DIENCEFALUL

Este segmentul SNC dispus intre mezencefal si telencefal. Se afla in prelungirea trunchiului cerebral
si este acoperit aproape in totalitate de emisferele cerebrale. Se dezvolta (d.p.d.v. embrio) din
prozencefal impreuna cu telencefalul.
Diencefalul este alcatuit din mai multe mase se subst. nervoasa.= talamus, hipotalamus, metatalamus,
epitalamus, subtalamus. Aceaste mase de subst. nerv. perechi sunt dispuse in jurul unei cavitati=
ventriculul III. Acesta este situat in interiorul diencefalului si este plin cu LCR.

CONFIGURATIA EXTERNA

Singura parte a diencefalului vizibila la exterior este fata sa bazala.Priveste inspre ant. si inf. si spre
saua turceasca este marginita ant. d e chiasma optica.,lateral de tracturile optice( care pleaca de la
chiazma optica in directie postero-lat. si incruciseaza pedunculii cerebralicorpii geniculati laterali).
Posterior coresp. Fosei interpedunculare.
Pe fata bazala median si inapoia chiasmei optice se gaseste o formatiune proeminenta = tuber
cinereum de la care pleaca o prelungire in forma de palnie=infundibululla capatul careia e hipofiza.
Posterior de tuber cinereum se gasesc 2 proeminente mamelonate de culoare alba= corpi mamilari.
(Tuber cinereum si corpii mamilari apartin hipotalamusului). Posterior de corpii mamilari exista
substanta perforata posterioara.
Fata posterioara a diencefalului poate fi vazuta numai dupa indepartarea emisferelor cerebrale. Se
observa:
- glanda epifiza (pineala) care atarna intre cei doi coliculi cvadrigemeni sup. Corpul ei se
leaga de fata post. A diencefalului (epitalamus) printr-o formatiune nervoasa d eforma
unei panglici = habenula. Intre habenula, talamus si coliculii cvadrig. Sup. de aceasi parte se
afla o zona triunghiulara = Trigonul habenulei. Cele doua trigonuri sunt legate prin comisura
interhabenulara. Toate aceste formatiuni apartin epitalamusului.
- Pe linia mediana a fetei posterioare se observa ventriculul III. De-o paret si de alta asa se
gasesc 2 mase de substanta nervoasa, de forma ovoidala = talamusul. Cele doua mase
talamice sunt unite printr-o punte de subst. nervoasa = masa intermediana ( adezia
intertalamica).
Fetele laterale sunt strans legate de baza emisferelor cerebrale de care sunt despartite prin
capsula interna a emisferelor cerebrale .

1. Talamusul
Este o masa de subst. cenusie de forma ovoidala de o parte si de alta a cavitatii ventriculului III.

CONFIGURATIA EXTERNA

Masoara 4 cm diametru longitudinal. Are 4 fete si 2 extremitati.

Fata mediala priveste catre lumenul ventriculului III
Fata laterala este inconjurata de nucleul caudat ( al emisf.cerebrale de partea sa) de care este
despartit prin bratul post. al capsulei interne.
Fata superioara formeaza podeaua ventriculului lateral, impreuna cu nucleul caudat.
Fata inferioara corespunde regiunilor de granita dintre trunchiul cerebral si diencefal: regiune a
suboptica.
Descriem un:- neotalamus respectiv regiunea recenta de aparitie a
talamusului care se leaga de cortex prin cai aferente si
eferente. Este un centru de triere a mesajelor.
- paleotalamus format din nucleii senzitivi vechi si care
trimit eferente inspre nucleii de la baza emisf. cerebrale
( corpii striati).Este statia de releu a cailor senzitive.
- arhitalamus componenta cea mai veche inconj. De paleo- si
neotalamus. Este alcatuit din str. Reticulare si cenusii
difuze si este un activator difuz al EC.

CONFIGURATIA INTERNA

Subtanta cenusie a talamusului este grupata prin 2 lame de fibre nervoase una situata la exterior =
lamina medulara ext. si una la int. = lamina medulara int. in 2 grupe de nuclei. Acestia se grupeaza in
nuclei anteriori, mediali, laterali,posteriori si intralaminari
a) Nucleii anteriori sunt situati inspre polul ant al talamusului si intre bratele de bifurcatie ant. ale
laminei medulare interne.
- Aferente de la corpii mamilari prin fasc. mamilotalamic al lui Vicq D’Azir
- Eferente in sist limbic la girul cinguli( ariile corticale 23,24,32 ale lui Brochman); rol in
emotivitate.
b) Nuclei laterali sunt subimpartiti in ventrali si dorsali

N. LATEROVENTRALI - sunt situati intre lamina medulara int. si cea ext. si in partea ventrala a
talamusului .Se impart in:
 n. lateroventral post (LVP)este marele nucleu senzitivo-senzorial al talamusului la care
sosesc toate fibrele aferente ale diferitelor sensibilitati care fac sinapsa in acest nucleu cu n. III al
caii respective.
Aferente = fibrele lemniscului medial ale sensib. proprioceptive constiente conduse prin
Goll si Burdach.
= lemniscul spinal pt impulsurile sensib. tactile, termice ,dureroase prin fasc.
spinotalamic ant. si lateral.
= lemniscul trigeminal pt sensib. proprioceptivaq si exteroceptivea fetei.
= lemniscul gustativ pt sensib. gustativa.

 Eferente – fibrele talamocorticale –in zonele de integrare ale sensib. generale sit. In
girul postcentral al EC de aceeasi parte ( ariile corticale 3,1,2,5,7)
 n. lateroventral intern (LVI)
Aferente = de la cerebel prin tractul dentotalamic
 Eferente = spre zonele motorii ale EC sit. In girul precentral ( arii 4 si 6).
Rol = controlul miscarilor.
 n. lateroventral ant. ( LVA)
 Aferente - de la cerebel si corpul striat
 Eferente - inspre cortex frontal ( arii 3,6)
Rol = reglarea si intretinerea miscarilor
N. LATERODORSALI sunt:

 n.laterodorsal propriu-zis este conectat cu parietalul ( ariile 5,7) si intervine in controlul

misc. extrapiramidale
 n. pulviar primeste fibre de la LVP si de la corpii geniculati si trimite efernte inspre
scoarta parietala ,temporala si occipitala ( ariile 5,7,41,42,17,18,19)
c) Nuclei mediali sit. intre lama medulara int. si n. subependimari ai ventriculului III.
D.p.d.v. functional apartin str. reticulare ale creierului. Se clasifica in:
 n. medioventral ( centromedial) =este un nudcleu mare cu rol in mecanismul de integrare
datorita conecsiunilor pe care le are cu corpii striati si subst. reticulara a TC
 n. mediodorsal primeste aferente de la n. medioventral ,de la n. vegetativi ai hipotalamusului
si trimite eferente inspre cortex frontal ( aria 14) fiind implicat in afectivitate.
d) Nuclei reticulari (intralaminari) sunt n. reticulari propriu-zisi ai talamusului .Ei asigura legatura
intre n.talamici pe care ii activeaza. Se gasesc pe fata ext. a talamusului in int. laminei medulare
ext. in n. int. si pe fata mediala a talamusului = n. paraventric ( n. subependimari)
e) Nuclei inferiori apartin metatalamusului
 corpul ganiculat medial se leaga de coliculul cvadrigemen inf. este statie releu pt calea
acustica pt ca aici sosesc fibrele nerv. ale lemniscului lataral. Eferentele sale pleaca insprte scoarta
cerebrala a lob. Temporal ( ariile 41,42)
 corpul geniculat lateral este asezat post. Si inf. de pulvinar si alteral de corpul geniculat
medial.Se leaga de coliculul cvadrigemen sup. prin brachium coliculi sup. este statie pt. calea vizuala
aici se termina tractul optic de aceeasi parte .De aici fibrele se proiecteazain centri vizuali sit. In
lobul occipital al SC pe versantii scizurii calcarine (aria 17).

2. Subtalamusul

- situat intre talamus si mezencefal

- alc din S.C. si S.A.
a) Substanta cenusie se grupeaza in 2 mase numite:

- nucleul subtalamic (corpul lui Luys) situat intre substanta neagra si globus palidus (nucleul
bazal al telencefalului)
- zona incerta – o lama subtire de SC care se continua superior cu nucleii intralaminari ai
talamusului si cu nucleul medioventral al talamusului de aceeasi parte

b) Substanta alba

- e alcatuita din 2 fascicule de substanta alba dispuse in jurul maselor de SC care alc. campul lui
Forel. Cele 2 fascicule nervoase: H si H1, asigura legatura dintre globus palidus si subtalamus,
respectiv globus palidus si talamus.
Din pdv functional, subtalamusul este o statie de releu a sistemului extrapiramidal, avand in
vdr puternicele legaturi pe care le ralizeaza cu nucleii de la baza telencefalului.
3. Epitalamusul

- situat in partea posterioara si superioara a diencefalului

- format din: epifiza (legata printr-o tulpina de comisura habenulei)
trigonul habenulei (cu nucleul habenular in interior)
striile habenulei
Prin comisura si striile habenulare, centrii cerebrali olfactivi sunt legati de nucleii habenulari.
Epitalamusul este un centru al reflexelor olfactivo-somatice.
In acelasi timp, prin existenta glandei epifize, la nivelul sau, epitalamusul participa si la secretia
unui hormon: melatonina.

Glanda epifiza

Este o formatiune mica, nepereche, de forma unui con de pin mic (-> glanda pineala)
Lungime: 8 mm
Situatie: atarna intre cei 2 CCS. Este legata printr-o tulpina cu 2 bratze de comisura habenulara si
comisura alba posterioara a creierului.
Structura: la exterior are o capsula formata de piamater din care pleaca spre interior septuri
conjunctivo-vasculare. Ac. impart glanda in lobuli.
Parenchimul glandei este format din mai multe tipuri de celule: principale (pinealocite), gliale (cu rol
de sustinere), pigmentare (ce contin lipofuscina - pigment melanic) si neuroni.

Pinealocitele sunt celulele principale ale glandei pt ca repr. componenta secretoare a glandei. Sunt
dispuse in acini perivasculari. Secreta melatonina. Realizeaza conexiuni sinaptice cu neuronii ai
epifizei, precum si cu pinealocitele invecinate. Functionalitatea epifizei este legata de ciclul lumina-
intuneric. Lumina inhiba activitatea glandei, iar intunericul o stimuleaza. Aceasta se explica prin
existentza tracturilor nervoase retino-hipotalamo-epitalamice si retino-olfactive (retino-
rinencefalo-epitalamice).

4. Hipotalamusul

Situat in partea A a diencefalului.

Limite:
- A: comisura alba anterioara, comisura optica
- P: fosa interpedunculara
- Dorsal: santul hipotalamic (intre talamus si hipotalamus)
- Ventral: tuber cinereum
- Lateral: nucleul subtalamic, capsula interna si pedunculul cerebra de aceeasi parte
Structura:

E alc. din mai multe grupuri neuronale care, in functie de pozitia lor, se clasifica in:

- nuclei hipotalamici anteriori (preoptici) = nucleii supraoptici, paraventriculari, chiasmatici si

preoptici
- nuclei hipotalamici laterali (din partea L a tuber cinereum)= nucleii externi ai tuberului si
nucleii laterali propriu zisi
- nuclei hipotalamici mediali (tubero infundibulari) cu nucleii proprii ai tuberului (ventro- si dorso-
medial) si nucleii arcuati
- nuclei hipotalamici posteriori: cu corpii mamilari (ce contin nucleii supra- si pre- mamilari,
mamilar medial si mamilar lateral) si substanta reticulara
diencefalica (continuarea formatiunii reticulare de la nivelul TC)

Nucleii hipotalamusului au o reprezentare bilaterala si o populatie celulara neomogena. Cei mai

bine evidentiati nuclei sunt cei supraoptici si paraventriculari.

Conexiunile hipotalamusului

Hipotalamusul este principalul sistem subcortical care controleaza homeostazia. Primeste

informatii de la intreg organismul, precum si de la diversele etaje ale SNC, iar prin caile sale
eferente controleaza toate functiile vegetative ale corpului.

Aferenţe:

- fibre talamo-hipotalamice (de la nucleii mediali ai talamusului)

- fibre cortico-talamo-hipotalamice (de la lobul frontal – nucleul mediodorsal al talamusului)
- fibre ale complexului amigdaloid (pe calea fornixului inspre corpii mamilari)
- fibre optice (desprinse din tractul optic)
- prin tractul cerebelo-talamo-hipotalamic si prin fibrele tractului reticulo-talamo-hipotalamic
ajung impulsuri proprioceptive la hipotalamus
- mai ajung impulsuri aferente olfactive de la rinencefal, impulsuri motorii extrapiramidale de la
corpii striati si impulsuri vegetative de la n. dorsal al vagului

Eferenţe:

- spre talamus: fasc. mamilo-talamic al lui Vicq d`Azyr

- spre cortex: la lobul frontal
- spre mezencefal: la nucleii motori pe calea tractului mamilo-mezencefalic
- spre bulb: la n. dorsal al vagului pe calea fasc. hipotalamo-vagal
- spre hipofiza: prin tractul hipotalamo-hipofizar ce leaga n. supraoptici si paraventriculari cu
hipofiza P
Tractul hipotalamo-hipofizar este alcatuit din:

1. Tractul supraoptico-paraventriculo-neurohipofizar – format din axonii neuronilor nucleilor

supraoptic si paraventricular, care urmeaza un traiect pe de`asupra chiasmei optice, de`a lungul
bazei hipotlamusului A. Patrund in regiunea tuberiana a hipotalamusului, intra in trunchiul infundibular
si ajung la neurohipofiza.
N. supraoptic si paraventricular secreta hormoni (ADH si OT) care sunt transportati de`a lungul
axonilor neuronilor care i`au secretat si sunt depozitati in neurohipofiza (de unde vor fi eliberati la
nevoie in torentul sangvin). Transportul hormonilor de`a lungul axonilor se face prin intermediul unor
granule de secretie (corpii lui Hering) situate in lungul fibrelor nervoase si al butonilor terminali.
Acesti nuclei secreta si proteine bogate in Cys (neurofizine) care reprezinta o parte constitutiva a
moleculelor precursoare de hormoni sintetizati in neuronii supraoptici si paraventriculari.

2. Tractul tubero-infundibular – format din axonii neuronilor nucleilor tuberali si infundibulari. Este
situat la nivelul tijei hipofizare si se termina in vecinatatea anselor capilare ale plexului port primar.
El conecteaza ariile hipotalamice cu adenohipofiza prin intermediul sist. port-hipofizar. Aceasta
functionalitate se realizeaza prin secretia unor hormoni numiti releasing factors (factori eliberatori)
de catre neuronii infundibulari care conditioneaza produsii hormonali adenohipofizari.
De asemenea, n. tuberoinfundibulari secreta liberine, statine si endorfine (cu proprietati
narcotizante).

Glanda hipofiza

Este situata la baza encefalului intr`o loja osteofibroasa form. din şaua turceasca a osului sfenoid.
Dimensiuni: marimea unui bob de fasole. 1,5 cm diametrul transversal, 5,7 mm diametrul sagital. 0.7 g.
Alc. din 3 lobi: anterior + intermediar= adenohipofiza si lobul posterior= neurohipofiza.
Este legata de tuber cinereum prin infundibul.
Cele 2 portiuni hipofizare au origine embriologica diferita:
* Adenohipofiza – se formeaza din epiteliul tavanului cavitatii bucale primitive care formeaza o
evaginatie la acest nivel numita punga lui Ratchke. Ea isi continua evaginarea si se
desprinde de epiteliul tavanului cavitatii bucale si se alatura lobului posterior la
baza diencefalului.
* Neurohipofiza – ia nastere din vezicula diencefalului, din portiunea podelei ventriculului III

Originea diferita a celor 2 componente hipofizare explica structura, secretia si functionalitatea

diferita a celor 2 portiuni glandulare.

ADENOHIPOFIZA

Reprezinta portiunea secretorie a glandei hipofize si reprezinta 75% din parenchimul glandular. Este
formata din celule care se coloreaza in mod diferit si s.n. celule cromofile (acidofile/bazofile) sau
cromofobe (care nu au afinitate fata de colorantii histologici.
Celulele acidofile sunt: * de tip α (alfa) - care secreta STH
* de tip ε (epsilon) - care secreta ACTH si PL
Celulele bazofile sunt: * de tip β (beta) – care secreta TSH si FSH
* de tip δ (delta) – care secreta LH

PORTIUNEA INTERMEDIARA
Reprezinta 2% din parenchimul glandei si secreta MSH

NEUROHIPOFIZA
Este depozitul hormonilor sintetizati de nucleii supraoptici si paraventriculari din hipotalamus (ADH
si OT).
Hipofiza are un rol important in reglarea functiilor metabolice ale organismului si are puternice
interrelatii cu toate celelalte glande endocrine ale corpului.
Sistemul port-hipofizar a fost descris de prof. Rainer si evidentiat de Popa si Fielding.

Neurohipofiza - este vascularizata de a. hipofizare inferioare (posterioare), ramuri colaterale ale a.

carotide interne. Ele patrund in glanda prin partea posterioara a lobului formand un sistem capilar al
lobului posterior. Capilarele dreneaza in trunchiuri venoase situate in axul tijei hipofizare. Acestea
se recapilarizeaza in regiunea tuberiana a hipotalamusului formand cel de`al doilea sistem capilar.
Circulatia sngelui se face în sens hipofizo-hipotalamic.

Adenohipofiza – primeste sange prin a. hipofizare superioare (anterioare), ramuri colaterale ale
poligonului arterial de la baza creierului (poligonul lui Willis). Ele patrund in lobul A prin tija
hipofizara si marginea A a adenohipofizei. Se anastomozeaza cu capilarele neurohipofizei, cu
capilarele tuberiene. Circulaţia sângelui se face în sens cerebrofug.

Ventriculul III
Este o cavitate mediana plina cu LCR situata in interiorul diencefalului.
Comunica postero-inferior cu ventriculul IV prin apeductul lui Sylvius. Comunica supero-lateral cu cei
2 ventriculi laterali prin orificiile interventriculare ale lui MONRO.
Pereti:
- anterior: comisura alba anterioara, partea libera a celor 2 stlpi anteriori ai fornixului, lamina
terminalis
- posterior: recesul pineal, comisura alba posterioara, orificiul superior al apeductului Sylvius,
segment mezencefalic
- inferior (podeaua): chiasma optica, infundibulul, recesul infundibular, tuber cinereum,
corpii mamilari, substanta perforata posterioara si se termina in dreptul
pedunculilor cerebrali
- superior (tavanul): form. de lama coroidiana ce acopera faţa inferioara a fornixului
- lateral: - masele talamice
- in portiunea anterioara, orificiul lui Monro, santul hipotalamic si portiunea
subtalamica a hipotalamusului
Substanţa reticulară (SR)
Reprezinta un aranjament specific al neuronilor, in care acestia sunt dispusi sub forma unei retele
ccu numeroase sinapse care se realizeaza intre prelungirile lor. Anumiti neuroni sunt dispusi relativ
mai compact si formeaza nucleii substantei reticulare. Formatiunea se intinde intre MS, TC si
diencefal. Din pdv filogenetic, ea reprezinta totalitatea neuronilor de asociatie din TC care au facut
legatura dintre nucleii senzitivi si cei efectori. Ulterior, unii neuroni si`au trimis axonii in sens
vertical, astfel ca formatiunea reticulara a TC a depasit in sens cranial si caudal TC.

Particularitatile substantei reticulare

Este formata dintr`un mare nr. de neuroni de forme si dimensiuni diferite si care sunt raspanditi
printre celelalte formatiuni cenusii si albe ale SN.
Prezinta numeroase fibre nervoase, amielinice, dar si mielinice, directe si incrucisate, scurte si lungi,
puternic intretaiate intre ele, dand un aspect de retea in ochiurile careia sunt situati pericarionii.
De la aceasta dispozitie in retea a substantei nervoase => substanta reticulara.
Prin acest aranjament in retea se realizeaza un puternic sistem polineuronal si polisinaptic in cadrul
caruia influxul nervos circula lent. Influxul nervos ce transmite impulsuri senzitive si/sau senzoriale
isi pierde caracterul de specificitate.
In cadrul SR, unii pericarioni sunt dispusi relativ mai omogen, in schimb sunt foarte bine
individualizati din pdv functional.
Se descriu urmatorii nuclei: mediani, centrali, dorsali si laterali

a) Nucleii reticulari mediani

- se gasesc in bulb (nucleii rafeului median) si punte (nucleii reticulari perisilvieni)

Aferenţe : - repr. de impulsuri nervoase senzitive si senzoriale de la toate caile ascendente care trec
prin TC . Ele ajung aici fie prin ramuri colaterale rapide desprinse direct din fasc. ascendente ale TC,
fie prin realizarea unor statii sinaptice de releu (ex: cele desprinse din fasc. spinotalamice A).
Toate aferentele specifice ale TC ajung in final la cortex unde dau nastere la senzatii specifice
(tactile, termice, dureroase, gustative etc). Aferentele ajunse prin colaterale nervoase in SR se
descarca intr`un mod heterogen, astfel ca acelasi neuron al SR primeste influxuri nervoase din toate
caile senzitivo-senzoriale. Datorita acestei aferentaţii heterogene a nucleilor reticulari centrali,
influxul nervos isi pierde valoarea informationala specifica transformata intr`o informatie
nespecifica (difuza).

Eferenţele : - se transmit direct sau indirect prin intermediul talamusului spre cortex. Spre
deosebire de proiectiile corticale ale cailor specifice (proiectiile axonilor neuronilor talamici: a nucl.
LVP care se proiecteaza specific in arii bine delimitate si unde vor forma senzatiile). Proiectiile SR
se fac difuz in tot cortexul cerebral. Ca urmare a caracterului influxurilor nervoase reticulare
(nespecific, cu proiectie difuza), ele nu vor mai da nastere unor senzatii, insa vor supune cortexul
cerebral unui “bombardament” continuu (cu valoare informationala nula) care va mentine o stare de
activitate permanenta a acesteia (tonusul cortical). Aceste componente ale formatiunii reticulare,
impreuna cu conexiunile lor formeaza SRAA cu rol in mentinerea starii de veghe, oferind cortexului
posibilitatea de a utiliza optim informatiile specifice pe care le primeste concomitent pe caile
senzitivo-senzoriale. In lipsa acestui bombardament continuu, cortexul intra in starea de somn. In
acelasi timp, cortexul aferenteaza nucleii reticulari centrali, stimuland activitatea acestora, iar
secundar nucleii reticulari centrali vor descarca implicit inspre cortex.
Se formeaza un circuit cortico-reticulo-cortical prin care cortexul isi autointretine tonusul.

b) Nucleii reticulari centrali (paramediani)

Sunt diseminati in toate etajele TC, printre nucleii echivalenti si fasciculele SA.

Aferente : - colaterale din tractul nervos ascendent si descendent si conexiunile directe provenite
de la formatiunile nervoase supraiacente: cortex cerebral, corpi striati, n. rosu, subst. neagra, crbl.

Eferente : sunt descarcate in special spre MS si se grupeaza in:

- fasc. reticulospinal L - care porneste de la n. reticulari centrali pontomezencefalici dupa prealabila

decusare la nivelul de origine. Ele transmit influxuri nervoase spre neuronii somatomotori medulari
carora le faciliteaza activitatea. Reprezinta componenta sistemului reticular activator descendent
(SRAD).
- fasc. reticulospinal A - care se formeaza din eferentele nucleilor centrali bulbari si care nu se
decuseaza dupa origine. Ele transmit influxuri nervoase inhibitorii pentru motilitatea spinala pe care
o intarzie sau o blocheaza => SRID (sist. reticular inhibitor descendent)

c) Nucleii reticulari dorsali

Sunt reprezentati de catziva nuclei mici: n. intercalar, n. locus celuleus

Aferente : de la hipotalamus prin fasc. longitudinal posterior Schutz

Eferente : - spre n. Visceromotori ai PS cranian (n. dorsal al vagului)

- spre simpaticul medular

Prin aceste conexiuni, nucleii intervin in reglarea mecanismului de tip vegetativ (respiratie,
activitatea cardio-vasculara, salivatzie, deglutitie, voma)

d) Nucleii reticulari laterali

Situati in bulb (n. reticular lateral bulbar – care e in legatura cu cerebelul si intervine in controlul
miscarilor automate) si in punte (n. reticular lateral pontin – in legatura cu n. cohleari, nivel la care se
termina striile medulare).

Nucleii centrali prezinta : – o componenta laterala senzitiva (n. senzorial a lui Brodla)
- o componenta mediala motorie