respirator: Capacitatea de funcționare a

plămânilor scade cu aproape 40% între 20 și 70 ani.
Scade CV, VEMS și capacitatea de difuziune alveolo-
capilară. Declinul este accentuat la fumătorii activi
sau pasivi.
 Aparat cardiovascular: modificări hemodinamice,
hipertrofierea miocardului. Modificările produse de vârstă duc
la creșterea tensiunii arteriale, a presiunii pulsului, a timpului
de conducere la nivelul nodulului atrioventricular, complexe
atriale și ventriculare premature. O parte dintre modificări
sunt reversibile.

 Acuitatea vizuală este diminuată. Declinul funcției vizuale se

manifestă prin creșterea dificultății de adaptare la întuneric,
dificultate în distingerea culorilor, scăderea contrastului în
imagine, îngustarea câmpului vizual, dificultate la citit.

 Scăderea acuității auditive afectează preponderent persoanele

peste 65 ani, datorită expunerii repetate și prelungite la
zgomote excesive, medicamente ototoxice, acțiunea unor
substanțe chimice, infecții și alte afecțiuni medicale.
 Îmbătrânirea sistemului endocrin duce la apariția
unei serii de modificări. Secreția suprarenalelor după
50 de ani duce la apariția obezității și a
hipertensiunii.

 Din punct de vedere psiho-emoțional, atenția și

concentrarea scad. Labilitatea afectivă și
hiperemotivitatea sunt prezente mai des în rândul
persoanelor vârstnice. Deseori apare starea depresivă,
tendința de izolare și singurătate.
 Modificări patologice produse de procesul de îmbătrânire

 Modificările patologice sunt lente sau rapid progresive, induse

de factori genetici, de mediu și psihosociali.

 Ereditate – HTA, DZ, obezitate, glaucom, cancer

 Alimentația, activitatea fizica, situația financiară – obezitate,

HTA, osteoporoză, fracturi, imunitate scăzută, infecții, anemii,
cancer

 Polipatologia – caracteristica vârstnicului

 Aparat cardiovascular – creșterea tensiunii, scăderea toleranței

la efort, modificări de ritm, insuficiență cardiacă, infarct
miocardic, stop cardiac
 Sistem imunitar afectat -> scade capacitatea de combatere a
virusurilor și a bacteriilor => infecții

 Densitatea osoasă scade -> osteoporoză -> fracturi, tasări

vertebrale, dureri.

 Scăderea motilității digestive, a statusului funcțional al

colonului și metabolizarea medicamentelor duce la o serie de
afecțiuni: mestecatul și înghițitul sunt jenate de xerostomie.
Disfagie – în special la pacienții ce suferă de disfuncții
cognitive sau secundar unui AVC, boală Parkinson etc.

 Apar mai des ulcerele gastrice datorită creșterii consumului de

AINS. Cancerul de colon se observă mai des în rândul
pacienților vârstnici.
 La nivelul creierului, primele modificări apar în jurul vârstei de 40-
50 ani. Studiul funcțiilor intelectuale dovedește o scădere a
memoriei pentru datele recente însă posibilitatea de sinteză se poate
menține.

 Scade capacitatea de adaptare a organismului la situații noi.

Vârstnicul își restrânge activitatea la nivelul propriei locuințe iar
orice schimbare pentru el reprezintă un stres și agitație. De exemplu
o internare în instituții de îngrijire poate avea ca efect o tulburare de
somn, personalitate, stare confuzională, agravarea patologiei
existente și apariția altora.

 Echilibrul psihologic poate fi afectat de multiple cauze, iar

suprapunerea cu grade diferite de degenerare cerebrală pot duce la
tulburări de afectivitate, memorie, boală Parkinson, Alzheimer etc.

 Apariția bolilor grave, invalidante, duce la imobilizarea prelungită a

bolnavului cu pierderea autonomiei și a capacității de autoîngrijire.
“Cu cât îmbătrânești, cu atât descoperi că frumusețea
nu constă în aspectul exterior, ci în lumina din ochii
tăi și în inima ta.”
Anonim

VĂ MULȚUMESC!