Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara

Departamentul I - Disciplina de Anatomie-Embriologie


Prof.Dr.Med. DELIA ELENA ZĂHOI

REGIUNEA FEMURALĂ
Regiunea femurală corespunde segmentului membrului inferior, dispus inferior de
ligamentul inghinal/regiunea inghinală şi de regiunea gluteală şi superior de regiunea
genunchiului.

Regiunea femurală este compartimentată ȋn:


Regiunea femurală anterioară,
Trigonul femural,
Regiunea femurală posterioară.

REGIUNEA FEMURALĂ ANTERIOARĂ


Este o regiune topografică care cuprinde ansamblul structurilor anatomice situate
anterior de:
- corpul femurului şi
- septurile intermusculare care separă muşchii compartimentelor anterior şi medial
de cei ai compartimentului posterior.
Este mai extinsă vertical decât cea posterioară.

Localizare: Regiunea este situată între:


- regiunea inghinală - superior,
- regiunea urogenitală - supero-medial,
- regiunea anterioară a genunchiului - inferior,
- regiunea femurală posterioară - posterior.

Limite superficiale:
Superior - plica inghinală, care corespunde ȋn profunzime ligamentului inghinal (ȋntre
spina iliacă anterosuperioară şi tuberculul pubian),
Inferior - linia orizontală care trece la 2 laturi de deget (3cm) superior de baza patelei,
Medial - linia verticală care uneşte tuberculul (simfiza) pubian cu condilul medial al
femurului,
Lateral - linia verticală care uneşte spina iliacă anterosuperioară cu condilul lateral al
femurului.

Anatomie superficială:

Regiunea femurală anterioară are forma unui trunchi de con, cu baza mare superior
şi axul orientat oblic inferior şi medial (oblicitatea este mai mare la persoanele de sex feminin,
datorită conformaţiei pelvisului osos).
Aspectul regiuninii ȋn general este convex atȃt ȋn plan sagital, cȃt şi ȋn plan transversal,
cu excepţia porţiunii supero-mediale, unde este uşor concav.
La nivelul regiuniunii se evidenţiază:
- relieful muşchiului tensor al fasciei lata + tractul iliotibial - partea laterală - vertical,
- relieful muşchiului cvadriceps femural - jumătatea inferioară,
- relieful muşchiului croitor - traversează regiunea oblic inferior şi medial,
- relieful muşchiului adductor lung - partea medială - uşor oblic inferior şi lateral,
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara
Departamentul I - Disciplina de Anatomie-Embriologie
Prof.Dr.Med. DELIA ELENA ZĂHOI

- o zonă uşor concavă - partea supero-medială - aria triunghiului femural.


De asemenea, la nivelul regiunii se pot palpa unele repere osoase:
- spina iliacă anterosuperioară,
- tuberculul pubian,
- epicondilii medial şi lateral ai femurului.

Stratigrafie:

Pielea:
- este subţire (mai groasă ȋn partea laterală), elastică, mobilă,
- acoperită cu foliculi piloşi, mai numeroşi la persoanele de sex masculin,
- prezintă glande sudoripare şi sebacee.

Ţesutul subcutanat:
- prezintă:
- panicul adipos, de grosime variabilă, mai bine reprezentat la persoanele de sex
feminin,
- conţine vasele şi nervii superficiali:

Arterele - de calibru redus, sunt ramuri colaterale ale arterei femurale:


- artera epigastrică superficială,
- artera circumflexă iliacă superficială,
- artera pudendală externă superficială.

Venele sunt tributare venei safene mari, care are traiect ascendent pe partea medială
a regiunii:
- vena safenă accesorie,
- vena circumflxă iliacă superficială,
- vena epigastrică superficială,
- venele pudendale externe.

Vasele limfatice superficiale colectează limfa din planurile suprafasciale, ȋnsoţesc


venele superficiale şi drenează limfa ȋn grupurile inferioare ale nodurilor limfatice inghinale
superficiale.

Nervii superficiali sunt reprezentaţi de:


- ramuri din nervul cutanat femural lateral,
- ramuri cutanate anterioare ale nervului femural,
- ramura femurală a nervului genitofemural,
- ramura cutanată anterioară a nervului obturator.

Planul fascial este format de:


- fascia de ȋnveliş a coapsei - fascia lata, care:
- are formă cilindrică, ȋnveleşte toată regiunea femurală,
- are grosime variabilă (mai subţire spre partea medială),
- este rezistentă, elastică,
- se inseră:
- posterior pe oasele sacru şi coccige,
- superior pe creasta iliacă, ligamentul inghinal, ramura superioară a pubelui,
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara
Departamentul I - Disciplina de Anatomie-Embriologie
Prof.Dr.Med. DELIA ELENA ZĂHOI

- medial pe ramura inferioară a pubelui, tuberozitatea ischiadică, ligamentul


sacrotuberal,
- inferior pe condilii femurului, condilii tibiei şi capul fibulei,
- se ȋngroaşă ȋn partea laterală (primeşte expansiuni fibroase de la muşchiul gluteu
mare) şi formează tractul iliotibial,
- prezintă dedublări pentru muşchi,
- de pe faţa ei profundă se detaşează două prelungiri - septul intermuscular
femural lateral şi septul intermuscular femural medial, care se inseră pe linia
aspră a femurului.

Planul muscular: este format din muşchii compartimentelor anterior şi medial, care sunt
dispuşi ȋn 3 straturi.

Stratul muscular superficial:


- muşchiul tensor al fasciei lata,
- muşchiul croitor/sartorius,
- muşchiul adductor lung,
- muşchiul gracilis.

Stratul muscular mijlociu:


- muşchiul vast lateral,
- muşchiul drept femural,
- muşchiul vast medial,
- muşchiul iliopsoas,
- muşchiul pectineu,
- muşchiul adductor scurt.

Stratul muscular profund:


- muşchiul vast intermediar,
- muşchiul adductor mare,
- muşchiul obturator extern.

Vasele şi nervii profunzi:


Sunt grupate ȋn doi pediculi vasculo-nervoşi:

Pediculul vasculo-nervos femural, format din:


- artera femurală,
- vena femurală,
- vase limfatice profunde,
- nervul femural (porţiunea superioară) şi nervul safen.

Pediculul vasculo-nervos obturator, care conţine:


- artera obturatoare,
- venele obturatoare,
- nervul obturator.

Anastomoza vaselor obturatorii cu vasele iliace externe sau vasele epigastrice


inferioare formează “corona mortis”.
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara
Departamentul I - Disciplina de Anatomie-Embriologie
Prof.Dr.Med. DELIA ELENA ZĂHOI

Planul profund: este format de faţa anterioară a corpului femurului şi septurile


intermusculare care separă compartimentele musculare anterior şi medial de cel posterior.

TRIUNGHIUL FEMURAL (Trunghiul lui Scarpa)

Este un spaţiu triunghiular, situat ȋn porţiunea supero-medială a regiunii femurale


anterioare; este mai evident ȋn poziţia de flexie a coapsei, asociată cu abducţie şi rotaţie
laterală.
Baza triunghiului se află la nivelul ligamentului inghinal, iar vȃrful corespunde
intesecţiei dintre muşchiul croitor şi muşchiul adductor lung (marginilor medială şi laterală
ale triunghiului).
Este o zonă importantă anatomo-clinic, fiind traversat de numeroase elemente
vasculo-nervoase ale membrului inferior. Vasele, care sunt dispuse superficial şi au
diametre mari, pot fi accesate relativ uşor (cataterismul arterei/venei femurale, palparea
pulsului arterei femurale, injecţii).

Limite:
Superior: ligamentul inghinal,
Lateral: marginea medială a muşchiului croitor,
Medial: marginea laterală a muşchiului adductor lung,
Profund/posterior/planşeul: muşchii iliopsoas şi pectineu,
Superficial/anterior/tavanul: fascia lata, acoperită de ţesut subcutanat şi piele.

Antomie superficială:

Regiunea are un aspect uşor concav/deprimat, fiind mărginită de:


- relieful muşchiului croitor - lateral,
- relieful muşchiului adductor lung - medial,
- plica inghinală (ligamentul inghinal) - superior.

Triunghiul femural este un interstiţiu muscular, care conţine nervi şi vasele principale
ale membrului inferior.
Ligamentul inghinal, aflat la limita superioară a triunghiului are rolul unui retinacul, care
protejează vasele femurale ȋn mişcările de flexie a coapsei.

Stratigrafie:

Pielea:
- este fină,
- mobilă, cu excepţia zonei superioare, unde aderă de ligamentul inghinal,
- acoperită foliculi piloşi, mai numeroşi spre partea medială,
- prezintă glande sudoripare şi sebacee.

Ţesutul subcutanat:
- are paniculul adipos subţire la periferie şi mai bine reprezentat ȋn porţiunea centrală,
- conţine vasele şi nervii superficiali:
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara
Departamentul I - Disciplina de Anatomie-Embriologie
Prof.Dr.Med. DELIA ELENA ZĂHOI

Arterele sunt ramuri colaterale ale arterei femurale:


- artera circumflexă iliacă superficală,
- artera epigastrică superficială,
- artera pudendală externă superficială,

Venele sunt reprezentate de:


- vena safenă mare şi afluenţii pe care ȋi primeşte ȋn ultima ei porţiune,
ȋnainte să dreneze ȋn vena femurală („Steaua venoasă a lui Paturet”).

Limfaticele superficiale cuprind:


- vase limfatice superficiale,
- noduri limfatice inghinale superficiale; acestea sunt ȋmpărţite ȋn 4 grupe prin
două linii convenţionale, una verticală şi alta orizontală („Crucea lui QUENU”),
care se intersectează la nivelul de vărsare a venei safene mari în vena
femurală.

Nervii superficiali sunt:


- ramura femurală a nervului genitofemural,
- ramuri cutanate anterioare ale nervului femural,
- nervul cutanat femural lateral.

Planul fascial:
La nivelul regiunii (ȋntre marginea medială a muşchiului croitor şi marginea laterală
a muşchiului adductor lung) fascia lata se clivează, într-o lamă superficială şi o lamă
profundă.

Lama superficială, care participă la formarea peretelui anterior al triunghiului


femural, prezintă numeroase orificii - fascia cribrosa, prin care trec elementele vascuolo-
nervoase superficiale.
Cel mai mare orificiu, situat la 1.5cm inferior şi lateral de tuberculul pubian este
hiatul safen, traversat de arcul venei safene mari, ȋnainte de vărsarea ȋn vena femurală.
Marginea laterală a hiatului, mai ascuţită este denumită marginea falciformă sau
arcuate; porţiunile superioară şi inferioară ale marginii falciforme sunt mai grose şi poartă
numele de corn superior şi corn inferior.

Lama profundă acoperă muşchii iliopsoas şi pectineu, care formează peretele


posterior (planşel) triunghiului femural.

Planul muscular prezintă 2 straturi:

Superficial, formează marginile triunghiului:


- muşchiul croitor - lateral,
- muşchiul adductor lung - medial,

Profund,formează planşeul triunghiului:


- muşchiul iliopsoas - lateral,
- muşchiul pectineu - medial.
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara
Departamentul I - Disciplina de Anatomie-Embriologie
Prof.Dr.Med. DELIA ELENA ZĂHOI

Conţinutul triunghiului femural, dinspre lateral spre medial:

Nervul femural - situat lateral de artera femurală, ȋn afara “tecii femurale”, are un
traiect scurt şi se divide ȋn ramurile terminale.
Teca femurală/teaca vaselor femurale, care conţine:

Artera femurală - care descinde ȋn plan median (bisectoarea triunghiului);


inferior de ligamentul inghinal emite artera femurală profundă.

Vena femurală cu venele tributare, dispusă medial de arteră; ambele vase


rapauzează ȋn unghiul diedru dintre muşchii iliopsoas şi pectineu.

Nodurile limfatice inghinale profunde, dispuse medial de venă, ȋmpreună


cu vasele limfatice aferente şi eferente; drenează limfa colectată de la
nivelul membrului inferior ȋn nodurile iliace externe.

Ȋn anatomia clasică “teaca vaselor femurale” este descrisă ca o dedublare a fasciei


lata, care ȋnconjoară vasele femurale ȋn traiectul lor de la lacuna vasculară la hiatul
adductorilor.
Ea prezintă trei porţiuni:

- canalul femural¸prima porţiune, corespunzătoare triunghiului femural; are


forma unui trunchi de piramidă triunghiulară, cu baza situată superior, la
nivelul lacunei vasculare şi vȃrful, inferior - comunică cu canalul subsartorial.
Este delimitat: anterior de fascia cribrosa, postero-lateral de muşchiul
iliopsoas, postero-medial de muşchiul pectineu (acoperiţi de lama profundă a
fasciei lata).
Conţine: artera femurală, vena femurală (medial de arteră) şi nodurile
limfatice inghinale profunde (cu vasele aferente şi eferente), ȋntr-o masa de
ţesut adipos.
Interiorul canalului femural este ȋmpărţit prin două septuri fibroase verticale ȋn
3 compartimente:
- lateral - arterial,
- mijlociu - venos,
- medial (infundibul) - limfatic.

- canalul subsartorial (neomologat de Terminologia Anatomica); este a doua


porţiune, situată ȋntre muşchiul croitor (anterior), muşchiul vast medial
(postero-lateral) şi muşchiul adductor lung (postero-medial). El comunică
superior cu canalul femural şi inferior cu canalul adductorilor.
Conţine: artera femurală, vena femurală (posterior de arteră) şi nervul safen.

- canalul adductorilor (canalul lui Hunter), ultima porţiune a tecii, uşor


torsionat, este delimitat: antero-lateral de muşchiul vast medial, antero-medial
de septul intermuscular vastoadductoriu, postero-medial de muşchiul
adductor mare; se termină inferior la nivelul hiatului adductorilor.
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara
Departamentul I - Disciplina de Anatomie-Embriologie
Prof.Dr.Med. DELIA ELENA ZĂHOI

Conţine: artera femurală, artera descendentă a genunchiului, vena femurală


(lateral de artera femurală), nervul safen, ramura nervoasă destinată
muşchiului vast medial.

Foarte muţi autori consideră că teca femurală este un canal fascial care ȋnconjoară
doar porţiunea superioară a vaselor femurale, respectiv 3-4cm, după care fuzionează cu
adventica vaselor. Ea prezintă doi pereţi:
Peretele anterior al tecii femurale provine:
- dintr-o prelungire inferioară a fasciei transversalis;
Peretele posterior provine:
- dintr-o prelungire a fasciei iliace.

Teaca favorizează glisarea vaselor femurale pe ligamentul inghinal ȋn mişcările


articulaţiei coxofemurale.

Compartimentul medial al tecii (limfatic) şi cel mai mic (1,3cm lungime), de formă
conică, este considerat ca fiind de fapt canalul femural.
Masa de ţesut adipos conţinută ȋn canalul femural, permite expansiunea venei
femurale, cȃnd creşte presiunea la nivelul ei sau la nivel abdominal.

Baza canalului femural este marcată de un mic orificiu - inelul femural (acoperit
de septul femural), iar vȃrful se orientează spre hiatul safen.

Inelul femural este delimitat:


- anterior, de ligamentul inghinal,
- posterior, de ligamentul pectineal,
- medial, de liagmentul lacunar,
- lateral, de septul care-l separă de vena femurală.
Inelul femural este zona slabă, prin care se pot produce herniile femurale, care
datorită structurilor mai riginde care delimitează inelul femural, se pot ȋncarcera mai uşor.

Canalul adductorilor este descries ca un pasaj intermuscular, prin care


elementele vasculo-nervoase traversează 1/3 mijlocie a regiunii femurale anterioare.
Canalul măsoară aproximativ 15cm lungime, ȋncepe la vȃrful triunghiului femural
şi se termină la hiatul adductorilor.

Conţine:
- artera femurală,
- artera descendentă a genunchiului,
- vena femurală,
- nervul safen,
- ramura nervoasă destinată muşchiului vast medial,
- ramurile nervului obturator.

Planul profund: este format de faţa antero-medială a articulaţiei coxofemurale şi a


extremităţii superioare a femurului.
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara
Departamentul I - Disciplina de Anatomie-Embriologie
Prof.Dr.Med. DELIA ELENA ZĂHOI

REGIUNEA FEMURALĂ POSTERIOARĂ


Este o regiune topografică ce cuprinde ansamblul structurilor anatomice
situate posterior de corpul femurului şi de septurile intermusculare, care delimitează
compartimentul muscular posterior.

Localizare: Regiunea este situată între:


- regiunea gluteală - superior,
- regiunea posterioară a genunchiului - inferior,
- regiunea femurală anterioară - anterior.

Limite superficiale:

Superior: şanţul gluteal, care determină pliul gluteal,


Inferior: o linie orizontala care trece la 2 laturi de deget (3 cm) superior de baza
patelei,
Lateral: linia verticală care uneşte spina iliacă anterosuperioară cu condilul
lateral al femurului,
Medial: linia verticală care uneşte simfiza pubiană la condilul medial al
femurului.

Anatomie superficială:

Regiunea are formă trapezoidă, cu baza mare superior şi aspect convex ȋn plan
transversal ȋn porţiunea superioară (determinat de relieful muşchilor ischiocrurali) şi
mai aplatizat ȋn porţiunea inferioară.

La nivelul regiunii se evidenţiază:


- un relief muscular lateral, determinat de muşchiul biceps femural,
- un relief muscular medial, determinat de muşchii semimembranos şi
semitendinos.
Cele două reliefuri sunt paralele ȋn porţiunea superioară a regiunii (separate
printr-un şanţ median) şi devin divergente ȋn porţiunea inferioară.

La nivelul regiunii se pot palpa:


- cei doi epicondili femurali (la limita inferioară).

Stratigrafie:

Pielea:
- mai groasă decât în regiunea femurală anterioară, ȋn special la limita superioară a
regiunii, la nivelul pliului gluteal,
- elastică,
- mobilă,
- este acoperită de foliculi piloşi, mai bine reprezentaţi la persoanele de sex masculin,
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara
Departamentul I - Disciplina de Anatomie-Embriologie
Prof.Dr.Med. DELIA ELENA ZĂHOI

- conţine glande sudoripare şi sebacee.

Ţesutul subcutanat:
- conţine panicul adipos ȋn cantitate variabilă, mai bine reprezentat la persoanele de
sex feminin,
- conţine vasele şi nervii superficiali:

Arterele: au calibru redus şi sunt ramuri din:


- artera gluteală inferioară (ȋn partea superioară),
- artera circumflexă femurală medială (din artera femurală profundă),
- arterele perforante (din artera femurală profundă).

Venele: de dimensiuni mici, formează o reţea anastomotică superficială, care


drenează direct ȋn vena safenă mare sau prin vena safenă accesorie (afluent al venei
safene mari).

Vasele limfatice superficiale: drenează limfa spre grupurile inferioare ale


nodurilor limfatice inghinale superficiale.

Nervii superficiali sunt ramuri din:


- nervul cutanat femural lateral,
- nervul cutanat femural posterior,
- ramura cutanată a nervului obturator.

Planul fascial:
- este format de fascia de ȋnveliş a coapsei - fascia lata, care:
- este groasă, rezistentă,
- prezintă numeroase orificii fine traversate de elementele vasculo-nervoase
superficiale.
- în partea superioară (pȃnă la mijlocul regiunii) se dedublează formȃnd un
canal vertical pentru nervul cutanat femural posterior.

Planul muscular - este format din două straturi:

Stratul superficial conţine:


- muşchiul semitendinos - medial,
- capul lung al muşchiului biceps femural - lateral,
- fasciculele inferioare ale muşchiului gluteu mare, în porţiunea supero-
laterală a regiunii.

Stratul profund conţine:


- muşchiul semimembranos - medial,
- capul scurt al muşchiului biceps femural - lateral.

Vase şi nervi profunzi:


Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara
Departamentul I - Disciplina de Anatomie-Embriologie
Prof.Dr.Med. DELIA ELENA ZĂHOI

Arterele
Formează o reţea anstomotică între ramuri ale:
- arterei gluteale inferioare (artera iliacă internă); din artera gluteală
inferioară ia naştere artera satelită a nervului ischiadic care ajunge
până în regiunea posterioară a genunchiului.
- arterei circumfiexe femurale mediale (artera femurală profundă),
- arterelor perforante 2-4 (din artera femurală profundă),
- arterei poplitee: ramuri musculare.

Venele: sunt omonime arterelor şi drenează în vena femurală profundă şi vena


iliacă internă.
Vasele limfatice: drenează spre nodurile limfatice iliace interne.
Nervii sunt reprezentaţi de:
- nervul ischiadic (ramura terminală a plexului sacral). Descinde ȋn interstiţiul
dintre muşchiul biceps femural (lateral) şi muşchii semitendinos şi semimembranos
(medial) şi nivelul variabile se divide ȋn ramurile terminale:
- nervul fibular/peronier comun şi
- nervul tibial.

Planul profund: este format de faţa posterioară a corpului femurului şi de septurile


intermusculare care delimitează compartimentul muscular posterior.

S-ar putea să vă placă și