Embolia pulmonară este obstrucţia arterei pulmonare sau a unor ramuri
ale acesteia; se dezvoltă rapid o insuficienţă cardiacă dreaptă, numită şi co~d pulmonar acut. Obstrucţia arterei pulmonare sau a ramurilor acesteia estţ dată în 90% din cazuri de mobilizarea unor cheaguri (trombi), care 39 au ca punct de plecare o tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare şi numai într- un număr restrâns de cazuri, venele pelviene (flabitele pelviene). Apariţia trombozei venoase este favorizată de: insuficienţă cardiacă, infarct n1iocardic, intervenţii chirurgicale (mai ales pe micul bazin şi pe abdomen) traumatisme (mai ales ale men1brelor inferioare şi ale pelvisului), naşteri, neoplasme, boli infecţioase, imobilizări prelungite (fracturi, şederi prelungite pe scaun). Obstrucţia circulaţiei arteriale pulmonare poate fi dată şi de embolie gazoasă prin: injecţii, perfuzii, catetere în vena subclaviculară sau vena cavă superioară, în insuflaţia de aer (retropneumoperitoneu, histerosalpingografie, encefalografii), intervenţii chirurgicale, mai ales în regiunea gâtului. Obstrucţia arterelor pulmonare poate fi dată şi de o embolie grăsoasă survenită în cazul fracturilor osoase (în special ale femurului şi tibiei). 2.2.1. Manifestări clinice Clinic embolia pulmonară are totdeauna un aspect dramatic 40 • Durerea este constrictivă, intensă, sub formă de junghi, iradiază uneor~ către gât şi membrele superioare şi este acompaniată de anxietate marcată • Dispnee, polipnee superficială • Cianoză • Stare de şoc: cu extremităţi reci, cianotice, sudori reci • Tahicardie (100-160 bătăi/minut) • Hipotensiune arterială • Hepatomegalie • Turgescenţa jugularelor Observatii: Emboliile pulmonare au tabloul clinic al infarctului pulmonar care pe lângă: junghiul brutal toracic se însoţeşte de - tuse cu spută hemoptoică (fig. 2.1), /Ju1ere inpitjlf /JiS,D/78~ 1/ellllljllizie Fig. 2.1: - Simptomele emboliei pulmonare. Orice bolnav cu embolie pulmonară trebuie internat, tinând seama că evolutia emboliei pulmonare poate fi foarte gravă, mulţi bolnavi decedând fie imediat, fie în câteva ore. Măsurile aplicate imediat sunt: • mialgin intramuscular (100 mg = 1 2.2.2. Atitudinea fiolă). Se de urgenţă poate repeta la nevoie de 2-3 ori în 24 de ore • fortral i.m. (30 mg = 1 fiolă) în formele hiperal gice şocogene - oxigen pe sondă nazofaringiană 6-8 litri/minut sau pe mască 10-15 litri/minut. - în staţionar - substante vasoactive (în caz de şoc): - isuprel - în perfuzie cu ser glucozat 5% 1 mg (5 fiole) în 200 ml ser glucozat într- un ritm de 20-30 de picături pe minut, - dopamină - 1 fiolă în 500 ml ser glucozat 5%, - norartrinal (când tensiunea arterială este prăbuşită) 1-2 fiole sol. 4%c în 500 ml ser glucozat izoto nic 5%. Atentie! se măsoară tensiunea arterială din 5 în 5 minute. - Anticoagulante: heparină - se injectează intravenos 50-100 mg (1-2 fiole). Apoi în perfuzie 50 mg în timp de 3 ore (400 mg în 24 de ore). - Trombolitice: streptochinaza şi urochinaza pentru dezobstrucţie arterială pulmonară prin liza embo lilor. · - Tratament chirurgical. -·apoi stare febrilă, tahicardie şi hipotensiune arte rială. Pentru atestarea diagnosticului de embolie pulmo nară recurgem şi la unele explorări paraclinice: electrocardiogramă, radiografie toracică, angio grafie pulmonară, scintigrafie pulmonară. Diagnosticul diferentia! se face cu: infarctul miocardic, pneumotoraxul spontan, ane vrismul disecant de aortă, emfizemul mediastinal spontan şi cu alte afectiuni care evoluează cu durere toracică (zona Zoster) şi stare de şoc. Observatii: De mare ajutor poate fi un cadru mediu care ştie să informeze medicul de existenta unor circumstante etiologice ca afectiuni embo!i gene (flebite), boli cardiace, boli pulmonare cro nice etc. - repaus absolut şi combaterea durerii severe pnn analgezice: 41 De reJinut: În emboliile gazoase ale inimii drepte, primul gest este aşezarea bolnavului în decubit lateral stâng, cu capul mai jos decât corpul. Pentru personalul mediu de retinut este faptul . că măsurile de prevenire a trombozei venoase (fig. 2.2) de evitare a emboliei gazoase în cursul injecţiilor i. v., al recoltării de sânge, al transfuziilor etc. ţin de competenta lor.