Sunteți pe pagina 1din 12

ANUL III

GERONTOLOGIE SI GERIATRIE

Gerontologia
Definitie: Este stiinta proceselor de imbatranire, ea analizand esenta si cauzele imbatranirii
la organismele vii. Gerontologia studiaza procesele normale, universale si progresive,
mecanismele de imbatranire si scaderea capacitatii de adaptare.

Geriatria
Definitie: Este o ramura a medicinei care cerceteaza aspectele patologice, anormale ,
individuale, neuniversale si prin urmare reversibile ale diferitelor functii din organism.
Realizeaza o sinteza interdisciplinara asupra prevenirii, supravegherii, terapiei bolilor
varstnicului si readaptarea lui la viata sociala.

Imbatranirea umana

Imbatranirea nu este o stare, ci un process de degradare graduala si diferentiala, este un


ansamblu de fenomene care apar ca urmare a incheierii fazei de dezvoltare si care implica
schimbari din punct de vedere biologic si psihologic. Procesul de imbatranire se manifesta
diferit in functie de: gradul de autonomie, degradarile fizice, degradari psihologice, de starea
emotionala si mentala, de posibilitarea de a se manifesta comportamental, cum ar fi :
implicarea in viata comunitatii, modul in care suporta pierderea rolurilor sociale, ca urmare a
decesului persoanelor cunoscute si a partenerului de viata, a modului in care se adapteaza la
noile roluri sociale.
Clasificarea batranetii:
OMS considera:
- Intre 60-75 ani: “persoane in varsta”
- Intre 75-90 ani: “persoane batrane”
- Peste 90 ani: “marii batrani”
Americanii au alta clasificare:
- Intre 65-75 ani:”batranii tineri”
- Peste 75: “batranii batrani”

*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
Forma cea mai uzuala de clasificare a batranetii este:
- Intre 65-75 ani: trecerea spre batranete
- Intre 75-85 ani: batranetea medie
- Peste 85 ani: stadiul marii batraneti

 Factorii care influenteaza imbatranirea:


In timp, au existat mai multe teorii care au incercat sa explice procesul de imbatranire,
raportandu-se la factori genetice, psihologice, socio-culturali etc.

- Teoria genetica: sugereaza ca in organism exista 1 sau mai multe gene ale
imbatranirii, care devin active spre sfarsitul vietii si care scad capacitatea de
supravietuire a organismului. Unele teorii afirma ca ceasul biologic al fiecarei specii
este setat la o anumita “ora” si potrivit lor, omul este programat genetic sa traiasca
110-120 ani.
- Teoria imunologica: sugereaza ca in organism exista celule care au proprietarea de a
deosebi selful de non-self. Prin aparitia celulelor modificate, celulele proprii ale
organismului, lupta impotriva celulelor modificate. La batrani, creste frecventa bolilor
autoimune.
- Factorii psihologici: modificarile apar corelandu-se cu tipul de personalitate, etnie,
profesie, habitat individual. Unele evenimente pot precipita imbatranirea
psihologica: retragerea din activitatea profesionala, decesul partenerului de viata,
plecarea copiilor, iar adaptarea la noile conditii, are mari implicatii in plan psihic.
Apar frecvent stari anxioase, depresia labilitatea emotionala, insomnia, somnolenta
diurna intermitenta. Un aspect pozitiv, este capacitatea varstnicului de a se adapta la
schimbarile survenite cu varsta in relatiile interumane.
- Factori socio-culturali: Fiecare societate este organizata si se conduce conform unui
sistem propriu de valori, care normeaza stilul de viata, actele si conduitele indivizilor,
modul lor de a gandi si interpreta lumea. Acest sistem de normare este modelul
socio-cultural, care actioneaza asupra comunitatii, imprimand membrilor sai un
anumit fel de a fi si un anume stil de viata si de gandire.
Conditiile fizice si sociale diferite de la o generatie la alta, determina o serie de efecte
asupra indivizilor. Conflictele dintre generatii se manifesta cel mai pregnant in planul
social-comunitar si au la vaza ciocnirea dintre mentalitati diferite, dintre moduri de a
gandi si modele de comportament diferite de la o generatie la alta.
- Factori somatici: fiecare organism imbatraneste dupa un orar propriu, batranetea
fiind cel mai frecvent, rezultatul suprapunerii unor boli cronice si degenerative, pe un
organism modificat prin inaintarea in varsta.

*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
Pe parcursul procesului de imbatranire, apar o serie de modificari in organism. Parul
incarunteste, pielea isi pierde elasticitatea, apar ridurile, iar expunerile la soare pot
duce la aparitia unor pete maronii. Scad acuitatea vizuala, auditiva, sensibilitatea
tactila, mirosul si gustul. Scade spontaneitatea gandirii, scade fluxul verbal, apare
lentoarea ritmului si a vocabularului. Comportamentul este emotional, apar
irascibilitatea si labilitatea emotionala.

- Statusul nutritional: de-a lungul vietii, nutritia este un determinant important al


sanatatii fizice si al functiei cognitive,al vitalitatii si mai presus de toate, al calitatii
vietii si al longevitatii. Efectele unei diete inadecvate se pot vedea in aparitia si
progresul unor boli, precum bolile coronariene , neoplazii, accidental vascular
cerebral, diabet zaharat, osteoporoza etc.
- Sistemul osteo-muscular: in jurul varstei de 70 ani, densitatea osoasa scade cu
aproximativ 30%, astfel incat oasele devin mai fragile si creste incidenta fracturilor, in
special a celor de col femural. Tonusul muscular intra in declin cu aproape 22% pana
la varsta de 70 ani. Exercitiile fizice pot incetini acest proces.
- Aparatul digestiv: are loc o scadere a motilitatii gastro-intestinale. Edentatia partiala
sau totala afecteaza masticatia. Imbatranirea normala este asociata cu alterari care
predispun varstnicul la disfagie.
- Aparatul respirator: capacitatea maxima de functionare a plamanilor poate scadea
cu aproximativ 40% intre 20-70 ani. Declinul functiei respiratorii este mai rapid la
fumatorii activi sau pasivi.
- Aparatul cardio-vascular: imbatranirea determina hipertrofierea miocardului si o
serie de modificari hemodinamice. Apar cresterea tensiunii arteriale, cresterea
pulsului.
O parte din modificarile produse de varsta pot fi reversibile partial sau in totalitate.
Efectuarea unui program regulat de exercitii fizice, imbunatateste functia cardiaca
prin scaderea tensiunii arteriale. Restrictia calorica duce la scaderea greutatii, a
tensiunii arteriale si a factorilor de risc asociati aterosclerozei.
- Acuitatea vizuala: este dinimuata la varstnici. Se manifesta cresterea dificultatii de
adaptare la intuneric, dificultate in distingerea culorilor, scaderea contrastului in
imagine, ingustarea campului vizual, dificultate la citit.
Presbiopia reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului, un proces normal
in cadrul imbatranirii. Odata cu inaintarea in varsta, cristalinul se subtiaza si isi pierde
din elasticitate, iar muschii care sustin cristalinul sunt si ei usor afectati. Aceste
schimbari scad capacitatea de acomodare, in special pentru vederea de apropiere.
- Scaderea acuitatii auditive: scaderea auzului afecteaza persoanele cu varsta peste 65
ani, la aceasta contribuind o serie de factori, printre care: expunerea repetata si
prelungita la zgomote excesive, medicamente ototoxice, actiunea unor substante
chimice, infectii virale sau bacteriene, unele afectiuni (diabet zaharat).

*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
- Sistemul nervos: vasele care aprovizioneaza creierul cu sange, sunt vulnerabile la
ateroscleroza si arterioscleroza, astfel devin susceptibile la ocluzie si rupere ( accident
vascular cerebral- cauza majora a dizabilitatii si mortii la populatia varstnica).
- Aparatul renal: apar o serie de modificari fiziologice, cum ar fi scaderea dimensiunii
rinichilor.
- Sistemul endocrin: imbatranirea acestuia duce la aparitia unei serii de modificari:
secretia glandelor suprarenale dupa varsta de 50 ani, poate provoca aparitia
obezitatii si a hipertensiunii arteriale.
- Psiho-emotional:personalitatea individului se dovedeste rezistenta la scurgerea
anilor, parand sa nu sufere modificari. Atentia, concentrarea sufera de asemenea de
pe urma impactului cu batranetea. Sunt bine cunoscute labilitatea afectiva si
hiperemotivitatea persoanelor varstnice. Adeseori batranetea este insotita de o stare
depresiva, tedinta la izoloare si singuratate.
Modificari patologice produse de imbatranire.
Odata cu inaintarea in varsta, organismul isi pierde capacitatea de adaptare la efort,
la schimbare si la agentii cu potential nociv.
In cursul procesului de imbatranire, apar numeroase modificari patologice, lent sau
rapid progresive induse de factori genetici, de mediu si psiho-sociali. Astfel, ereditatea joaca
un rol important in determinarea unor afectiuni precum hipertensiunea arteriala, diabetul
zaharat, obezitatea, glaucomul, cancerul. Obiceiurile alimentare, sedentarismul, situatia
financiara, stresul, pot duce la o serie de manifestari patologice : obezitate, hipertensiune
arteriala, osteoporoza, fracturi, cresterea susceptibilitatii la infectii, anemii, cancer.
Polipatologia este caracteristica varstnicului. Fiecare modificare atrage dupa sine si
alte modificari. De exemplu, cariile dentare, parodontoza, edentatia partial sau totala implica
o scadere a capacitatii de masticatie a alimentelor, precum si tulburari de vorbire.
La nivelul aparatului cardiovascular se inregistreaza o crestere a valorii tensiunii
arteriale odata cu inaintarea in varsta, scaderea tolerantei la efort, apar tulburari de ritm,
insuficienta cardiac, infarct miocardic, stop cardiac.
Sistemul imunitar este si el afectat de varsta, reducandu-se capacitatea sa de
combatere a virusurilor si bacteriilor care patrund in organism. Creste astfel
susceptibilitatera organismului la infectii.
Scaderea densitatii osoase observate la pacientii in varsta duce la instalarea
osteoporozei, care favorizeaza aparitia fracturilor, in special a celor de col femural. Datorita
modificarilor din sfera hormonala, boala este mai frecventa la femei.
Artroza este o afectiune articulara de origine mecanica si neinflamatorie, care apare
cel mai frecvent dupa varsta de 60 de ani si afecteaza cel mai des femeile. Este caracterizata
prin leziuni degenerative ale articulatiilor, asociate si cu o proliferare a tesutului osos.

*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
Procesul de imbatranire are efecte clinice semnificative asupra segmentului
orofaringian, asupra motilitatii, afecteaza statusul functional al colonului si metabolizarea
gastrointestinala a medicamentelor. Mestecatul si inghititul sunt jenate de xerostomie
(senzatie de gura uscata).
Disfagia este observata cel mai adesea la pacientii care sufera de disfunctii cognitive
sau de perceptie, secundare unui accident vascular cerebral, bolii Parkinson, miasteniei
gravis etc..
Intarzierea in evacuarea gastrica poate prelungi contactul mucoasei gastrice cu unele
medicamente cum sunt antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), ceea ce poate avea
importante consecinte asupra mecanismelor de aparare a mucoasei gastrice. Aceasta poate
predispune varstnicul la leziuni ale mucoasei gastrice si, consecutiv, la ulceratii. Varsta
inaintata a fost asociata cu unele afectiuni ale colonului, cum sunt cancerul de colon,
diverticuloza, constipatia.
La nivelul creierului, primele manifetari apar in jurul varstei de 40-50 de ani. Dupa 80
de ani, greutatea creierului scade cu aproximativ 10%. Aceasta micsorare nu influenteaza
insa activitatea mentala. Studiul functiilor intelectuale arata o scadere a memoriei pentru
datele recente. Cu toate acestea , posibilitatile de sinteza ale varstnicului, ca urmare a
experientei si antrenamentului, se pot mentine.
De asemenea, inaintarea in varsta scade capacitatea de adaptare a organismului la
situatii noi. Uneori, boala oblige varstnicul la o restrangere a activitatii in locuinta sa, care
astfel devine un loc numai al sau ce ii confera siguranta ; de aceea, orice iesire din acest
mediu ii produce neliniste si agitatie. Iata de ce schimbarea domiciliului si internarea in
institutii de ingrijire duce la aparitia unui sindrom de inadaptare, cu tulburari de somn, de
personalitate, stari confuzionale, agravarea patologiei existente si aparitia unor noi
afectiuni : boala Parkinson, maladia Alzheimer. Un om ramas singur, bolnav, abandonat,
constient ca renunta azi la una, maine la alta, imbatraneste cu o viteza incredibila.
Un impact negativ asupra atentiei il are imbatranirea psihologica prin existenta unor
boli, prezenta durerii cronice, anumite medicamente, tulburari psihice ( in special anxietatea
si depresia ), toate acestea fiind obisnuite la populatia varstnica. Afectarea memoriei este cel
mai frecvent motiv de plangere a varstnicilor.
Momentul retragerii din viata profesionala are repercusiuni profunde asupra vietii
biologice si psihice a individului. Una dintre acestea este declinul functiei intelectuale, mai
rapida si mai accelerata la barbati decat la femei. Datorita atributiilor sale casnice, femeia isi
mentine un anumit ritm de activitate, la aceasta contribuind si relatiile interpersonale. In
schimb, barbatii traiesc sentimentul inutilitatii sociale, al izolarii, refugiindu-se in cafenele,
cluburi sau in lectura unui ziar, ceea ce va duce la o accentuare a declinului emotional si
intelectual.

*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE PERSOANELOR
VARSTNICE

Durerea

La varsta batranetii, durerea este simtita in mod mai accentuat decat la adult. Intre
50-70% dintre varstnicii internati in spitale, se plang de dureri. Atat durerea acuta , cat si cea
cronica, reprezinta aspecte majore in patologia varstei a treia, fiind recunoscuta ca o boala in
sine. In tarile dezvoltate au luat nastere asa numitele “centre de durere” (independente) sau
“ nuclee de durere” (in cadrul spitalelor).

Anorexia

Este o afectiune obisnuita in randul persoanelor in varsta, in special in cazul celor


aflate in aziluri sau alte institutii de ingrijire si tratament. “Anorexia imbatranirii” are cause
psihologice si contribuie la dezvoltarea anoxeriei patologice si a subnutritiei.

Pruritul senil

Apare dupa varsta de 60 ani, in lipsa leziunilor cutanate. Se intalneste mai frecvent la
batranii barbati si nu are o etiologie bine cunoscuta. Suferinta este chinuitoare, impiedica
somnul si se insoteste de depresii care pot merge pana la suicid. Este foarte rezistent la
tratament. Odata cu inaintarea in varsta, pielea sufera modificari, devine mai aspra, apar
leziuni precum tumorile benigne, pielea devine mai slabita, mai transparenta, mai fragila si
apar frecvent echimoze din cauza fragilitatii vasculare.

*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
Constipatia

Se datoreaza modificarilor din fiziologia colonului si ano-rectala, asociate cu


imbatranirea: timpul de tranzit colonic poate creste pana la 72 ore, perceptia si distensia
rectala scad, ca si sensibilitatea rectala si anala.

Incontinenta fecala

Consta in pierderea involuntara de materii fecale si a gazelor prin orificiul anal. Se


asociaza de obicei cu incontinenta de urina si cu deteriorarea psihica avansata. Apare in
demente, accident vascular cerebral, afectiuni ale maduvei, polinevrite, diabet zahar, abcese
rectale, hemoroizi, fisuri anale, cancere recto-sigmoidieni. Tratamentul este descurajant si se
reduce la incercari de reeducare si la ingrijiri generale. Se pot practica clisme sau administra
purgative.

Incontinenta urinara

Este foarte frecvent intalnita si creste odata cu inaintarea in varsta. Examenul


prostatei la barbati si ginecologic la femei este obligatoriu. Incontinenta urinara poate fi:

- De stres sau de efort, prin pierderea involuntara dupa un efort de tuse, ras, stranut
etc. Este mai frecventa la femei si cu prognostic benign.
- Tranzitorie, apare reactiv fie la o afectiune acuta (infectie urinara, pneumonie, febra,
stari confuzionale, accident vascular cerebral) fie la o schimbare psihologica
(spitalizare, pierderea independentei). Alteori apare datorita faptului ca unii batrani
nu reusesc sa amane declansarea voluntara a mictiunii pana ce ajung la toaleta.
- Definitiva, este de obicei neurogena si rareori cauzata de un adenom de prostate sau
de o retentie de urina cu mictiune prin prea plin.
Tratament este sarac: psihoterapie, suprimarea obstacolului, exercitii fizice,
tratamentul infectiei, reeducare.

Retentia de urina

*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
Este o tulburare a mictiunii, frecventa in geriatrie, constand in imposibilitatea
eliminarii urinei din vezica.
Retentia acuta apare brusc si este pasagera.
Retentia cronica apare la varstnici datorita in special hiperplaziei de prostata.
Adenomul de prostata afecteaza aproape toti barbatii varstinici. Polakiuria, nicturia,
disuria sunt semnele principale. Anxietatea este prezenta in special in caz de retentie de
urina. Lentoarea jetului este semnificativa.
Infectiile urinare sunt cel mai frecvent intalnite la persoanele varstnice. Adeseori sunt
latente, asimptomatice, dar pot prezenta alterarea inexplicabila a starii generale,
tulburari digestive sau o febra izolata.
Imobilizarea la pat, deteriorarea psihica si incontinenta urinara contribuie la aparitia
acestei boli.

Escara

Este o necroza ischemica a tesuturilor cuprinse intre planul osos si planul dur
al patului sau fotoliului. Zonele cele mai afectate sunt : cea sacrala in pozitia de decubit
dorsal, trohanterul mare in decubit lateral si tuberozitatea ischionului in pozitia sezanda.
Escarele sunt provocate de lipsa de oxigen din cauza presiunii prelungite si a
factorilor favorizanti:

- Imobilizari prelungita prin boli grave, mai ales neurologice


- Imobilizarea prin terapii cu neuroplegice sau tranchilizante, aparate gipsate,
anestezice.
- Factori care diminua presiunea arteriala si impiedica aportul de oxigen (hipotensiune
arteriala, hipovolemie, colaps).

Profilaxia vizeaza calitatea lenjeriei, mentinerea acesteia uscata prin schimbarea


frecventa, indepartarea cutelor lenjeriei si a firimiriturilor de paine, igiena riguroasa a
pielii, alimentatie corecta.

Atrofiile musculare

*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
Sarcopenia: reprezinta scaderea masei musculare, insotita de declinul fortei
musculare si a functionalitatii, intalnita la varsta a treia.
Casexia este asociata cu pierdere musculara, cu sau fara pierdere de tesut adipos.

Anchilozele

Reprezinta imobilizarea unei articulatii (partiala sau totala) survenita fie prin
atrofierea sau disparitia cartilajului articujlar (artrite, tuberculoza, reumatism) fie in urma
unor leziuni periarticulare (cicatrici ale piele, scurtarea tendoanelor). Sunt prezente la cei
cu afectiuni cronice, constau in imposibilitatea miscarilor unui segment ale unei
articulatii , miscarea fiind uneori foarte dureroasa, iar in cazurile mai grave anchilozele
duc la imposibilitatea de a misca articulatia respectiva.

*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
2.2. PRINCIPALELE AFECTIUNI ALE PERSOANELOR VARSTNICE

Bibliografie: “Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu,


Editura ALL, 2011, Bucuresti

*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online
*Surse:“Geriatrie si geropatologie pentru Asistenti Medicali”- Monica Moldoveanu, Editura ALL, 2011,
Bucuresti,
Dr. Mihaela Gabriela Buhaciuc –sursa din mediul online

S-ar putea să vă placă și