Artera Brahiala

Reprezinta artera principala a bratului. Ea incepe la marginea inferioara a tendonului muschiului

pectoral mare, prelungind artera axilara si se termina la nivelul plicii cotului, unde la circa 1-
2cm, distala de ea, se bifurca in artera radiala si artera ulnara.
Artera brahiala se protejeaza pe linia ce uneste varful axilei cu jumatatea plicii cotului.

a. In partea proximala a bratului, artera coboara superficial pe fata medial a acestuia,

strabatand un spatiu delimitat posterior de septul intermuscular medial ce o separa de
capul medial al muschiului triceps, lateral de muschii coracobrahial, biceps brachial si
brachial; anterior de marginea mediala a muschilor coracobrahial si biceps brachial;
medial de aponevroza brahiala.
Artera, doua vene satelit si nervul median formeaza manunchiul vasculo-nervos al
bratului.
Nervul median incruciseaza artera dinspre lateral spre medial, trecand anterior, dar in
varianta numita artera brahiala superficial(brahialis superficialis) se afla situate anterior
de nerv.
Medial de artera, in partea superioara a bratului se afla nervii cutanat brachial medial,
cutanat antebrahial medial si ulnar.
b. In partea distal a bratului, artera este situata mai profund, fiind asezata pe muschiul
brachial, dupa care patrunde in santul bicipital medial, unde nervul median se departeaza
treptat de artera, patrunzand intre cele doua capete de origine ale muschiului rotund
pronator.
Din artera brahiala se desprind urmatoarele ramuri:
1. artera brahiala profunda(profunda brahialis) este cea mai voluminoasa ramura din
artera brahiala, avand originea la nivelul marginii inferioare a muschiului rotund mare; se
distribui lokei posterioare a bratului pe care o strabate trecand prind santul nervului
radial, insotita de nervul omonim si doua vene satelite, intre capul medial si lateral ale
muschiului triceps, acoperita pe lunga portiune a muschiului triceps. Pe parcursul
traiectului sau, din artera brahiala profunda se desprind:
a) artere nutritive ale humerusulu(nutriciae humeri) destinate dializei humerusului; sunt
de obicei doua si se desprind din artera brahiala profunda in vecinatatea originii sale;
b) ramura deltoidiana(ramus deltoideus) cu directie oblica superolaterala trece prind
insertiile muschilor coracobrahial si deltoid, anastomozandu-se cu arterele circumflexe;
c) artera colaterala medie(collateralis media) se indreapta inferior spre cot si se
anastomozeaza cu artera interosoasa recurenta din artera interosoasa posterioara;
d) artera coltarela radiala(collateralis radialis) este ramura terminata a arterei brahiale
profunde, perforeaza impreuna cu nervul radial septul intermuscular lateral al bratului si
in santul bicipital lateral, se anastomozeaza cu artera recurent radial, din artera radiala.
2. Artera colaterala ulnara superioara(collateralis ulnaris superior) are originea imediat in
apropierea arterei brahiale profunde si la circa 4-5cm patrunde impreuna cu nervul ulnar
prin septul intermuscular medial al bratului in loja posterioara s in final ajunge in santul
nervului ulnar, unde se anastomozeaza cu artera recurenta ulanra posterioara.
3. Artera colaterala ulnara inferioara(collateralis ulnaris inferior). Se desprinde din artera
brahiala, Se desprinde din artera brahiala, deasupra epicondilului medial si coboara
anterior de septul intermuscular medial al bratului. Dupa un scurt traiect se imparte intr-
oramura cae vascularizeaza muschiul brahial si o ramura, care coboara spre originea
muschiului pronator rotund, pe care-l iriga, in final anastomozandu-se cu artera recurenta
ulnara anterioara.

Artera radiala
(radialis)

Incepe la bifurcatia arterei brahiale si se termina in arcul palmar profund. In fosa cubitala
ia nastere la nivelul tendonului muschiului biceps brahial continuand directia arterei
brahiale.
Linia de proiectie a arterei radiale uneste un punt aflat la jumatatea plicii cotului cu un
punct situat la jumatatea distantei dintre tendonul muschiului flexor radial al carpului si
procesul stiloid al radiusului.
Coboara impreuna cu ramura superficiala a nervulu radial, situata lateral fata de artera, in
interstitiul dintre muschiul brahioradial(considerat formatiune satelita a arterei) situat in
partea laterala si muschiul pronator rotund, in treimea superioara a antebratului si flexor
radial al corpului in 2/3 inferioare, situati in partea mediala. Acopera la randul ei in sens
proximodistal, tendonul muschiului biceps brahial, muschiul supinator, insertia
muschiului rotund pronator, originea radila a muschiului flexor superficial al degetelor,
muschiul flexor lung al policeului si muschiul patrat pronator.
In treimea inferioara a antebratului este superficiala, fiind acoperita doar de piele si fascia
antebrahiala, ceea ce face posibila comprimarea digitala a ei intre tendoanele muschiului
brahioradial(situat lateral) si flexor radial al carpului(situat medial) si asezata, pe planul
muschiului patrat pronator; este santul pulsului, loc de electie pentru palparea undei
pulsatile a arterei radiale.
Artera ajunge pe fata posterioara a carpului, ocolind spre posterior procesul stiloid al
rediusului, prin tabachera anatomica. La acest nivel, artera radiala este aplicata pe fata
posterioara a scafoidului si traprezului, trecand pe sub tendoanele muschilor lung
abductor si scurt externsor al policelui, situate lateral si lung extensor al policelui situat
medial, acoperita de originea venei cefalice si de ramuri senzitive dorsale ale nervlui
radial.
Patrunde in regiunea palmara profunda, perforand primul spatiu interosos intre cele doua
origini ale primului muschi interosos dorsal si se anastomozeaza cu ramura profunda a
arterei ulnare, formand arcul arterial palmar profund. Da nastere la urmatoarele ramuri:
1. Artera recurent radiala(recures radialis) se desprinde din artera radiala, imediat sub
bifurcatia arterei brahiale, angajandu-se in santul bicipital lateral, printre cele doua
ramuri terminale ale nervului radial, avand lateral muschiul brahioradial si medial,
muschiul brahial. Se distribuie muschilor brahioradial, brahial si supinator,
anastomozandu-se cu artera colaterela radiala, ramura din artera brahiala profunda.
2. Ramura carpiana palmara(ramus carpalis palmaris) este o ramura subtire, ce se
desprinde la marginea distala a muschiului patrat pronator, merge pe sub tendoanele
muschilor flexori, contribuind la formarea retelei carpiene palmare, din care se
desprind ramuri pentru articulatia radiocarpiana.
3. Ramura palmara superficiala(ramus palmaris superficialis) are originea imediat inainte
de intrarea arterei radiale, in tabachera anatomica; trece peste retinaculul flexorilor si
muschii eminentei tenare pe care ii vasclarizeaza; in final se anastomozeaza cu artera
ulanra completand arcul palmar superficial.
4. Ramura dorsala a carpului(ramus carpalis dorsalis) ia nastere la nivelul tabacherei
anatomice, traverseaza fata dorsala a carpului profund de tendoanele muschilor
extensori, anastomozandu-se cu o ramura similara din artera ulnara, cat si cu arterele
intersosoasa anterioara si posterioara pentru a forma reteaua dorsala a carpului(rete
carpi dorsale). Ea vascularizeaza epifizele distale ale oaselor antebratului si
articulatiile ainii iar din convexitatea arcului pleaca patru artere metacarpiene
dorsale(metacapales dorsale), asezate pe muschii interososi dorsali.
Artele metacarpiene dorsale ale spatiilor Ii-IV se intreapta spre degete, primind in
spatiile interosoase ramuri anstomotice din arterele metacarpiene palmare. In
continuare, ele trec dorsal de ligamentul metacarpian si se ramifica in dreptul fiecarui
spatiu interosos in cate doua artere digitale dorsale(digitalis dorsales) pentru marginile
dorsale a doua degete vecine. Pentru marginea ulnara dorsala a auricularului, artera se
desprinde direct din arcul arterial dorsal.
Artera metacarpiana dorsala pentru primul spatiu se desprinde de obicei din artera
radiala sub forma unui trunchi unic, din care pleaca artera principala a policelui si
artera radiala a indexului.
5. Artera principala a loicelui(priceps pollicis) se desprinde din artera radiala, dupa ce
aceasta a pratruns in primul muschi interosos dorsal. Ea se angajeaza anterior de
primul metacarpian, intre muschii opozant si scurt flexor al policelui si la baza
falangei proximale a policelui se divide in doua artere digitale proprii pentru police si
artera radiala a indexului(radilis indicis). Aceasta se distribuie la jumatatea laterala a
indexului, trimitand si o ramura comunicanta pentru arcul palmar superficial.
Arcul palmar profund(arcus palmaris profundus) reprezinta continuarea arterei radiale
 in regiuea palmara mijlocie, unde se anastomozeaza cu ramura profunda a arterei
ulnare. Sta asezata impreuna cu ramura profunda a nervului ulnar pe bazele
metacapienelor II-IV si pe muscii interososi, fiind acoperit de partea oblica a
muschiului adductor al policelui, tendoanele flexoare ale degetelor si muschii
lombricali.
Din convexitatea arcului palmar profund se desprind trei artere metacarpiene
palmare(metacarpalis palmaris) situate peste muschii interososi palmari ai spatiilor II-
IV. In apropierea originii lor, din arterele metacarpiene palmare iau nastere ramuri
perforante(rami perforantes), care traverseaza spatiile interosoase corespunzatoare,
anastomozandu-se cu arterele metacarpiene dorsale. La nivelul comisurii digitale,
arterele metacapiene palmare se unesc cu arterele digitale palmare comune, ramuri din
arcul arterial palmar superficial.

Artera ulnara
(ulnaris)

Este a doua ramura de diviziune a arterei brahiale, mai voluminoasa si mai profunda la
origine, intinsa de la nivelul colului radiusului pana la pisiform. Linia de proiectie uneste
epicondilul medial al humerusului cu fata laterala a osului pisiform.
In treimea proximala a antebratului, artera insotita de doua vene satelite are o directie
oblica spre medial, trecand profund de muschii epicondilieni, dar anterior de muschiul
brahial si muschiul flexor protund al degetelor. Inainte de a se angaja sub arcada de
origine a muschiului flexor superficial al degetelor, artera incruciseaza posterior nervul
median, sepaata de acesta prin capul ulnar al muschiului rotund pronator.
Nervul median ramane lateral de artera ulnara si la distanta. Artera patrunde apoi in
interstitiul dinrte muschii flexori superficial si profund, apropiindu-se treptat de nervul
ulnar, cu care va forma, impreuna cu doua vene satelite, pachetul vasculo-nervos ulnar.
Nervul ulnar este asezat medial de artera ulnara.
In 2/3 distale, artera coboara anterior de muschiul patrat pronator, intre muschiul flexor
ulnar al carpului(muschiul satelit0 situat meial si muschiul flexor superficial al degetelor
situat lateral. Anterior se afla fascia antebrahiala si piele. In 1/3 inferioara a antebratului
artera devine superficiala putand fi palpata. In regiunea palmara, artera trece superficial
de retinaculul flexorilor, situata lateral de pisiform si nervul ulnar.
In aceasta ultima portiune, artera ulnara este invelita intr-un parangiu descri de Guyon,
bine organizat la nivelul carpului; acesta reprezinta o comunicare intre antebrat si palma.
Artera ulnara, ajunsa in regiunea palmara, se divide, in ramuri pentru cele doua arcuri
arteriale palmare. Pe traiectul sau, din artera ulnara se desprind urmatoarele ramuri:
1. Artera recurenta ulnara(recurrens ulnaris) este cea mai proximala ramura a arterei
ulnare, uneori avand riginea chiar din artera brahiala; in santul bicipital medial se divide
in doua ramuri:
a. ramura anterioara(ramus anterior) urca intre muschii brahial si rotund pronator si se
anastomozeaza cu artera colaterala ulnara inferioara din artera brahiala;
b. ramura posterioara(ramus posterior) merge profund impreuna cu nervul ulnar printre
cele doua capete de origine ale muschiului flexor ulnar al carpului; ajunge posterior intre
epicondilil medial si olecran, anastomozandu-se cu artera colaterala ulnara superioara.
2. Artera interosoasa comuna(interossea communis) este un trunchi scurt si gros, care se
intinde de la tuberozitatea radiala la marginea superioara a menbranei interosoase unde se
divide in doua ramuri:
a. artera interosoasa anterioara(interossea anterior) coboara pe fata anterioara a
membranei interosoase impreuna cu nervul interosos anterior, situata in interstitiul dintre
muschii flexor profund al degetelor(medial) si flexor al policelui(lateral), in contuare se
angajeaza sub muschiul patrat pronator si dupa ce perforeaza membrana interosoasa, se
termina impreuna cu artera interosoara posterioara in reteaua dorsala a carpului. Din
artera interosoasa anterioara se desprinde artera nervului edian(mediana), o ramura
subtire, care insoteste nervul median. Este inconstanta.
b. Artera interosoasa posterioara(interossea posterior) trece intre membrana interosoasa si
coarda oblica, patrunzand in loja posterioara a anteratului, intre muschii supinator si
abductor lung al policelui. Coboara intre planul superficial si profund al muschilor
extensori, pe care ii vascularizeaza. Se termina in reteaua dorsala a carpului. Din ea se
desprinde artera interosoasa recurenta(interossea recurens), care urca intre epicondilul
lateral si olecran pana sub muschiul anconeu, unde se anastomozeeaza cu artera
colaterala medie din artera brahiala profunda.
Reteaua articulara a contului(rete articulare cubiti) este o retea arteriala situata in jurul
articulatiei cotului, cu rol in vascularizarea articulatiei si muschilor periarticulari.
Constituie in acelasi timp un important sistem circulator colateral, permitand prin
anastomoze, irigatia distal de un obstacol aparut pe un trunchi arterial principal. Este
formata din doua inele arteriale periepicondiliene unite intre ele prin ramuri orizontale
posterioare.
Inelul epicodilian medial se formeaza prin anastomozele dintre artera colaterala ulnara
inferioara si ramura anterioara din artera recurenta ulnara, impreuna cu artera colaterala
ulnara superioara si ramura posterioara din artera recurenta ulnara. In jurul epicondilului
lateral se unesc anterior artera colaterala radiala c artera recurenta radiala, iar posterior
artera colaterala medie cu artera recurenta interosoasa.
Artera colaterala ulnara inferioara, impreuna cu artera interosoasa recurenta si artera
colaterala medie contriuie la formarea unui arc arterial orizontal, situat deasupra fosei
olecraniene, care uneste cele doua cercuri arteriale periepicondiliene.
3. Ramura carpiana palmara(ramus carpalis palmaris) se desprinde la nivelul marginii
distale a muschiului patrat pronator, trece sub tendoanele muschiului flexor profund al
degetelor, apoi se anastomozeaza cu ramura omonima din artera radiala pentru a forma
arcul arterial carpian palmar.
4. Ramura carpiana dorsala(ramus carpalis dorsalis) ia nastere deasupra pisiformulu,
ocoleste dorsal, trecand sub tendonul muschiului flexor ulnar al carpului, apoi sub
tendoanele muschilor xtensori si se anastomozeaza cu ramura carpiana dorsala din artera
radiala, completand reteaua dorsala arteriala a carpului.
5. Ramura palmara profunda(ramus palmaris profundus) este una din ramurile terminale
ale arterei ulnare. La origine, distal de pisiform, este subtire, patrunde in interstitiul dinrte
muschii adductor si scurt flexor al degetului mic, apoi prin originea muschiului opozant
ajunge in planul retrotendinos al regiunii palmare, fiind acoperita de tendoanele
muschilor flexori, unde se anastomozeaza cu artera radiala formand arcada palmara
profunda. Este insotita de ramura profund a nervului ulnar, care se afla profund intre
arcul arterial si planul osos.
6. Arcul palmar superficial(arcus palmaris superficialis) este reprezentat de segmentul
terminal al arterei ulnare. Acesta coboara superficial de terinaulul flexorilor si la nivelul
carligului osului cu carlig isi schimba directia spre lateral, traversand regiunea palmara
intr-un plan situat superficial de tendoanele muscilor flexori ai degetelor si ramificatiile
nervului median, fiind acoperit de muschiul palmar scurt si aponevroza palmara mijlocie.
In 1/3 din cazuri, arcul superficial este format numai de artera ulnara, in alta treime este
completat lateral de ramura palmara superficial a arterei radiale, iar in alta treime exista
diferite variante. In oricare situatie, artera ulnara reprezinta principala sursa vasculara a
arcului.
Din convexitatea arcului palmar superficial se desprind artere digitale palmare
comune(digitales palmares communes), care merg distal peste muschii lombricali
corespunzatori si dupa ce se unesc cu arterele metacarpiene palmare din arcul profund si
primesc arterele perforante distale din arterele metacarpiene dorsale, se divid in regiunea
comisurala a degetelor in cate o pereche de artere digitale palmare proprii(digitales
palmares propriae) pentru jumatatile adiacente ale ultimelor patru degete. Artera digitala
palmare pentru jumatatea mediala a degetului mic se desprinde direct din arcada. Fiecare
artera digitala palmara proprie formeaza un pachet coltarela vasculo-nervos cu ramrile
omonime din nervii media si ulnar. Arterele se anastomozeaza intre ele la nivelul varfului
degetului si in regiunea articulatiilor interfalangiene. Ele dau ramuri dorsal, care se
anastomozeaza cu arterele digitale dorsale proximal, iar distal vascularizeaza falanga
mijlocie si distala, inclusiv matricea ungheala. Arterele digitale palmare proprii reprezinta
principala sursa vasculara a degetelor.
 CAPITOLUL II VENELE MEBRULUI SUPERIOR

Sangele venos al membrului superior se intoarce spre inima pe calea a doua sisteme
venoase: venele superficiale(situate subcutanat), venele profunde(care insotesc de obicei,
cate doua, arterele omonime). Intre cele doua sisteme venoase exista anastomoze ultiple
si de mare importanta practica.

Venele supeficiala

Isi au originea la nivelul fetei dorsale a mainii, pornind din reteaua dorsala venoasa a
mainii. Aceasta retea colecteaza sangele din venele digitale dorsale, care se continua cu
venele metacarpiene dorsale si care, prin anastomoza formeaza reteaua dorsala a mainii.
din partea laterala a acestei retele porneste vena cefalic, iar din partea mediala, vena
bazilica.
Sangele venos de la nivelul fetei palmare a mainii este drenat intr-o retea de vene digitale
palmare, care sunt anastomozate prin venele intercarpiene, cu venele digitale dorsale. In
regiunile tenare si hitenare se gaseste cate un plex venos superficial care dreneaza in
reteaua posterioara a mainii si in venle superficiale ale antebratului, preponderent in vena
mediana a antebratului. La antebrat, reteaua venoasa superficiala este situata pe fata
anterioara(invers decat la mana). Aceasta retea este reprezentata de trei vene mari:
cefalica, bazilica si mediana a antebratului.
Vena cefalica: dreneaza sangele din partea laterala a retelei dorsale a mainii, trecand apoi
pe fata anterioara a antebratului. In apropierea plicii cotului, din ea se desprinde o ramura
mediala, vena cubitala mediala, care primeste o anastomoza din venele profunde si apoi
se anastomozeaza cu vena bazilica. In continuare, vena cefalica urca prin santul bicipital
lateral, ajungand pe fata antero-laterala a bratului. Apoi intra in spatiul deltipectoral, de
unde se recurbeaza in profunzime, strabatand fascia clavicoraco-pectoro- axilara pentru a
se termina in vena axilara. Vena cefalica primeste drept afluenti venele de pe ambele fete
ale antebratului.
Uneori, venele posterioare antebrahiale formeaza o vena cefalica accesorie, vena ce se
deschida in vena cefalica la nivelul plicii cotului.
Vena bazilica: continua partea mediala a retelei dorsale a mainii, urca pe fata antero-
mediala a antebratului, trece ulterior prin santul bicipital medial, unde trimite o
anastomoza pentru vena mediana a antebratului. In treimea mijlocie a bratului, perforeaza
fascia brahiala, se alatura arterei brahiale si se termina in vena brahiala.
Vena mediana a antebratului: dreneaza cea mai mare parte a sangelui din reteaua venoasa
superficiala anterioara a mainii. Urca pe mijlocul fetei anterioare a antebratului si se
termina in vena cefalica sau in vena bazilica. Uneori, se bifurca in vena medio-cefalica si
vena medio-bazilica, care sfarsesc in vena cefalica si respectiv bazilica. Aceasta bifurcare
realizeaza M-ul venos al antebratului, care prezinta o mare variabilitate. Vena mediana
este frecvent, cea mai voluminoasa vena a antebratului la plica cotului, este mai putin
mobila decat celelalte vene. Pentru aceste motive, este vena in care se fac de preferinta
injectiile venoase si cateterismul venos.
Vene profunde: sunt satelite si omonime arterelor membrului superior. La mana, antebrat
si brat, fiecare artera este incadrata de doua vene unite prin anastomoze scalariforme,
exceptie fac arterele axilara si subclavie, care sunt insotite de o singura vena.
Venele profunde ale mainii: sunt reprezentate de venele digitale palmare, care se varsa in
arcul venos palmar superficial si venele metacarpeine palmare, care se varsa in arcul
venos palmar profund. La nivelul fetei dorsale a amainii exista venele metacarpiene
dorsale, care dreneaza in reteaua dorsala a mainii si in venele radiale. Arcurile venoase
palmare se continua la antebrat cu venele radiale si venele ulnare. Venele profunde ale
antebratului sunt venele radiale si cele ulnare, cate doua satelite arterelor omonime.
Venele radiale continua arcul venos palmar profund si dreneaza sangele din venele
profund de pe fata dorsala a mainii.
Venele ulnare: continua arcul venos palmar superficial, sunt anastomozate cu venele
superficial ale antebratului si in apropierea pricii cotului primesc venele interosoase
anterioare si posterioare. Prin unirea venelor ulnare cu venele radiale se formeaza venele
brahiale. Venele brahiale se unesc si formeaza vena axilara, dupa ce primesc ca afluenti
venele corespunzatoare ramurilor arterei brahiale.
Vena axilara: se formeaza din unirea venelor braiale si se continua cu vena subclavie. In
regiunea axilara, este situata medial si apoi anterior de artera axilara. Este insotita de
vasele si ganglionii limfatici axilari centrali. Afluentii venei axilare sunt: venele brahiale,
vena cefalica, venele care insotesc ramurile arterei axilare si care colecteaza sangele
venos de la umar si din axila, vena toracica laterala, venele toraco-epigastrice, care aduc
sangele venos de la peretii toracelui. Vena toracica laterala colecteaza sangele venos de la
peretele antero-lateral al toracelui. Ea are anaastomoze cu vene situate la nivelul peretelui
anterior abdominal, vene tributare sistemului venos cav inferior. In cazul tulburarilor
circulatorii de la nivelul veelor mari(vena cava superioara, vena cava inferioara, vena
porta) aceste anastomoze devin functionale si se dilata.
Vena subclavie: continua vena axilara de la marginea externa a primei coaste(anterior de
muschiul scalen anterior), unindu-se cu vena jugulara interna, posterior de articulatia
sterno-claviculara, pentru a forma vena brahio-cefalica. Cele doua vene brahio-cefalice
dreapta si stanga se unesc formand vena cava superioara. Vena brahio-cefalica dreapta
este mai aproape de verticala, fata de cea stanga, care este mai aproape de orizontala si
mai lunga.
In unghiul de confluenta dintre vena subclavie stanga cu vena jugulara interna stanga se
varsa canalul toracic, iar in unghiul de confluenta dintre vena subclavie dreapta cu vena
jugulara interna dreapta se deschide ductul limfatic drept. Vena subclavie are urmatoarele
raporturi: anterior-muschiul subclavicular, posterior-artera subclavie de care este separata
prin muschiul scalen anterior, inferior-coasta I si domul pleural, superior-clavicula vena
putand sa fie lezata in fracturile de clavicula.
 CAPITOLUL III LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR

Limfa membrului superior dreneaza spre un grup de ganglioni terminali situati in axila,
fie direct, fie trecand printr-un grup de ganglioni intercalari. Vasele limfatice superficiale,
cu exceptia celor e la mana si fata posterioara a antebratului, insotesc venele superficiale.
Vasele limfatice profunde insotesc principalele manunchiuri vasculare si
vasculonervoase.

Ganglionii limfatici axilari(nodi lymphatici axillares)

Numarul lor variaza de la 12 la 30 si sunt raspanditi in tesutul conjunctivo-adipos din
fosa axilara. Clasic sunt impartiti in 5 grupe ganglionare nerecunoscute de N.I. Din
motive practice vom pastra aceasta impartire in 5 grupe ganglionare.
1. Grupul lateral e format din 4-5 ganglioni situati medial si posterior fata de 2/3 distale a
venei axilare. Primeste limfa de la intreg membrul superior cu exceptia regiunilor ale
caror vase limfatice insotesc vena cefalica. Eferentele dreneaza spre grupul central si
grupul apical al ganglionilor axilari si partial spre ganglionii mediali din lungul vaselor
cervicale transverse. Acesti ganglioni sunt descrisi de Gray sub numele de ganglioni
inferior ai grupului cervical profund. Nomenclatura franceza si terminologia clinica ii
descriu sub numele de ganglioni supraclaviculari.
2. Grupul pectoral, e numit si grup anterior, este format din 4-5 ganglioni situati pe
peretele medial al axilei, in raport cu vasele toracice laterale, intre coastele 2-6. Primeste
limfa de la peretele anterolateral al toracelui, portiunea centrala si laterala a glandei
mamare, de la portiunea supraombilicala a peretelui anterolateral al abdomenului.
Eferentele dreneaza spre grupul central si grupul apical al ganglionilor axilari.
3. Grupul subscapular, e numit si grup posterior, este format din 6-7 ganglioni dispusi in
lungul vaselor subscapulare intre muschii rotund mare si subscapular. Primeste limfa de
la partea inferioara a cefei, peretele posterior ai toracelui si regiunea scapulara. Alti autori
sustin ca teritoriul de unde primeste limfa include pe langa regiunile amintite si peretele
osterior al abdomenului pana la creasta ilica(Gray). Eferentele merg spre grupul apical si
grupul central al ganglionilor axilari.
4. Grupul central, e format din 4-5 ganglioni de dimensiuni mai mari, situati intre grupele
precedente, inveliti in grasimea e corespunde partii mijlocii a bazei axilei. sunt in raport
cu nervul intercostobrahial 2(Hirtl). Prezenta unor ganglioni subcutanati la nivelul bazei
axilei se explica prin hernierea unor ganglioni din grupul central printr-un orificiu al
fasciei axilare. Primeste limfa de la ganglionii precedenti. Eferentele merg spre grupul
apical al ganglionilor axilari.
5. Grupul apical, numit in nomenclatura franceza si in terminologia clinica grup
subclavicular, este format din 6-12 ganglioni, situati posterior de portiunea superioara a
amuschiului pectoral mic si superior de marginea sa superioara. Ganglionii se intind spre
varful axilei, medial de vena axilara. Primesc limfa de la membrul superior prin vase
linfatice ce insotesc vena cefalica, de la portiunea superioara si periferica a grandei
mamare, precum si eferentele tuturor celorlalte grupe de ganglioni axilari. Eferentele
acestui grup se unesc si formeaza trunchiul subclavicular(truncus subclavicus) care, pe
dreapta se deschide in confluentul venos jugulosubclavicular sau in trunchiul
jugular(truncus jugularis) participand la formarea ductului limfatic drept(ductus
lymphaticus dexter); pe stanga se deschid in canalul toracic(ductus thoracicus). Cateva
eferente ale gruplui apical merg spre ganglionii mediali din jurul vaselor cervicale
transverse.

Ganglionii limfatici intercalari si membrului superior

Sunt putini la numar. Sunt reprezentati de doua grupuri de ganglioni limfatici intercalati
pe tractul vaselor linfatice superficiale: cubitali, santului dectopectoral si cativa ganglioni
limfatici izolati, prezentati ocazional pe traiectul vaselor limfatice profunde, in lungul
principalelor vase de sange de la nivelul antebratului si bratului.
1. Ganglionii limfatici cubitali(nodi lymphatici cubitales). Sunt 1-2 ganglioni situati la 2-
3cm superior de epicondilul medial, in tesutul conjunctivoadipos subcutanat, medial de
vena bazilica. Primesc limfa de la marginea mediala a mainii(ultimele 3 degete) si
marginea mediala a antebratului. Eferentele merg impreuna cu vena bazilica spre
limfaticele profunde.
2. Ganglionii santului deltopectoral(ganglionii infraclaviculari Gray; nerecunoscuti de
N.I.). Sunt 1-2 ganglioni situati in santul deltopectoral, langa vena cefalica, inferior de
clavicula. Eferentele lor strabat fascia clavipectorala si ajung in ganglionii apicali ai
grupului axilar sau mai rar trec anterior de clavicula si ajung in ganglionii mediali din
jurul vaselor cervicale transverse.
3. Ganglionii limfatici profunzi(nerecunoscuti de N.I.). Sunt reprezentati de cativa
ganglioni limfatici izolati, de dimensiuni mic, inconstanti, situati pe traectul limfaticelor
profunde ce insotesc vasele sanguine. La antebrat se disting: ganglioni ulnari, ganglioni
radiali, ganglioni interososi anteriori si posteriori. La brat sunt ganglioni brahiali.
Constanti sunt ganglionul ulnar superior situat langa originea arterei ulnare si ganglioniii
brahiali situati langa originea ramurilor colaterale ale arterei brahiale.
Clasic, la nivelul membrului superior se mai descrie un grup ganglionar de dimensiuni
mici, ganglionii suprascapulari. Sunt cativa ganglioni de dimensiuni mici situati in fosa
supraspinoasa pe traiectul vaselor suprascapulare. Eferentele lor merg spre ganglionii din
jurul vaselor cervicale transverse.
Ganglionii axilari au importanta practica medico-chirugicala datorita teritoriului intins pe
care il dreneaza, teritoriu din care face parte membrul superior si in special glanda
mamara.
Adenopatia axilara(marirea volumului si consistentei ganglionilor) poate fi intalnita in
afectiuni inflamatorii sau tumori neoplazice localizate in aceste teritorii. Adenopatia
axilara in cancerul de san are mare importanta practica, ea trebuind sa fie extirpata o data
cu tumora sau iradiata pentru a distruge celulele neoplazice localizate la acest nivel. De
asemenea, ganglionii axilari pot participa si in boli de sistem: leucoze, limfoide acute si
cronice, limfoame etc. Ganglionii axilari sunt explorati constant in clinica prin palparea
axilei, in cadrul examenului general al bolnavului. In conditii normale, ei nu se palpeaza.
Devin palpabili in caz de marire a volumului si consitentei lor(adenopatie axilara).
Ganglionii cubitali situati superficial pot fo explorati clinic; adenopatia lor apare in
procese inflamatorii sau neoplazice localizate in teritoriile a caror lifa o dreneaza.
Vasele limfatice se impart in superioare si profunde.
Vasele superficiale incep printr-un plex situat la nivelul pielii. La mana, reteaua degetelor
este drenata in colectoare situate pe marginea degetelor si apoi se continua cu vasele de
pe fata dorsala a mainii. Reteaua palmara are ochiurile mai mici decat cea de pe fata
dorsala. Vasele din partea inferioara a regiunii palmare mijlocie se unesc cu limfaticele
degetelor si trec pe fata dorsala. Vasele din partea superioara a regiunii palmare mijlocii
se continua cu limfaticele de pe fata anterioara a antebratului care urca pe mijlocul acestei
fete.
Limfaticele policelui si ale degetului mic se varsa in colectoare situate pe marginile
corespunzatoare ale mainii si care au ulterior un traiect ascendent pe marginea laterala,
respectiv mediala a antebratului. La antebrat si brat, vasele limfatice insotesc venele
superficiale. Pe fata anterioara urca in partea mijlocie a antebratului insotind vena
mediana a anteratului pana in fosa cubitala, apoi trec pe marginea mediala a bicepsului,
patrund in axila si se varsa in grupul lateral al ganglionilor axilari.
Vasele laterale insotesc vena cefalica si urca impreuna cu aceasta pana la nivelul insertiei
muschiului deltoid. Aici, majoritatea trec pe marginea mediala a bicepsului si se indreapta
spre grupul lateral al ganglionilor axilari. Cateva vase limfatice insotesc vena cefalica in
santul deltopectoral si se termina in grupul apical al ganglionilor axilari; mai rar trec
superior de clavicula si se termina intr-un ganglion din jurul vaselor cervicale transverse.
In vasele laterale dreneaza si o parte din vasele posterioare ale antebratului si bratului.
Vasele mediale la antebrat insotesc vena bazilica. Superior de epicondilul medial o parte
din ele se termina in ganglionii cubitali. Vasele eferente ale acestora impreuna cu cele
care nu au facut statie in ganglioni, insotesc vena bazilica, patrund cu aceasta in
profunzime si se termina in limfaticele profunde sau direct in grupul lateral al
ganglionilor axilari. Vasele posterioare urca pe fata posterioara a antebratului si se varsa
in vasele laterale, respectiv mediale.
Unele vase posterioare ajung pe fata posterioara a bratului pana la ijlocul acestuia si se
incurbeaza apoi lateral sau medial spre vasele de pe marginea mediala a muschiului
biceps mergand impreuna cu acesta. Limfaticele umarului, anterioare si posterioare, a
grupului subscapular al ganglionilor axilari.
Vasele profunde urmeaza principalele manunchiuri vasculare si vasculonervoase. La
mana sunt satelite arcadelor palmare. Urca apoi in lungul vaselor ulnare, radiale si
interosoase anterioare si posterioare pana la brat under urmeaza arterele brahiala si
brahiala profunda. La umar insotesc vasele subscapulare si suprascapulare. Ele sunt mai
reduse numeric decat vasele superficiale cu care comunica din loc in loc. Pe traiectul lor
se gasesc rar ganglioni limfatici. Limfaticele bratului dreneaza in grupul lateral al
ganglionilor axilari. Cele din jurul vaselor subscapulare ajung la ganglionii subscapulari
din grupul axilar, iar cele din lungul vaselor suprascapulare ajung la ganglionii in jurul
vaselor cervicale transverse si in grupul inferior situat de-a lungul ramurei externe a
nervului accesor.
 CAPITOLUL IV NERVII MEMBRULUI SUPERIOR

Nervii spinali
(spinales)

Fiecare nerv spinal este constituit prin unirea radacinii ventrale(radix ventralis) motorie
cu radacina dorsala(radix dorsalis) senzitiva. Nervul spinal este deci un nerv mixt. Dupa
un scurt traiect, fiecare din nervii spinali se divid intr-o ramura ventrala(ramus ventralis)
si o ramura dorsala(ramus dorsalis). Pe traiectul radcinii posterioare a nervului spinal se
gaseste ganglionul spinal(ganglion spinale) format din neuroni pseudounipolari.
Radacinile nervilor spinali ies(cele ventrale) si intra(cele dorsale) prin santurile laterale
respective ale maduvei(ventral si dorsal), ca filete subtiri si izolate, numite filete
radiculare(file radicularia), care se reunesc apoi pentru a forma radacinile propriu-zise.
Radacina ventrala se reuneste cu cea dorsala, inca in interiorul sacului dural, alcatuind
nervul spinal. Acesta patrunde prin gaura intervertebrala cuprinsa intre radcinile arcurilor
vertebrale. Marginea inferioara a radacinii arcului vertebral este net concava, cea
superioara fiind mai putin concava, fapt ce explica de ce orificiul intervertebral este
format in special de vertebra suprajacenta. Nervii spinali pot infiltrati si anesteziati
imediat dupa emergenta lor din orificiile intervertebrale cu ajutorul unui ac subtire de 5-
6cm lungime pentru regiunea cervicala si de 8-10cm pentru regiunea toracala si lombara,
introdus la 2-3cm lateral de linia mediana. Acul ia contact cu procesul transvers
corespunzator, (marginea lui superioara) si la cativa mm anterior se intalneste nervul
spinal. Este suficient sa se infiltreze tesuturile moi care se gasesc pe suprafata laterala a
vertebrei si se obtine astfel anestezia corespunzatoare teritoriului nervului infiltrat.
infiltratiile realizate la nivelul vertebrelor C2 C3 in caz de nevralgie a nervului occipital
mare, la nivelul C5 C7 in caz de nevralgie intercostala, la nivelul vertebrelor L1 L2 in
cazul de nevralgie femurala si la nivelul vertebrelor L4 L5 in caz de nevralgie sciatica.
Nervii spinali se desfac in ramurile lor la nivelul orificiului intervertebral. Aceste ramuri
sunt urmatoarele: ramura ventralis(ramus ventralis), mai voluminoasa decat cea dorsala,
ramane izolata numai in regiunea toracala, unde se dispune sub forma nervului.
 CAPITOLUL V ARTERELE MEMBRULUI PELVIN
Artera femurala
(femuralis)
Formeaza axul vascular la coapsei, de la nivelul ligamentului inghinal, de unde
continua artera iliaca externa, pana la hiatul tendinos al muschiului adductor mare,
unde se continua cu artera poplitee. Se proiecteaza la suprafata, de-a lungul unei linii
intinsa de la jumatatea ligamentului inghinal pana la marginea posterioara a condilului
femural medial(linia de ligatura a arterei). In 1/3 superioara a coapsei strabate trigonul
femural, in 1/3 medie se afla situata in canalul adductorilor, iar in 1/3 inferioara trece in
fosa poplitee devening artera politee.
Artera femurala patrunde in trigonul femural, trecand prin lacuna vasculara, delimitata
anterior de ligamentul inghinal, lateral de arcul iliopectineu, medial de ligamentul
lacunar, iar posterior de ligamentul pectineu. Artera ocupa in lacuna pozitia cea mai
laterala, fiind despartita de lacuna musculara ce contine muschiul psoasiliac si nervul
femural, prin arcul iliopectineu. Medial de ea se afla vena femurala, iar intre vena si
ligamentul lacunar(gimbernal) este situat canalul femural, un spatiu ce contine
ganglionii limfatici inghinali profunzi. Anterior de artera femurala, prin lacuna vasculara
trece ramura femurala a nervului genitolemural. Trigonul femural este situat imediat
sub ligamentul inghinal, fiind delimitat de acesta superior, de marginea mediala a
muschiului coritor lateral si de muschiul adductor lung, medial. Partea profunda a
trigonului are forma de jgheab, cu peretele posterolateral format de muschiul
psoasiliac si cel posteromedial de muschii pectineu si adductor lung. Artera femurala
coboara in unghiul dintre cei doi pereti, avand lateral de ea nervul femural si medial
vena femurala.
Anterior, artera este incrucisata de vena circumflexa iliaca superficiala si de ramura
femural a nervului genitofemural; ea este asezata relativ superficial fiind despartita de
piele numai prin fascia lata, peste care sunt asezati ganglionii inghinali superficiali.
Posterior, artere trece peste tendonul muschiului psoasiliac, care o desparte de
capsula articulatiei soldului si capul femural, pe care poate fi comprimata, pentru a se
putea palpa pulsul. In triunghiul femural, artera, impreuna cu vena femurala sunt
invelite intr-o formatiune fibroasa numita teaca femurala. Aceastea reprezinta
prelungire dincolo de ligamentul inghinal ale fasciei transversake, anterior de vasele
femurale si a fasciei iliace, posterior de ele. In terimea mmijlocie a coapsei, muschiul
coritor incruciseaza superficial artera femurala, marcan d astfel varful trigonului
femural si inceputul canalului adductorilor. Acesta este un interspatiu muscular de
forma triunghiulara, care se termina la nivelul hiatului muschiului adductor mare,
dincolo de care artera femurala trece in spatiul popliteu.
Peretele antero-lateral al canalului este prezentat de muschiul vast medial, cel
posterior este forma de muschii adductor lung, superior si adductor mare, inferior, iar
anterior se afla un sistem de fibre arcuate intinse ca o punte intre cei doi pereti,
cunoscut sub numele de membrana vastoadductorie. Pe ea sta asezat muschiul
croitor. In interiorul canalului, artera femurala constituie formatiune centrala, iar
elementele insotitoare o inconjoara in spirala. La intrarea in canal, nervul safen se
angajaza lateral de artera, pentru ca in partea mijlocie sa treaca anterior, iar in partea
inferioara medial de ea. Vena femurala, situata intial medial de artera, o incruciseaza
posterior, ajungand lateral de ea. Nervul pentru muschiul vast medial situat lateral de
artera. Artera femurala patrunde, impreuna cu vena, in fosa poplitee prin hiatul
tendinos al muschiului adductor mare, delimitat medial de insertia tendonului
muschiului adductor mare pe tuberculul condilian cu aceleasi nume(tuberculul m.
adductor mare), inferior si lateral de ramura de bifurcatie mediala a liniei aspre,
anterior de muschiul vast medial, iar posterior de muschiul semimembranos. Artera
femurala furnizeaza urmatoarele ramuri:
1. Artera epigastrica superficiala(epigastrica superficialis) este o ramura anterioara,
subcutanata cu directie recurenta, care perforeaza teaca vaselor femurale si apoi
fascia cribroasa, trece in continuare peste ligamentul inghinal in tesutulu subcutanat
din vecinatatea aponevrozei muschiul oblic extern, vascularizand pielea regiunii
inghinale, aponevroza muschiului oblic externa, ganglionii limfatici inghinale
superficiali. Se anastomozeaza cu artera epigastrica inferioara, artera circumflexa
superficiala, dar si artera epigastrica superficiala de partea opusa.
2. Artera circumflexa iliaca superficiala(circumflexa ilium supericialis), mai subtire
decat precedenta, se poate desprinde dintr-un trunchi comun cu precedenta sau
separat, inferior de ea. Perforeaza teaca vaselor femurale si fascia cribroasa. Trece
peste ligamentul inghinal si apoi urca subcutanat paralel cu ligamentul, pana la spina
iliaca antero-superioara. Iriga tegumentul partii laterale a regiunii inghinale, ganglionii
linfatici superficiali, anastomozandu-se cu artera circumflexa iliaca profunda, artera
fesiera superioara, artera circumflexa femurala laterala si cu artera epigastric
superficiala.
3. Artere rusinoase externa(pudendee externale) reprezinta ramurile mediale ale
arterei femurale. De obicei in numar de doua, sunt situate superior si respectiv inferior
fata de crosa venei safene mari de unde si numele de artera rusinoasa externa
superioara si respectiv inferioara. Perforeaza teaca femurala si fascia cribroasa,
indreptandu-se spre peretele abdominal inferior cat si spre perineul anterior. Din
arterele rusinoase externa se desprind: ramuri inghinale(rami inguinales0 pentru
regiunea cu acelasi nume si ramuri scrotale anteriore(rami scrotales anteriores) sau
ramuri labiale anterioare(rami labiales anteriores) pentru scrot si respectiv labiile mari
si mici. La acest nivel se realizeaza anastomoze importante cu ramuri scrotale
posterioare si labiale posterioare din artera rusinoasa interna.
4. Artera femural profunda(profunda femoris) constituie principala ramura de distributie
sangvina pentru musculatura din partea posterioara a coapsei, in special deci pentru
muschii extensori, care nu poseda in loja o artera proprie. Desprinsa de pe fata
postero-laterala a arterei femurale distal de ligamentul inghinal( la 2.5 5 cm) artera
femural profund se angajeaza in interstiiul dintre muschii pectineu/adductor lung, apoi
coboara pe muschii adductor scurt, iar sub el, adductor mare, situati posterior de ea.
In partea inferioara a coapsei, sub denumirea de a patra artera perforanta, strabate
insertia muschiului adductor mare si se termina nastomozandu-se cu ramurile
musculare ale arterei poplitee. Pe parcurs din artera femurala profunda se deprind
urmatoarele:
A. Artera circumflexa femurala mediala(circumflexa femoris medialis) isi merita
numele, pentru ca inconjoara colul femural dinstrpe anterior spre posterior, trecand
medial de el. Originea ei se afla in vecinatatea originii arteriei femural profunde. Dupa
ce strabate unghiul format de muschii psoas mare si pectineu, se angajeaza intre
muschii obturator exstern si adductor scurt, ajungand posterior, intre muschiul patrat
femural si adductor mare. Aici se divide in patru ramuri:
a. ramura profunda(ramus profundus) trece pe sub trohanterul mic spre interstitiile
muschilor patrat femural, adductor mare si ischiogambieri pe care il iriga, realizand
anastomoze cu arterele fesiere. Furnizeaza si ramuri pentru articulatia soldului;
b. ramura ascendenta(ramus ascendens) merge medial intre muschii adductor scurt,
mare si muschiul obturator scurt, mare si obturator extern, anstomozandu-se cu
ramurile musculare ale arterei obturatorii;
c. ramura transversa(ramus transversus) se indreapta printre muschiul patrat femural
si adductor mare spre muschii ischiogambieri, participand la formarea anastomozei
cruciale;
d. ramura acetabulara(ramus acetabularis) se angajeaza in incizura acetabulara,
alaturi de ramura acetabulara a arterei obturatorii si patrunde in ligamentul capului
femural, realizand vascularizarea sectorului perifoveal al capului femural.
B. Artera circumflexa femurala laterala(circumflexa femoris lateralis), ocoloeste
extremitatea proximala a femurului, trecand lateral, intre acesta si muschii croitor si
dreptul femural situati anterior de artera. Se divide in trei ramuri in spatiul dintre
muschiul vast lateral si diafiza femurala:
a. ramura ascendenta(ramus ascendens) urca de-a lungul liniei intertrohanreiene spre
fata laterala a soldului, sub muschiul tensor al fasciei lata; formeaza cu ramuri din
artera circumflexa femurala mediala un cerc anastomotic la baza colului, din care se
desprind artere pentru nutritia capului femural;
b. ramura descendenta(ramus descendens) coboara sub muschiul drept femural intre
muschii vast lateral si intemediar; uneori ajunge pana la nivelul genunchiului, unde se
termina anastomozandu-se cu artera supero-laterala a genunchiului, ramura din artera
poplitee. Se anastomozeaza de asemeni si cu ramura ascendenta a primei artere
perforanta;
c. ramura transversa(ramus transversus) strabate muschiul vast lateral si circumscris
femurul la baza trohanterului mare; posterior de aceasta se anastomozeaza cu ramuri
din artera circumflexa femurala mediala, fesiera inferioara si prima artera perforanta,
determinand formarea asa numitei anastomoze cruciate.
C. Arterele perforante(perforantes) sunt denumite astfel dupa traiectul lor particular,
care strabate arcadele tendinoase de insertie ale muschiului adductor mare pe linia
aspra, inainte de a patrunde in loja posterioara a coapsei. Fiecare artera se divide intr-
o ramura ascendenta is una descendenta, care se anastomozeaza cu ramurile vecine,
realizand un dublu lant anastomotic, la nivelul liniei aspre si in masa muschilor
adductori. Prima artera perforanta apare la nivelul marginii superioare a muschiului
adductor scurt, perforeaza insertia muschiului adductor mare si se termina in
vecinatatea insertie fesierului mare. Ramura ascendenta a primei artere perforante se
anstomozeaza cu ramura descendenta din artera circumflexa mediala si cu artera
fesiera inferioara. A doua artera perforanta se desprinde anterior de muschiul adductor
mic, perforeaza insertia adductorului mare si vascularizeaa muschii ischiogambieri,
realizand anastomoze prin ramura ascendenta si descendenta cu prima si a treia
perforanta. Din ea se desprinde mai frecvent artera nutritiva a femurului. A treia artera
perforanta ia nastere la marginea inferioara a muschiului adductor scurt si dupa ce
perforeaza insertia muschiului adductor mare se anastomozeaza cu partea terminala a
arterei femurale profunde si cu ramurile superioare ale arterei poplitee.
5. Artera descendenta a genunchiului(genus descendens) se desprinde din artera
femurala in partea terminala a canalului adductorilor, chiar inainte de hiatul tendios al
muschiului adductor mare. Coboara prin muschiul vast medial si trece inatea
tendonului muschiului adductor mare, terminandu-se in reteaua articulara a
genunchiului. Prezinta ca ramuri importante:
a. ramura safena(ramus saphenus), care se angajeaza impreuna cu nervul safen prin
membrana vasto-adductorie si dupa ce o perforeaza, trece intre muschii croitor si
drept medial, anstomozandu-se cu artera infero-mediala a genunchiului;
b. ramuri articulare(armi articulares) provin din ramurile musculare pentru muschiul
vast medial, participand la formarea retelei articulare a genunchiului.
Artera poplitee
(poplitee)
Artera poplitee continua posterior de articulatia genunchiuluiu, axul vascular al
membrului inferior, strabatand fosa poplitee in diagonala verticala. Linia de protectie
este reprezentata de o verticala, care uneste cele doua varfuri ale fosei poplitee.
Datorita acestei dispozitii topografice, artera este supusa in timpul miscarilor
membrului inferior la deformatii mecanice importante. In flexia gambei este sinuoasa,
iar in extensie rectilinie. Ea continua artera femurala, intinzandu-se de la nivelul
hiatului tendinos al muschiului adductor mare, pana la arcada muschiului solear, unde
se bifurca in arterele tibiale anterioara si posterioara. In fosa poplitee, artera este
situata mai aproape de peretele anterior al acesteia.
In treimea superioara a fosei poplitee, artera poplitee se aplica pe planul popliteu,
situat intre cele doua linii de bifurcatie inferiora ale liniei aspre. Desi este separata de
planul osos prin intermediul unui strat de tesut conjunctiv, artera poate fi dilacerata intr-
o fractura supracondiliana, in care fragmentul inferior este basculat posterior. In
treimea medie, artera este asezata pe fata posterioara a capsulei articulatiei
genunchiului, corespunzatoare fosei intercondiliene, intarita de fibrele ligamentulkui
popliteu oblic si mai profund de ligamentul popliteu arcuat. In treimea inferiora, artera
se aplica pe fascia muschiului popliteu, care o separa de fata posterioara a condililor
tibiali. Posterior, artera este acoperita chiar la iesirea din hiatul tendinos de muschii
semimembranos si semitendinos, iar in partea terminala, de muschiul gastrocnemian
medial. Putin mai jos vine in raport cu tendoanele muschilor adductor mare,
semimembranos si gastrocnemian(capul medial), iar lateral cu tendoanele muschilor
biceps, gastrocnemian(capul alteral) si plantar/ Spre suprafata, artera este acoperita
de corpul adipos al spatiului poplieu, fascia poplitee si tegument. Artera poplitee
formeaza elementul axial al fosei poplitee si in acelasi timp constituie elementul cel
mai profund si mai medial al pachetului vasculo-nervos. Dispuse in trepte, mai
posterior si lateral se afla vena poplitee, iar nervul tibial este cel mai posterior si
lateral. Impreuna cu ganglionii limfatici poplitei, toate formatiunile sunt inglobate in
conpul adipos al spatiului popliteu. Raporturile stranse dintre artera si vena poplitee
explica frecventa anevrismelor arteriovenoase poplitee. Nervul peronier comun se
gaseste la distanta de elementele manunchiului vasculonervos popliteu, fiind situat
lateral, pe marginea mediala a tendonului muschiului biceps femural. Artera poplitee
vascularizeaza prin ramurile ei un teritoriu cutanat, muscular si articular.
1. Artera supero-laterala a genunchiului(genus superior lateralis) ia nastere din partea
superioara a arterei, avand un traiect ascendent oblic spre lateral, catre condilul
femural lateral, pe care il inconjoara spre anterior, trecand intre acesta si tendonul
muschiului biceps femural. Se divide intr-o ramura superficiala pentru muschii
gastrocnemian lateral, biceps femural, vast lateral si plantar si o ramura profunda, care
se anastomozeaza cu artera supero-mediala, participand la formarea retelei articulare
a genunchiului.
2. Artera supero-mediala a genunchiului(genus superior medialis) pleaca de pe fata
mediala a arterei si in traiectul sau oblic ascendent inconjoara condilul femural medial,
trecand intre acesta si muschii semimembranos si semitendinos. Ajunsa anterior,
artera vascularizeaza muschii cu care vine in raport realizand anastomoze cu artera
suprolaterala si descendenta a genunchiului, fata de care diametrul ei variaza invers
proprotional.
3. Artera medie a genunchiului(genus media) are originea pe fata anterioara a arterei,
perforeaza ligamentul popliteu olbic si patrunde in articulatie vascularizand ligamentele
incrucisate, membrana sinoviala, cat si tesutul adipos din fosa poplitee si ganglionii
poplitei.
4. Arterele surale(surales) au originea pe fata posterioara a arterei si sunt in umar de
doua. Sunt cele mai voluminoase ramuri musculare, vascularizand muschiul
gastrocnemian, cat si muschii solear si plantar.
5. Artera infero-laterala a genunchiului(genus inferior lateralis) are originea in
jumatatea inferioara a arterei poplitee, inapoia condililor tibiali. Este acoperita de
muschiul gastrocnemian si muschiul plantar, fiind aplicata peste ligamentul popliteu si
muschiul popliteu. Se indreapta spre lateral, trecand intre condilul tibial lateral pe de o
parte si capul fibulei cu ligamentul colateral si tendonul muschiului biceps femural pe
de alta parte. Participa la formarea retelei articulare a genunchiului.
6. Artera infero-mediala a genunchiului(genus inferior dialis) ia nastere la acelasi nivel
cu artera precendenta, fiind acoperita de capul medial al muschiului gastrocnemian.
Trece intre condilul tibial medial si ligamentul colateral medial pe fata antero-mediala a
genunchiului, unde vascularizeaza muschii pe care alcatuiesc tendoanele labei de
gasca. Se anastomozeaza cu arterele recurente tibiale si cu ramura safena a arterei
descendente a genunchiului. In jruul articulatiei genunchiului multiple artere provenind
din artera femurala, polpitee si tibiala formeaza reteaua articulara a genunchiului(rete
articulare genus), cu rol nutritiv pentru elementele ce formeaza articulatia: epifize,
capsula si membrana sinoviala. Cele mai importante artere sunt cele de proveniente
poplitee destinate articulatiei, la care se adauga artera descendenta a genunchiului,
circumflexa femurala laterala, arterele recurente ale genunchiului, circumflexa
femurala laterala(ramura descendenta) si arterele recurente tibiale. Partea anterioara
a acestei retele situata superficial in jurul patelei intre fascie si tegument se numeste
reteaua paletara(rete patellae). Diametrul ramurilor care alcatuiesc reteaua paletara
este mic si in plus faptul ca se gasesc in planurile fibroase inextensibile nu permite
dilatarea lor compensatoare, ceea ce face ca ligatura arterei poplitee sa fie riscanta.
Artera tibiala anterioara
(tibialis anterior)
Reprezinta ramura terminal anterioara arterei poplitee. Ea incepe de la nivelul arcadei
muschiului solear, strabate loja anterioara a gambei si se termina sub retinaculul
extensorrilor, unde este continuata de artera dorsala a priciorului. Artera tibiala
anterioara se proiecteaza pe o linie ce uneste depresiunea dintre capul fibulei si
epifiza proximala a tibiei cu un punct situat la jumatatea liniei bimaleolare. In treimea
superioara, artera este situata initial in loja posterioara a gambei. Ea trece printre cele
doua capete de origne ale muischiului tibial posterior si apoi prin partea superioara a
membranei interosoase, pentru a ajunge in loja anterioara a gambei. Aici ea se aseaza
pe fata anterioara a membranei interosoase, de care se fixeaza prin tracturi fibroase,
coborand paralel si lateral de muschiul tibial anterior, care devine formatiunea ei
satelita. Distal, se apropie de tibie, asezandu-se pe fata sa laterala, cea ce explica
lezarea arterei in fracturi distale ale tibiei.
In treimea superioara a gambei, artera strabate interstitiul muscular delimitat de
muschiul tibial anterior, situat medial si extensor lung al degetelor situat lateral, iar in
treimea medie, interstitiul dintre muschiul tibial anterior asezat medial si muschiul
extensor lung al halucelui asezat lateral. In treimea inferioara a gambei, ajunsa
superficial, artera este incrucisata anterior de tendonul muschiului extensor lung al
halucelui, astfel cca ea se proiecteaza pe fata anterioara a articulatiei talo-crurale intre
tendoanele muschiului extensor lung al degetelor(lateral) si extensor lung al
halucelui(medial), la jumatatea distantei dintre cele doua maleole. Artera tibiala
anterioara formeaza pachetul: vaasculao-nervos anterior al gambei, impreuna cu
dopua vene satelite si nervul peronier profund, care li se alatura in treimea superioara,
venind dinspre fibula. El incruciseaza anterior elementele pachetului si in treimea
inferioara ajunge medial de artera. Artera tibiala anterioara da nastere la urmatoarele
ramuri:
1. Artera recurent tibiala posterioara(recurrens tibialis posterior) este singura ramura
situata in loja posterioara a gambei. Lipseste frecvent, iar atunci cand exista, urca
anterior de muschiul popliteu, vascularizeaza articulatia tibiotibulara proximala si se
termina prin anastomoza cu arterele inferioare ale genunchiului participand la
formarea retelei articulare a genunchiului.
2. Artera recurenta ribiala anterioara(recurrens tibialis anterior) este o ramura
voluminoasa, care ia nastere imediat dupa trecerea arterei tibiale anterioare prin
membrana interosoasa. Urca in interiorul muschiului tibial anterior, pana la roiginea lui
pe condilul tibial lateral. Se termina in reteaua articulara a genunchiului, vascularizand
fata antero-laterala a articulatiei, cat si muschii tibiali anterior si extensor lung al
degetelor in partea proximala a acestora. O ramura din artera recurenta tibiala
anterioara strabate septul muscular anterior al gambei si iriga muschii peronieri lung si
scurt.
3. Artera maleolara antero-laterala(maleolaris anterior lateralis) are originea deasupra
articualtiei tibiotalare, peste care trece si in continuare si peste sindesmoza tibio-
fibulara, trecand pe sub tendoanele muschilor extensor lung al degetelor si al treilea
peronier. Vascularizeaza articulatia gleznei, anastomozandu-se cu ramura preforanta
si calcaneana din artera fibulara, cat si cu ramurile ascendente din artera laterala a
tarsului.
4.Artera maleolara anteromediala(malleolaris anterior medialis) ia nastere la cativa cm
deasupra articulatiei tibio-talare, intreptandu-se apoi pe sub tendoanele muschilor
extensor lung al halucelui si tibial posterior spre maleola mediala, unde se
anastomozeaza cu ramuri maleolare mediale si calcaneene din artera tibiala
posterioara si cu arterele mediale ale tarsului din artera dorsala a piciorului. In jurul
maleolei mediale se formeaza reteaua maleolara mediala(rete malleolare mediale),
rezultand din anastomoza arterei maleolare anteromediale cu ramuri mediale tarsiene
din artera dorsala a piciorului si ramuri maleolare si calcaneene din artera tibiala
posterioara si plantara mediala. De asemenea, in jurul maleolei fibulare ia nastere
reteaua maleolara fibulara(rete malleolare laterale) prin anastomoza arterei maleolare
anterolaterale cu ramuri laterale tarsiene din artera dorsala a piciorului, ramura
perforanta din artera fibulara si ramuri din artera plantara laterala. Cele doaua retele
perimaleolare sunt unite prin ramuri orizontale anterioare si posterioare, formand o
bogata retea vascula cu rol nutritiv pentru componentele articulare si formatiunile
paraarticulare.

Artera dorsala a piciorului

(dorsalis pedis)
Reprezinta prelungirea arterei tibiale anterioare pe fata dorsala a piciorului, de la
nivelul retinaculului estensorilor, pana la extremitatea proximala a primului spatiu
interosos, prin care patrunde vertical in planta, terminandu-se in arcul vascular plantar.
Linia de proiectie a arterei uneste un punct la jumatatea liniei bimaleolare, anterioare
cu primul spatiu interosos. Artera dorsala a piciorului este situata superficial, fiind
asezata initial sub retinaculul extensorilor, iar mai distal, acoperita numai de fascia
dorsala a piciorului si piele. Aceasta permite usor palparea ei pe planul dur osos, peste
care se proiecteaza(talusul, navicularul si cuneiformul intermediar). Medial de eas e
afla tendonul muschiului extensor scurt al halucelui. Lateral, vine in raport cu tendonul
pentru degetul al doilea al muschiului extensor lung al degetelor. ARtera este insotita
de doua vene satelite, vase limfatice si ramura termianla a nervului peronier profund,
situata medial de ea. Din artera dorsala a piciorului iau nastere urmatoarele ramuri:
1. Artera tarsiana laterala(tarsea lateralis), se desprinde la nivelul capului talusului,
apoi se indreapta lateral pe sub tendoanele muschiului extensor scurt al degetelor,
pana la nivelul osului cuboid, unde se anastomozeaza cu artera arcuata si maleolara
antero-laterala. Vascularizeaza articulatiile laterale ale tarsului.
2. Arterele tarsiene mediale(tarseae medialis) sunt 2-3 ramuri, care se ramifica pe
marginea mediala a piciorului, anastomozandu-se cu arterele retelei maleolare
mediale.
3. Artera arcuata(arcuata) ia nastere din artera dorsala a piciorului la nivelul
cuneiformului medial, apoi descrie un arc de cerc spre lateral peste bazele
metatarsienelor, trecand pe sub tendoanele muschilor extensori lung si scrut ai
degetelor. Ea se termina la nivelul marginii laterale a priciorului, anastomozandu-se cu
artera laterala a tarsului. Din convexitatea arcului se desprind trei artere metatarsiene
dorsale(metatarseae dorsales), care parcurg spatiile interosoase II, III, IV peste
muschii interosoasi dorsali. Artera metatarsiana a primului spatiu este de obicei
ramura directa din artera dorsala a piciorului si da ramuri digitale pentru haluce si
pentru fata mediala a degetului II. Artera digitala dorsala pentru marginea laterala a
degetului V poate proveni din artera arcuata sau din ultima artera metatarsiana
dorsala. La nivelul comisurilor degetelor fiecare artera metatarsiana se divide in cate
doua artere digitale dorsale(digitales dorsales) pentru fetele adiacente a doua degete
alaturate. Intre arterele metatarsiene dorsale si arcul plantar se realizeaza o
anastomoza puternica la polul proximal al spatiului interosos, prin intermediul unei
ramuri plantare profunde(ramus plantaris profundus), iar la nivelul polului distal
functioneaza o anastomoza similara cu arterele interosoase plantare.

Artera tibiala posterioara

(tibialis posterior)
Artera tibiala posterioara participa la formarea axului vasculo-nervos posterior la
gambei, intins intre arcul tendinos al muschiului solear si santul retromaleolar medial.
Linia de poiectie a arterei tibial posterioare uneste unghiul inferior al fosei poplitee cu
santul retromaleolar medial. Ea strabate loja posterioara a gambei intre grupul
muscular superficial si profund, iar la nivelul santului retromaleolar medial se divide in
arterele plantare mediala si laterala. Anterior, artera este despartita de planul osos prin
muschiul tibiei posterior in partea superioara si muschiul flexor lung al degetelor in
partea inferioara. Posterior, este acoperita de muschii gastrocnemieni(medial si
lateral)m plantar si solear dinspre suprafata spre profunzime. In partea inferioara a
gambei, artera devine superficiala, fiind acoperita numai de fascia gambei. Ea coboara
paralel cu marginea mediala a tendonului calcanean, dar intr-un plan anterior. In santul
retromaleolar medial, artera este acoperita de retinaculul muschilor flexori si de
muschiul adductor al halucelui, fiind situata posterior de tendoanele muschilor tibial
posterior si flexor lung al degetelor si anterior de tendonul muschiului flexor lung al
halucelui. Artera tibiala se divide in cele doua artere plantare, distal fata de diviziunea
nervului tibial posterior. Acesta, situat initial lateral, ajunge poserior si profund de
artera si formeaza impreuna cu cele doua vene satelite si vasele limfatice, pachetul
vasculo-nervos posterior al gambei. Venele satelite prezinta anstomoze, dintre care
unele trec prearterial, altele retroarterial. Artera tibiala posterioara furnizeaza
urmatoarele ramuri:
1. ramura circumflexa a fibulei(ramus circumflexa fibulae ramus fibularis) ia nastere
chiar la originea arterei tibiale posterioare sau uneori din artera tibiala anterioara. Se
angajeaza in jurul colului tibulei, perforand muschiul solear, pentru a se anastomoza
cu arterele ce formeaza reteaua arteriala a genunchiului.
2. ramurile maleolare mediale(rami malleolares mediales) se desprind din artera la
nivelul santului retromaleolar medial, aprticipand la formarea retelei maleolare
mediale.
3. ramurile calcaneene(rami calcanei) iau nastere in santul retromaleolar, chiar
deasupra bifurcatiei arterei tibiale posterioare. Perforeaza reticulul flexorilo si se
distribuie pe fata mediala a calcaneului, intrand in structura retelei arteriale
calcaneene.
4. artera peroniera(artera fibularis) reprezinta ce mai voluminoasa ramura a arterei
tibiale posterioare, desprinsa din aceasta la o distanta variabila fata de arcul tendinos
al solearului. Dimensiunile ei sunt in general invers proprotionale cu ale arterei de
origine. Ea coboara in unghi ascutit spre fibula intr-un canal fibros, fiind culcata pe
muschii tibial posterior si flexor lung al halucelui. Posterior este acoperita de muschiul
solear si incrucisata de nervul tibial posterior. In partea inferioara a gambei, artera
peroniera perforeaza muschiul flexor lung al halucelui, pentru a patrunde inapoia
sindezmozei tibifibulare, sub tendoanele muschilor preonieri, unde se termina
ramificandu-se pe fata laterala a calcaneului. De-a lungul acestui parcurs, artera este
insotita de doua vene satelite si vase limfatice. Furnizeaza urmatoarele ramuri:
a.ramura perforanta(ramus perforans) are originea in treimea distala a gambei si
strabate membrana interosoasa deasupra maleolei laterale, patrunzand in regiunea
anterioara a gambei, unde este asezata profund de muschii lung extensor al degetelor
si al treilea peronier. Coboara anterior de sindesmoza tibiofibulara si se termina in
reteaua maleolara laterala, anastomozandu-se cu artera laterala a tarsului. Iriga
muschii cu care vine in raport, maleola fibulei cu tegmunetele vecine si sindesmoza
tibiofibulara. Poate uneori sa inlocuiasca artera dorsala a piciorului, caz in care este
voluminoasa.
b. ramura comunicanta(ramus comunicans) se desprinde in treimea dorsala a gambei
si leaga artera peroniera de artera tibiala posterioara, deasupra articulatiei tibiofibulare
distale.
c. ramuri maleolare laterale(rami malleolares laterales) se desprind frecvent din
ramura comunicanta, indreptandu-se spre maleola fibulara intrand in reteaua arteriala
a maleolei laterale.
d. ramuri calcaneene(rami calcanei) reprezinta ramurile terminale ale arterei
peroniere, distribuindu-se pe fata posterioara si laterala a tuberozitatii calcaneene,
unde se anastomozeaza cu ramuri similare din artera tibiala posterioara, pentru a
forma o retea vascula abundenta posterior de calcaneu, numita reteaua
calcaneana(rete calcaneum).

Artera plantara mediala

(plantaris medialis)
Reprezinta ramura de bifurcatie mediala mai subtire a arterei tibiale posterioare.
Coboara in planta, lateral de muschiul adductor al halucelui insotita de nervul plantar
medial, situat lateral de ea. Dupa ce incruciseaza tendonul muschiul flexor lung al
degetelor se asaza in interstitiul dintre muschii adductor al halucelui si scurt flex al
halucelui, ajungand distal pana la baza primului metatarsian. Aici sau la distante
variabile, artera plantara mediala se divide in doua ramuri terminale:
1. ramura profunda(ramus profundus) care se angajeaza in planul profund la plantei,
anastomozandu-se cu ramura omonima din artera dorsala a piciorului.
2. ramura superficiala(ramus superficialis) parcurge superficial muschiul adductor al
halucelui, iar la nivelul insertiei muschiului pe fata mediala a primului deget contribuie
la formarea arterei digitale plantare mediale a halucelui. Artera plantara mediala,
impreuna cu doua vene satelite si nervul plantar medial, formeaza pachetul vesculo-
nervos al lojei mediale a plantei.

Artera plantara laterala

(plantaris lateralis)
Reprezinta ramura de bifurcatie laterala, voluminoasa a arterei tibiale posterioare.
Continua traiectul arterei tibiale posterioara, mergand oblic catre baza metatarsianului
V insotita de doua vene satelite si avand medial de ea nervul plantar lateral. In
aceasta prima parte a traiectului sau, artera este superficiala. De la nivelul
metatarsianului V, artera se arcuieste medial catre primul spatiu interosos, unde se
anastomozeaza cu partea terminala a arterei dorsale a piciorului, pentru a inchide
arcul plantar(arcus plantaris). Acesta reprezitna segmentul distal convex al arterei
plantare lateral, situat profund in planta intre muschii interososi plantari si partea olbica
a muschiului adductor al halucelui. La origine, artera plantara laterala se afla intre
calcaneu si muchiul adductor al halucelui, apoi se angajeaza in interstitiul dintre
muschii patrat al plantei si flexor scurt al degetlor, iar in muschiul adductor al degetlui
mic. Arcul plantar este insotit de ramura profunda a nervului plantar lateral. Artera
plantara laterala da ramuri musculare pentru muschii plantari centrali si laterali, ramuri
superificiale pentru tegumentul lateral al plantei si ramuri anastomice pentru artele
arcuata si tarsiana laterala. Din arcul plantar iau nastere urmatoarele artere:
1. ramuri perforante(rami perforantes) in numar de trei, patrund prin polul proximal al
ultimelor 3 spatii interosoase, anastomozandu-se cu arterele metatarsiene dorsale
corespunzatoare.
2. ramuri metatarsiene plantare(metatarseae plantares) sunt reprezentate de patru
artere longitudinale, situate in axul fiecarui spatiu interosos, indreptandu-se distal spre
zona comisurala a degetelor. In apropiere de segmentul terminal, arterele
metatarsiene dau nastere la o ramura performanta distala, care strabate partea distala
a spatiului interosos, pentru a se termina in artera metatarsiana dorsala
corespunzatoare. In zona comsurala, fiecare artera metatarsian a se divide in cate
doua artere digitale plantare proprii(digitalies plantares propriae), pentru fetele
adiacente a doua degete succesive. Din prima artera metatarsiana la nastere o
ramura pentru fata mediala a halucelui, iar ramura pentru fata laterala a degetului mic
pleaca chiar din segmentul initial al arcului plantar. Segmentele arteriale, situate intre
originea ramului perforant distal si bifurcatia terminala a arterei metatarsiene plantare
capata denumirea de artere digitale plantare comune(digitales plantares communes).