TALAMUSUL

Este format din doua mase de substanta cenusie , de forma ovoidala , situata de o parte si
de alta ventricului III . Partea sa posterioara , mai lata , se numeste pulvinar , iar partea anterioara
, mai ascutita se numeste rostru sau tuberculul anterior al talamusului . Fetele mediale ale
talamusului delimiteaza ventricului III si prezinta stria mediala a talamusului , formand
posterior , prin unirea lor , comisura habenulara de care atarna glanda epifiza .
Fata laterala este separata de nucleii bazli printr-o lama de substanta alba , numita capsula
alba interna . Fata inferioara vine in raport anterior cu hipotalamusul si posterior cu
subtalamusul.
Fata dorsala a talamusului prezinta tenia coroida a talamusului pe care se prinde panza
coroidiana a ventricului III . In interiorul talamusului se afla lama medulara interna in forma de
Y , care subimparte talamusul in trei grupe nucleare : grupul nuclear anterior , grupul nuclear
medial , grupul nuclear lateral . Inaintea polului caudal , lama medulara interna se bifurca in plan
frontal , limitand nucleii intralaminari , si se termina pe fata mediala , lasand lateral si dorsal
nucleii posteriori . Pe fata laterala , inafara lamei medulare externe se gasesc nucleii reticulati .
Clasificarea topografica are valoare orientativa , anatomica si chirurgicala . Functionali ,
indiferent de pozitie nucleii talamici primesc aferente de la majoritatea sistemelor functionale si
sunt interconectati cu scoarta cerebrala prin proiectiile talamo-corticale . Ei reprezinta releele
prin care informatiile senzitivo-senzoriale ajung la scoarta , cu exceptia caii olfactive si a
sistemelor corticale modulatorii extratalamice . In afara nucleilor intralaminari , restul sub
grupelor nu stabilesc conexiuni directe internucleare .
Talamusul este centrul senzitiv care , din punct de vedere filogenetic , cuprinde :
paleotalamusul , arhitalamusul si neotalamusul .
Palotalamusul este portiunea cea mai veche , primind aferente de la trunchiul cerebral . El
este in legatura cu nucleii anteriori si mediali .
Arhitalamusul are in componenta sa nucleii de asociatie nespecifici . Acesti nuclei au
rolul de a pregati tonusul cortical in vederea receptionarii cat mai eficiente ai impulsurilor aduse
pe caile specifice in nucleii talamici specifici . Nucleii nespecifici ai talamusului sunt in legatura
cu formatia reticulata a trunchiului cerebral . In timpul starii de vigilenta , sistemul reticular
activator ascendent SRAA inhiba activitatea nucleilor nespecifici , iar in somn formatia reticulata
isi micsoreaza activitatea , lasand cortexul sub actiunea nucleilor nespecifici ai talamusului .
Astfel starea de vigilenta depinde de echilibrul dintre activitatea formatiei reticulare si a nucleilor
talamici nespecifici .
Neotalamusul , are in componenta sa grupul nuclear lateral , este de origine mai recenta .
El primeste aferente si trimite eferente de la / spre scoarta cerebrala .
Leziunile talamusului stang se rasfrang asupra functionalitatii emisferului stang si
determina afazia talamica ; aceasta se caracterizeaza prin deficienta ale vorbirii articulate , de
interpretare si de recunoastere a cuvintelor . Leziunile talamusului drept afecteaza
functionalitatea emisferului drept si se caracterizeaza prin dificultati in perceptia relatiilor
spatiale si dezorientare spatiala in ceea ce priveste stimulii din jumatatea contraletarala a
corpului . Lezarea nucleului ventro-posterior este urmata de pierderea sensibilitatii generale
contralaterale , in timp ce lezarea complexului nuclear centromedian-parafascicular determina
aparitia tremorului de repaos si a miscarilor coreo-atetozice . Leziunile talamice bilaterale
impilca alterarea functiilor psihice superioare , cu labilitate emotionala , amnezie , alterarea
personalitatii , mutism akinetic , mergand pana la dementa . DESEN PAGINA 175