BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ

CRONICĂ ACUTIZATĂ (BPOC ACUTIZATĂ)

Termenul de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) se referă
la bolnavi cu bronşită cronică şi bolnavi cu en1fizem pulmonar.
Astmul bronşic intricat cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar este
în mod obişnuit inclus în sindromul de BPOC.
Bolnavul purtător al BPOC are o insuficienţă respiratorie cronică.
Datorită unei suprainfecţii bronşice, aceasta declanşează pusee acute de insuficienţă
respiratorie.
Procesul infecţios accentuează sindromul obstructiv prin exacerbarea
edemului inflamator, a hipersecreţiei şi a spasmului musculaturii bronşice.
• Dispnee cu polipnee, uneori bradipnee expiratorie.
• Cianoză intensă şi difuză, predominând la buze,
unghii. Cianoza exprimă creşterea hemoglobinei în
sângele arterial (prin desaturarea cu 0 2 a oxihe
moglobinei).
• Transpiraţii profunde.
• Cefalee tenace.
1.6.1. Simptome • Anxietate sau somnolenţă, stare confuzională, une
ori stare precomatoasă.
• Decompensarea respiratorie a BPOC se asociază de
regulă cu decompensarea hemodinamică (cord
pulmonar cronic decompensat) cu: tahicardie, tul
burări de ritm, extrasistole, hepatomegalie du
reroasă, cu meteorism abdominal, jugulare turges
cente.
3 - Urgenţe medico-chirurgicale - cd. :!62
33
34
1.6.2. Măsurile - Oxigenoterapie pe sondă nasofaringiană, pentru
de urgenţă combaterea hipoxemiei. Oxigenoterapia necesită o
deosebită atenţie şi prudentă, deoarece adminis
trarea unor cantităţi mari de oxigen la bolnavii cu
hipercarbie cronică este periculoasă. Centrii res
piratori la hipercapnici nu mm sunt sensibili la
f02, singurul stimulent rămânând hipoxemia.
Inlăturarea bruscă a hipoxemiei pnn adnlinistra
 rea de cantităţi mari de 0 2 înseamnă înlăturarea
stimulului, deprimarea centrilor respiratori şi agra
varea pe această cale a hipoventilaţiei alveolare
şi hipercarbiei.
De aceea 0
2 trebuie administrat în doze mode
rate, cu supravegherea îndeaproape a bolnavului.
Administrarea oxigenului se începe cu un debit de
1-2 1/minut.
- Perfuzie cu următorul cocteil: hemisuccinat de
hidrocortizon 200 mg, cloramfenicol hemisuc
cinat 1 g, miofilin 2 fiole a O,24 g, deslanosid
1 fiolă a 0,4 mg, 30~40 picături pe minut (supra
vegheat).
- Sub strictă supraveghere se transportă la spital,
unde se va face un tratament complex.
- în spital - combaterea obstruc[iei prin drenaj postura!, aspi
raţie bronşică şi spălătură bronşică. Utilizarea dre
najului postura!, asociat cu percuţia toracelui, de
termină mobilizarea secreţiilor bronşice şi creş
terea expectoraţiei.
Aspiraţia endobronşică se execută pnn cateter
introdus pe cale nazală sau pe bronhoscop. Spă
lătura bronşică se execută după aspiraţie, prin in
troducerea la interval de 5-10 minute de cantităţi
mici de bisolvon (3-5 ml), care apoi se aspiră;
- combaterea inflama[iei cu antibiotice:
ampicilină 2-3 g în 24 ore sau tetraciclină 2 g/zi
timp de 7-10 zile. Se continuă apoi antibiote
rapia cu vibramicin 100 mg/zi. "' In forme mai
uşoare, penicilină asociată cu streptomicină. Când
există intoleranţă la peniciline se va administra
eritromicină 1-2 g, eventual cu biseptol 3-4 ta
blete/zi;
- corticoizii sunt indicaţi pentru acţiunea lor anti
inflamatoare, antisecretoare şi antibronhospas
tică: prednison în doze 20-30 mg/zi (4-6 ta
 blete, a 5 mg) timp de 7-1 O zile (doză des
crescândă);

combaterea spasmului prin:

bronhodilatatoare: amiofilină admini trată i. v.
lent sau perfuzie (2-3 fiole miofilin) 24 ore
în soluţie glucozată izotonică 5% 1 000-
1 500 mi~
administrarea de fluidifiante ale secreţiei bronşice:
• bromhexin, 30 de picături de 3 ori pe zi
• alfachimotripsină în aerosoli de 2-3 ori pe zi;
la nevoie: tonicardiace, diuretice, anticoagulante,
sângerare, ventilaţie mecanică .
s Observa[ie: BPOC se întâlneşte mai ales la fumători, la ce1 supuşi noxelor
(pulberi şi vapori iritanti).
J