Curs 7

Anatomia topografica a gitului

Gitul este delimitat topografic , dintr-o regiune anterioara, o regiune posterioara (bucala), si 2 regiuni
laterale.
Limitele superficiale ale gitului sunt:
- Superior corespunde liniei de marcatie inferioare a craniului. Limita inferioara e reprezentata
de o linie ,care porneste de la nivelul incizurii jugulare a sternului, urmeaza apoi, marginea
posterioara a claviculei, si articulatia acromioclaviculara, iar apoi o linie, care uneste virful
acromionului, cu procesul spinos , al vertebrei C7

Organizarea topografica
Gitul e alcatuit din:
- continatorul somatic dorsal – reprezentat de organul axial (coloana vertebrala), care
adaposteste maduva spinarii
- continatorul somatic ventral, de tip parietal – care delimiteaza lojele viscerale ale gitului
Continatorul somatic ventral e alcatuit din urmatoarele regiuni:
- regiunea SCM
- regiunea laterala a gitului
- regiunea anterioara a gitului
Continutul ventral e reprezentat de spatiul conjunctiv cervical cu:
- lojele viscerale si laterale
- interstitiile conjunctive, care pot fi: mediane (previsceral si retrovisceral); laterale
(paraviscerale, care contin pachetul vasculonervos carotic al radacinei gitului)

Fasciile gitului
Fascia cervicala are o organizare lamelara, formind teci, si delimitind compartimente viscerale.
Astfel fasciile gitului in ansamblul lor formeaza:
- teci musculare si compartimente msuculare
- interstitii de miscare
- spatii conjunctive portnerv, portarteriale, portlimfovenos
- comunicari intre diferitele loji ale gitului
Fascia superficiala reprezinta ansamblul structurilor conjunctive organizate, care separa tegumentul
de structurile profunde, si care contine:
- stratul adipos subcutanat
- elemente neurovasculare superficiale
- muschiul platisma
Fascia profunda e formata din 5 componente fasciale:
1. Fascia de invelis (lamena superficiala) inconjoara toata circumferinta gitului si se
dedubleaza formind teci, muschilor trapez si SCM precum si glandelor submandibulare si carotida.
Insertiile fasciilor de invelis:
- superior se insera pe linia nucala superioara, pe marginea si virful procesului mastoid, si pe
marginea inferioara a corpului mandibulei
- posterior se face pe ligamentul nucal si pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale
- inferior pe acromion si spina scapulei, pe clavicula, pe incizura jugulara a sternului, intre cele
2 capete sternale ale muschiului SCM; la acest nivel se dedubleaza delimitind, spatiul suprasternal,
care contine: portiunea terminala a venelor jugulare anterioare; arcul venos jugular; 1-2 linfonoduli
suprasternali; tesut adipos.
Fascia de invelis prezinta orificii vasculo nervoase, sensul de patrundere a elementelor vasculo
nervoase este centripet, motiv pentru care orificiile venoase, vor prezenta:
- semicircumferinta mica in raport cu fata profunda a venei de care adera prin tracturi
conjunctive
- semicircumferinta mare falciforma care adera de fata superficiala a venei mentinind-o
deschisa
 2. Fascia pretraheala, are caracter muscular, se gaseste numai in partea antero-inferioara
a gitului si e situata intre fascia de invelis si fascia viscerala si vasculara a gitului, are forma unui
trapez cu:
- baza mare, orientata inferior la marginea anterioara a inletului toracic si a inletului brahial
- baza mica, orientata superior, catre marginea inferioara a hioidului
- doua laturi, dispuse de-a lungul marginii supero-laterale a muschilor omihioidiene
Fascia prezinta doua lame:
- o lama superficiala care formeaza teaca muschiului sternohioidian
- o teaca profunda care formeaza teaca msuchiului sternohioidian

3. Fascia Viscerala este o structura complexa care inveleste glanda tiroida si paratiroida
si viscerele gitului (laringe, trahee, faringe si esofag), delimitind compartimentul visceral median al
gitului
Se comporta astfel:
- superior se continua cu fascia bucofaringiana
- inferior se continua pina la T4 cu fascia viserala a mediastinului cervico-toracic
- posterior e solidarizata de fascia prevertebrala prin septul sagital
- anterior fuzioneaza pe linia mediana cu fasciile pretraheala, si de invelis, formind linia alba
subhioidiana
In interiorul compartimentului visceral trimite septuri care delimiteaza loji glandulare, viscerale si
interstitii portvase.
4. Fascia prevertebrala se dezvolta din mezenchimul axial si inveleste periferic organul
axial. Lateral se extinde formind teaca subclaviculara care inveleste vasele omonime si plexul
brahial, continuindu-se apoi cu teaca axilara
Insertii:
- superior se insera in spatiul dintre liniile nucale, sub insertia muschiului trapez;
- pe marginea posterioara a mastoidei
- pe procesul transvers al atlasului
- pe fata inferioara a portiunii bazilare a occipitalului
- posterior pe insertia fasciei faringobazilare
Insertia posterioara se face pe ligamentul nucal si pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale, sub
fascia de invelis.
Insertia laterala se face pe procesele transverse, ale vertebrelor cervicale
Inferior coboara pina la T4, unde:
- lamina posterioara prevertebrala fuzionea cu ligamentul vertebral longitudinal, anterior
- lamina anterioara alara, se continua trepatat cu adventicea esofagului
Fascia prevertebrala prezinta 3 segmente:
- segmentul posterior (nucal), care intecuieste muschii dorsali proprii, a regiunii cervicale
posterioare
- segmentul intermediar (fascia scalenica) intecuieste muschii scaleni, iar la nivelul defileului
scalenic se prelungeste pe vasele subclaviculare si trunchiurile plexului brahial, formind teaca
subclaviculara, care se angajeaza prin pasajul cervicobrahial
- segmentul anterior (fascia prevertebrala propriu-zisa) este alcatuita din 2 lamine, intre care se
gaseste truchiul simpatic cervical: lamina posteriora, premusculara, care acopera fata ventrala a
muschilor prevertebrali; si fata anterioara alara care participa la formarea septurilor sagitale
retroviscerale, continuindu-se cu fascia bucofaringiana
5. Fascia carotica sau teaca vasculara a gitului
Este o structura fasciala tubulara care se intinde de la baza craniului pina la radacina gitului.
Este impratita de un sept vertical in doua componente:
- compartimentul medial (neuro-arterial) care contine artera carotida comuna, carotida interna
si nervul vag
- compartimentul lateral (veno-limfatic) care contine vena jugulara interna, si limfonoduluii
jugulari
Teaca carotica adera prin structuri portvas sau portnerv de urmatoarele elemente:
- fascia de invelis (la nivelul fetei profunde a muschiului SCM, prin artera SCM inferioara)
 - fascia pretraheeala, prin grupul subomohioidian a lantului limfonodular jugular
- fascia viscerala prin pachetul neurovascular laringeal superior
- fascia prevertebrala prin nervii cardiaci ai simpaticului cervical

Regiunile gitului
Regiunea antero-laterala a gitului este cea mai extinsa si este impartita de muschiul SCM in
urmatoarele regiuni:
- triunghiul cervical posterior
- regiunea SCM
- triunghiul cervical anterior

Triunghiul posterior al gitului

Cunoscut si sub numele de regiunea subclaviculara reprezinta zina situata in afara lojelor viscerale,
unde, in interiorul continatorului parietal al gitului se gaseste doar un interstitiu conjuntiv organizat de-a
lungul nervului accesor si arterei occipitale
Este o regiunea fasciala strict parietala, care completeaza continatorul cervical, intre muschii limitanti.
Este situat in partea laterala, orientat cu baza inferior si cu virful postero-superior.
In partea superioara regiunea e usor convexa in timp ce in partea inferioara se scobeste treptat formind
fosa supraclaviculara
Limite:
Limite superficiale:
- anterior marginea posterioara a muschiului SCM
- posterior marginea supero-laterala a trapezului
- inerior fata superioara a claviculei
- superior virful este situat pe linia nucala superioara la locul de intilnire a celor 2 muschi
limitanti
Limitele profunde sunt reprezentate de fetele profunde ale fasciei de invelis si fasciei pretraheale.
Stratigrafie
Triunghiul posterior al gitului prezinta urmatoarele planuri:
1. Superficial cu urmatoarele strauturi
- cutanat
- adipos subcutanat
- musculo- facial format din muschiul platisma, (fibrele orientate oblic infero-posterior)
- fascia cervicala superficiala, cu elementele neruovasculare superficiale
2. Profund cu straturile:
- fascial intermediar format de fascia de invelis
- musculofascial profund, format din burta inferioara a muschiului omohioidian
- fascia pretraheala

Elementele neruovasculare superficiale

Prezinta un segment initial situat intre fascia superficiala si mushciul platisma si un segment terminal
situat intre muschi si fata profunda a pielii.
Sunt reprezentate de :
Nervi: ramuri ale plexului cervical care la marginea posterioara a muschiului SCM, devin superficiale:
- nervul occipital mic
- nervul auricular mare
- nervii supraclaviculari
Arterele: provin din artera cervicala superficiala (transversa) si din artera suprascapulara
Vena jugulara externa : ajunge in regiune la unirea treimii mijlocii cu 1/3 inferioara a marginii
posterioara a SCM traversind fascia de invelis; la acest nivel devinde oblica, anterior, inferior si medial si
paralela cu msuchiul SCM. Patrunde in trigonul omotraheal si dupa un scurt traiect interfascial, perforeaza
fascia omotraheala la nivelul foramenului oval si se varsa in vena subclavie.
Limfaticele superficiale sunt reprezentate de limfonoduluii superficiali ai lantului jugular extern.
 Fascia de invelis, incepe la marginea posterioara a SCM (dupa unirea celor 2 lamine), traverseaza
suprafata acestei regiuni, formind orificii inextensibile, pentru toate venele perforante; ajunge la marginea
supero-laterala a muschiului trapez unde se imparte in:
- lamina superficiala care acopera fata superiaora a trapezului si se insera pe ligamentul nucal
si procesele spinoase cervicale
- lamina profunda, care acopera fata anterioara a trapezului, fiind perforata de vena jugulara
externa, nervi ai plexului cervical si ramuri arteriale superficiale

Stratul musculofascial profund este reprezentat de burta inferioara a omohioidului si fascia

pretrraheala
Mushciul imparte regiunea in 2 triunghiuri: omoclavicular si omotrapezoid

Triunghiul omoclavicular sau supraclavicular e situat in partea anterioara a regiunii (anterior si

superior de pasajul cervicobraheal) si este delimitat astfel:
- posterosuperior de burta inferioara a omohioidianului
- inferior de fata superioara a claviculei
- anterior de marginea posterioara a SCM (portiunea inferioara incrucisarii cu
omohioidianului)
Triunghiul omotrapezoid e situat postero-superior fiind delimitat astfel
- anterior de marginea posterioara a muschiului SCM (portiunea superiaora incrucisarii cu
omohioidianului)
- posterior de marginea anterioara a trapezului
- antero-inferior de burta inferioara a omohioidului

Fascia pretraheala e prezenta numai la triunghiul omoclavicular. Infero-medial in unghiul dintre

clavicula si SCM se gaseste foramenul oval al venei jugulare externe, marginit anterior, si inferior si
posterior de ligmantul falciform.
Spatiul conjunctiv laterotecal prezinta urmatoarele segmente:
- subomohioidian: este satelit fetei profunde fasciei pretraheale, fiind reprezentat de interstitiul,
arterei si nervului suprascapular, cu un traiect paralel cu marginea posterioara a claviculei catre
incizura scapulara
- supraomohioidian: reprezentat de interstitiul nervului accesor care incruciseaza fata
posteriora a SCM si superficiala a arterei occipitale (sub procesul transvers al atlasului) urmeaza fata
profunda a trapezului pina la nivelul insertiei acromiale.

Triunghiul anterior al gitului

Este o regiune impara situata median, care prezint baza orientata superior si virful inferior.

Limite
- Superior –marginea inferiora a mandibulei
- lateral – margininel anterioara a muschilor SCM
- virful – corespunde incizurii jugulare sternale

Subdiviziune
1. osul hioid subimparte regiunea in:
- suprahoidiana
- infrahioidiana
2. muschii digastric si omohioidian subimpart regiunea in:
- triunghiul submandibular
- triunghiul carotic
- triunghul omotraheal
- trigonul submentoneal

Triunghiul Submandibular
 Apectul exterior al acestei regiuni difera in functie de pozitia capului si gitului:
- in extensia gitului cu capul rotat de partea contralaterala se defineste pozitia chirurgicala,
parmitind abordul chirurgical al acestei zone
- in flexia moderata a gitului regiunea devine un sant antero posterior devenind pozitia de
explorare clinica, astfel se palpeaza inspre lateral fata mediala a corpului mandibulei, iar intern,
pertele orofaringelui si pediculul limbii;
Pe marginea inferiora a corpului mandibulei poti fi palpati ganglionii limfatici submandibulari
Limite:
Limite superficiale:
- superior marginea inferioara a mandibulei
- anterior marginea mediala a burtii inferioare a digastricului
- posterior marginea inferioara a burtii inferioare a digastricului
- virful este situat la nivelul tendonului medial al digastricului

Limitele profunde, sunt reprezentate in sens antero-posterior de muschiul milohioidian, hioglos si

constrictor al faringelui
Stratigrafie:
1. Planul superficial cu urmatoarele straturi:
- cutanat
- adipos subcutanat
- musculofascial superficial format de msuchiu platisma si fascia cervicala superficiala cu
elementele neruvasculare supeficiale.
2. Planul intermediar reprezentat de:
- lamina superficiala a fasciei de invelis
- loja submandibulara
- lamina profunda a fasciei de invelis
3. Planul profund, cu urmatoarele straturi:
- stratul muscular superficial reprezentat de muschii disgastric si stilohioidian
- stratul muscular intermediar reprezentat de muschiul milohioidian
- stratul muscular profund reprezentat de msuchiul hioglos
Elementele neurovasculare superficiale sunt:
- nervul cervicale transvers
- ramura marginala mandibulara a facialului
- ramura cervicala a facialului
- ramuri ale arterelor submentoniera si submandibulara (ramuri din artera faciala)

Loja submandibulara
Este un spatiu de forma de prisma triunghiulara cu axul lung orientat anteroposterior care se efileaza la
cele 2 extremitati
Peretii lojei:
- peretele superolateral e reprezentat in cea mai mare parte de fosa submandibulara de pe fata
posterioara a corpului mandibulei, posterior si inferior de linia miohioidianului
- peretele inferolaterla e format de lamina superficiala a fasciei de invelis, fiind incrucisat de
ramura marginala mandibulara a facialului
- peretele medial e reprezentat de lamina profunda a fasciei de invelis care acopera fata
superficiala, cervicala, a msuchilor milohioidian, hioglos, si constrictor superior al faringelui
- extremitatea anteriooara e formata din unirea celor 2 lamine ale fasciei de invelis, si
corespunde marginii posterioare a burtii anterioare a digastricului
- extremitatea posterioara e constituita din unirea celor 2 foite ale fasciei, dispuse intre
marginea anterioara a capatului posterior al digastricului si gonion, formind versantul inferior al
septului submandibuloparotidian care o separa de loja parotidiana
Oreficiile lojei submandibulare:
- orificiul anterior prin care comunica cu loja sublinguala reprezetnat de hiatusul intermuscular
al planseului bucal (miohioidian, hioglos) prin care trec: prelungirea anterioara a glandei
submandibulare; ductul submandibular; nervul hipoglos si vena sa comitanta
 - orificiile posterioare, sunt destinate areterei si venei faciale si venei comunicante dintre vena
faciala si vena retromandibulara
Continutu lojei submandibulare
E reprezentat de glanda submandibulara si elementele neurovasculare

Glanda submandibulara prezinta 3 fete:

- superolaterala in contact cu fosa submandibulara
- inferioara acoperita de planurile superficiale si in raport cu ganglionii limfatici
submandibulari
- mediala in contact cu stratul muscular suprahioidian, de pe care se desprinde canalul Warton
care se deschide la nivelul carunculei superioare
Polul posterior e in contact cu septul interglandular fiind situat in pensa vasculara faciala formata din:
- superficial, de vena faciala care coboara din santul premaseterin si emite ramura comunicanta
care perforeaza septul intermandibuloparotidian
- profund de artera faciala, care abordeaza santul premaseterin trecind intre glanda si marginea
bazilara a mandibulei
Polul anterior se continua cu prelungirea anterioara sublinguala

Elementele neurovasculare
Nervii lojei submandibulare sunt:
- nervul milohioidian, (ram din nervul alveolar inferior) care trece intre lamina profunda a
fasciei submandibulare si fata superficiala a milohioidianului, din ramuri si pentru muschiul digastric
- nervul facial
- nervul hipoglos care participa, la formarea trigonului lingual
Arterele sunt reprezentate de:
- artera faciala – emite la nivelul lojei areterele glandei submandibulare si artera submentala;
artera submentala se desprinde imediat sub marginea inferioara amandibulei si se dirijeaza in anteiror
in unghiul diedru dintre aceasta si muschiul milohioidian; se termina in tegumentele regiunii
mentoniere si iriga, glanda submandibulara, muschii suprahioidieni anterior si tegumentele regiunii
- aretera milohioidiana, ram din artera alveolara inferioara
Venele sunt omonime arterelor si tributare venei faciale, care comunica cu plexul pterigoid si sistemul
venos oftalmic
Limfoganglionii submandibulari sunt situati de-a lungul marginii inferioare a corupuui mandibulei.

In partea posteirora a triunghiului se mai gasesc:

- segmentul superior al tecii carotice cu continutul sau
- partea inferioara a glandei parotide
Planul profund este reprezentat de muschii suprahioidieni care formeaza planseul cavitatii bucale:
- stratul muscular superficial cu msuchii digastric si stilohioidian
- stratul muscular profund, reprezentat de muschii milohioidian si hioglos, intre care se gaseste
hiatusul intermuscular
- hiatusul intermuscular (hioglosomilohioidian) este un spatiu triunghiular care face
comunicarea intre lojele submandibulara si sublinguala, este delimitat astfel: lateral – de muschiul
milohioidian; medial – demuschiul hioglos; superior – mucoasa santului gingivolingual
Continutul hiatusului e reprezentat de ductul glandei submandibulare, nervul hipoglos si nervul
lingual.

Triunghiul carotic superior

Este o regiune strict parietala cu structura fasciala, care permite accesul facil, si direct pe elementele
neurovasculare
Distributia elementelr neurovasculare este:
- posterolateral se afla vena jugulara interna si ansa cervicala
- anteromedial se afla artera carotida comuna, sinusul carotic si bifurcatia sa
In triunghiul carotic superior se gasesc, alaturi de carotida externa si interna, si ramurile colaterale
anterioare ale carotidei externe: artera tiroidiana superioara, artera linguala si artera faciala.
 Tot in acest triunghi se mai gasesc nervul hipoglos situat pe fata laterala a carotidei externe si nervul
vag.
Pe suprafata regiunii se observa santul carotic, dispus dea lungul marginii anterioare a muschiului
SCM.
Limite:
Limitele superficiale:
- superior este marginea inferioara a pintecelui posterior a muschiului digastric
- inferior e marginea superolaterala a pintecelui superior a muschiului omohioidian
- posterior e marginea anterioara a muschiului SCM
Limita profunda: este reprezentata de fata profunda a fasciei de invelis
Stratigrafia
1. planul cutanat
2. tesutul adipos subcutanat, care este mai lax in portiunea inferioara a regiunii
3. planul musculofascial, format din muschiul platisma si fascia cervicala superficiala,
impreuna cu elementele neruovasculare superficiale
Elementele neurovasculare superficiale:
- Ramuri ale nervului cervical transvers
- Ramuri superficiale ale arterei tiroidiene superioare
- Vena SCM care urmeaza marginea anterioara a msuchiului omonim
- Vena jugulara externa care traverseaza oblic in sens superolateral acest triunghi
- Limfaticile superficiale care dreneaza in ganglionii cervicali laterali superficiali, iar de aici in
ganglionii profunzi.

Triunghiul omotraheal sau carotic inferior

Este o regiune parietala situata anterior lojelor viscerale, vasculare, si care formeaza impreuna cu
triunghiul omotraheal din partea opusa, rombul omotraheal
Limite superficiale:
- superior e marginea superolaterala a pintecelui superior a muschiului omohioidian
- posterior se afla marginea anterioara a SCM
- medial este linia alba subhioidiana
Limitele profunde corespund fetei profunde a fasciei pretraheale
Stratigrafie
Planul superficial:
- stratul cutanat
- stratul adipos subcutanat
- stratul musculofascial, cu msuchiul platisma si fascia supeficiala
Planul musculofascial profund:
- fascia de invelis cu spatiul suprasternal
- stratul musculo fascial profund (infrahioidian) format in fascia pretraheala si muschii
infrahioidieni
Elementelele neruvasculare superficiale:
- ramuri cutanate ale nervului cervical transvers
- arterele superficiale – ramuri din artera tiroidiana inferioara
- vena jugulara anterioara, care are un traiect vertical pina in partea inferioara a regiunii,
perforeaza fascia de invelis, patrunde in spatiul suprasternal si se anastomozeaza cu cea din partea
opusa formind arcul jugular; de aici se varsa in vena jugulara externa sau subclavie
- limfoganglionii cervicali anteriori dispusi dea lungul venei jugulare anterioare

Fascia de invelis prezinta niste caractere particulare: pe linia mediana fuzioneaza cu fascia pretraheala
si formeaza linia alba infrahioidiana; se continua lateral cu teaca muschiului SCM; inferior se dedubleaza
formind impreuna cu marginea superioara a sternului, spatiul suprasternal, in care se gasesc:
- portiunea inferioara a venelor jugulare anterioare
- arcul venos jugular
- ganglionii limfatici suprasternali
 Fascia pretraheala este limitata la triunghiurile omotraheale, formind teci proprii, pentru fiecare
muschi infrahioidian.
Muschii infrahioidieni sunt dispusi in 2 planuri:
- superficial se afla sternohioidianul, si pintecele superior al omohioidianului
- profund sunt muschii sternotirohioidian, si tirohioidian
Toti muschii infrahioidieni sunt enervati de ansa cervicala cu exceptia muschiului tirohioidian, inervat
de un ram de hipoglos

Triunghiul submentonier sau regiunea suprahioidiana mediana

Triunghiurile submentoniere formeaza fata cervicala a planseului bucal
Limite superficiale:
- inferior – corpul osului hioid
- lateral – marginea mediala a pintecelui anterior a msuchiului digastric
- medial – linia mediana a gitului
Limite profunde corespund muschiului milohioidian
Stratigrafie
Planul superficial:
- stratul cutanat
- stratul adipos subcutanat cu structura areolara
- stratul musculofascial superficial format de muschiul platisma si fascia superficiala, imrepuna
cu elementele neruvasculare superficiale; in portiunea centrala msuchiul platisma lipseste, cei 2
msuchi fiind divergenti; in aceasta regiune, fascia superficiala dubleaza in profunzime, stratul adipos
subcutanat
Planul profund:
1. fascia de invelis care se insera inferior pe corpul hioidului, superior in regiunea
mentoniera, iar lateral, pe marginile mediale ale pintecelor anterioare ale digastricilor, de unde se
continua cu fascia triunghiului submandibular; pe linia mediana, adera la rafeul milohioidian formind
linia alba suprahioidiana
2. tesutul adipos subfascial care contine:
- artera submentoniera (ram din artera faciala)
- vena submentoniera
- 2/3 ganglioni submentonieri.

REGIUNEA SCM
Are o forma dreptunghiulara reprezentind proiectia la suprafata, a muschiului SCM. Aspectul regiunii
variaza, in functia de pozitia de explorare (pozitia clinica sau chirurgicala)
Limite superficiale:
- superior o linie orizontala dusa prin virful mastoidei
- inferior o linie, car urmeaza marginea superioara a manubriului sternal, apoi fata superioara a
articulatiei sternoclaviculare si in final treimea medie a claviculei
- posterior este data de marginea posterioara a muschiului SCM
Limita profunda corepsunde laminei profunde a fasciei de invelis si fasciei pretraheale
Stratigrafie
Planul superficial:
- stratul cutanat
- stratul adipos subcutanat
- stratul musculofascial (muschiul platisma si fascia ...
Elementele neruovasculare superficiale:
Nervi:
- occipitalul mic
- auricularul mare
- cervicalul transvers
 Ramuri ale plexului cervical, care la marginea muschiului SCM perforeaza fascia superficiala si devin
ramuri superficiale.
Artere sunt ramuri subtiri care in sens cranio-caudal provin din arterele occipitala, tiroidiana
superioara si suprascapulara
Vena jugulara externa care coboara pe fata superficiala a muschiului
Ganglionii jugulari externi, care vor drena in ganglionii jugulari interni, si jugulo-subclaviculari

Fascia cervicala de invelis se dedubleaza intr-o lamina superficiala si una profunda, care formeaza
teaca msuchiului SCM; lamina profunda adera de fascia omotraheala (la nivelul tendonului intermediar a
msuhciului si de fascia carotica (la nivelul emergentei arterei SCM)

Planul intermediar sau planul musculo fascial intermediar, format din lamina superficiala a fasciei de
invelis, muschiul SCM, si lamina profunda a fasciei de invelis.
Planul musculo fascial profund reprezentat de fascia pretraheala situata in partea inferioara a
regiunii, tendonul intermediar a muschiului omohioidian, partea inferioara a muschilor sternohioidian si
sternotiroidian, pintecele posterior al digastricului.

Arterele SCM vor aborda muschiul pe fata sa profunda provenind din arterele occipitala, tiroidiana
superioara, carotida externa si comuna.

REGIUNEA CERVICALA POSTERIOARA

Denumita si regiunea nucala, sau regiunea cefei, este reprezentata de toate partile moi, situate posterior
coloeanei vertebrale cervicale. Se intinde anterior, pina in planul arcurilor vertebrale cervicale. Planul
mediosagital al ligamentului nucal separa aceasta regiune in 2 jumatati cu valoare topografica si functionala
identica. Se afla inferior regiunii occipitale si se continua fara limite precise cu regiunea dorsala a
trunchiului, cu trigonul lateral al gitului si cu regiunea SCM
Limite superficiale:
- superior este protuberanta occipitala externa si liniile nucale superioare
- lateral sunt liniile verticale trasate in marginea laterala a muschiului trapez, iar inferior sunt
cele 2 linii care unesc articulatiile acromio claviculare cu apofiza spinoasa a vertebrei C7
Limita profunda e reprezentata de fata posteirioara a scoamei occipitalului (de sub linia nucala
superioara) si de fata posterioara a arcurilor vertebrale impreuna cu procesele transverse vertebrale.
Stratigrafia
Planul superficial:
- stratul cutanat in care pielea formeaza o serie de reliefuri si prezinta caractere diferite: in
portiunea superioara este groasa, aderenta, acoperita de par, formind ultima portiune a scalpului, iar
inferior este mobila subtire si cu pilozitate redusa
- stratul adipos subcutanat, prezinta particularitatea de a fi septat de trabecule conjunctive care
unesc dermul cu fascia superficiala, strutura anatomica similara cu scalpul.
- stratul fascial superficial reprezentat de fascia cervicala superficiala
Elementele neurovasculare superficiale:
1. nervii superficiali care provin din:
- nervul occipital mare sau nervul lui Amold – ramura spinala a C2, si care perforeaza
mushciul trapez la circa 2cm inferolateral de protuberanta occipitala externa
- al III nerv occipital
- nervul occipital mic
- ramurile posterioare ale nervilor spinali C4-C8
2. arterele superficiale sunt ramuri ale areterei occipitale care insotesc nervul occipital
mare, si ale arterei cervicale profunde care este ram din arteral cervicala, profunda si subclavie
3. venele sunt comitante (omonime)
4. vasele limfatice superficiale, insotesc venele
Fascia de invelis e denumita fascia nucala si formeaza teaca muschiului trapez fiind mai bine
reprezentata, pe fata profunda a msuchiului ceea ce permite si clivajul acestuia in stratul subiacent.
In aceasta regiune principalul reprezentant muscular, si in plan superficial este muschiul trapez, care
uneste practic craniul de trunchi si reprezinta principalul element de sustinere activ, al capului.
 Elementele neurovasculare superficiale corespondente muschiului trapez sunt:
- nervul accesor care abordeaza msuchiul trapez pe fata sa profunda
- ramurile mediale perforante ale ramurilor dorsale ale nervilor spinali, cu exceptia nervilor C1,
C6, C7 si C8
- ganglionii limfatici occipitali, aflati intre muschii trapez si splenius, si care dreneaza in
ganglionii cervicali profunzi
Planul intermediar:
- stratul musculofascial intermediar, cu muschii ridicator al scapulei si romboid mic, impreuna
cu muschiul trapez, care delimiteaza astfel planul superficial de cel profund
Alaturi de acesti muschi se mai gaseste si mushciul serratus posterior si superior situat profund de
mushciul romboid pe care il depaseste cranial.
Acesti muschi delimiteaza o arie triunghiulara astfel:
- medial – muschiul splenius
- lateral – mushciul ridicator al scapulei
- inferior – muschiul serratus posterior si superior
- planseul (aflat in profunzimea triunghiului) - msuchiul erector spinal
In aria acestui triunghi se gasesc ramuri ale arterei cervicale superficiale (ram din subclavie)
Planul musculofascial profund e reprezentat de segmentul nucal al fasciei prevertebrale, care
acopera muschii dorsali proprii:
- muschiul spleniu
- muschiul erector al coloanei vertebrale reprezentat de fasciculare dispuse in mai multe
planuri, formind astfel mai multi msuchi: ileocostal, longisim alcapului si gitului, si spinos al capului
si gitului
- muschii transverso-spinali – reprezentati de muschii semispinosi ai capului si gitului,
muschiului multifid al gitului, si muschii rotatori ai gitului: interspinosi si intertransversi
- muschii suboccipitali posteriori

Stratul muschilor suboccipitali posteriori este reprezentat de muschii:

- drept posterior mare al capului
- drept posterior mic al capului
- oblic inferior al capului
- oblic superior al capului
Procesul spinos al axisului reprezinta reperul comun al originii muschilor: drept posterior mare si oblic
mare al capului, precum si punctul fix al intierii miscarilor de rotiatie al capului. De aici muschiul drept
posterior mare se indreapta spre suprafata sub linia nucala inferioara, iar muschiul oblic inferior, se
indreapta superolateral catre procesul transvers al atlasului
Muschiul oblis superior se intinde de la procesul transvers al atlasului pina la occipital, inafara
insertiei muschiului drept posterior mare al capului.
Msuchiul drept posterior mic are originea pe tuberculul posterior al atlasului, iar insertia pe occipital,
sub linia nucala inferioara, si medial de muschiul drept posterior mare al capului

Triunghiu muscular suboccipital este format astfel:

- medial se afla muschiul drept posterior mare al capului
- lateral se afla msuchiul oblic superior
- inferior se afla muschiul oblic inferior
Arcul posterior al atlasului imparte acest triunghi in 2 zone:
- O zona superiora care contine curba orizontala a areterei vertebrale si ramura psoterioara a
primului nerv spinal
- O zona inferioara prin care trece ramura posteiroara a celui deal 2 nerv spinal
Ramura psoteiroara a celui deal 3 nerv spinal, trece intre apofizile transverse, ale vertevrelor C2 si C3.
In aria triunghiului msucular occipital, bena occipitala se undeste cu venele emisare mastoidiene si cu
venele vertebrale formind ven cervicala profunda, care coboara lateral de apofizile spinoase cervicale.
Pielea si muschii regiunii nucale au o enervatie segmentara, provenita din plexul cervical; ramurile
posterioare ale nervilor spinali C5-C8 (corespunzator plexului brahial) inerveaza muschii profunzi dar nu si
pielea regiunii.
 ANATOMIA DE SUPRAFATA A GITULUI
Forma gitului e cilindrica, aplatizata posterior prezentind pe suprafata numeroase proeminente, in
funcite de virsta si sex.

FATA POSTERIOARA A GITULUI prezinta:

- Reliefurile protuberantei occipitale externe si ale liniilor nucale superioare
- Santul median dorsal in care proemina unele apofize spinoase vertebrale (C2 si C7) restul
fiind acoperite de ligamentul nucal
- Reliefurile musculare posterioare

FATA ANTEROLATERALA A GITULUI prezinta:

Pe linia mediana:
- relieful marginiii inferioare a corpului mandibulei
- santul tiroidian format de incizura tiroidiana a laringelui
- proeminenta viscerelor gitului pe care in sens craniocaudal pot fi observat urmatoarele:
proeminenta transversala a hioidului, proeminenta cartilajului tiroid (marul lui Adam), proeminenta
cricoidului (elementul anterior de reper al vertebrei cervicale C6)
In dreptul vertebrei C6, artera vertebrala patrunde in gaura transversala a lui C6 iar de aici in sus va
strabate gaurile transverse ale vertebrelor cervicale; tot la nivelul lui C6 nervul laringeu recurent patrunde in
laringe si aici se gaseste si ganglionul simpatic carvical mijlociu.
Subproeminenta cricoidiana poate proemina istmul tiroidian, iar atunci cind exista poate fi evidentiat
si locul lui Lalouettes (lobul piramidal al tiroidei).
In portiunea cea mai inferioara a liniei mediane, se gaseste fosa jugulara suprasternala, in care se pot
palpa primele 3 inele traheale, sau pot fi percepute pulsatiile arterelor patologice sau pulsatiile aberante ale
aortei.
Pe partile laterale ale fetelor antero-laterale a gitului se observa:
- marginea inferioara a unghiului madibulei
- procesul mastoidian
- striatiile cutanate a msuchiului platisma
- relieful msuchiului SCM, intre capatul clavicular si cel sternal al acestui muschi, formindu-se
fosa supraclavicluara mica, in care se gaseste: jonctiunea venoasa jugulosubclavie impreuna cu
articulatie sterno claviculara, si deasemeni nervul frenic
- relieful venei jugulare externe care intretaie oblic de sus in jos si dinapoi inainte muschiul
SCM
- santul carotidian aflat intre proeminenta viscerelor gitului si marginea anterioara a SCM,
locul de palpare a pulsului carotidian
- relieful marginiii anterioare a msuchiului trapez
- fosa supraclaviculara
- proeminentele articulatiilor sternoclaviculare si fata superioara a claviculei, impreuna cu
marginea sa anterioara.