Curentii de joasa frecventa se caracterizeaza prin impulsuri de diverse forme ,care au o

frecventa cuprinsa intre 0-1000 cicli/sec.

Din forma acestor impulsuri rezulta si forma curentului, care poate fi triunghiular, exponential,
dreptunghiular sau trapezoid.
Din aceasta categorie fac parte curenti: CDD(curent diadinamic), Trabert,TENS(stimulare
nervoasa electrica transcutanata).

Curentul de tip Trabert este un curent dreptunghiular si care realizeaza doua  efecte
fundamentale si anume analgetic si hiperemizant(creste foarte mult vascularizatia).
Are urmatoareleindicatii de aplicare:

o reumatisme abarticulare(miozite,tendinite,bursite);
o boli degenerative de tip artroze;
o stari posttraumatice

CDD(curentul diadinamic) prezinta 5 forme de baza:

o monofazatul fix (MF)

o difazatul fix(DF)
o ritmic sincopat(RS)
o perioada scurta(PS)
o perioada lunga(PL)

Principalele indicatii de aplicare sunt:

- afectiuni ale aparatului locomotor (contuzii, entorse, luxatii, intinderi musculare, redori
articulare)
- afectiuni reumatice articulare si abarticulare (artroze reactivate, artrite, stiloidite, epicondilite,
periartrite scapulo-humerale)
- afectiuni neurologice - nevralgii, nevrite
- afectiuni circulatorii periferice

TENS (stimularea nervoasa electrica transcutanata) este un curent cu impulsuri

dreptunghiulare ,emise de aparate mici , cu unul sau doua canale de iesire , deci beneficiind de
unu sau doua circuite , putandu-se aplica doi sau patru electrozi pe suprafata de tratat.
Indicatii de aplicare:

o afectiuni reumatice
o stari dureroase posttraumatice
o nevralgii postherpetice                                                
o dureri din afectiuni neurologice periferice
o dureri „fantoma” dupa amputarea membrelor
o cicatrici dureroase postoperatorii
o stari dureroase acute si cronice postoperatorii
o dureri dupa anestezie                                                                    

           
Curentii de medie frecventa apartin intervalului 1000-100000 Hz si au efecte multiple, dintre
care specific  este efectul excitomotor de profunzime.
Curentii de medie frecventa sunt curenti sinusoidali alternativi si au o penetrabilitate cutanata
foarte buna ,deci permit efecte de profunzime.
Daca se folosesc doi curenti de medie frecventa , cu amplitudine constanta fiecare in parte, dar
cu frecvente diferite si orientati pe directii perpendiculare , rezultatul este un nou curent , numit

curent interferential.

Principalele efecte fiziologice ale curentilor de medie frecventa interferentiali sunt:

o efectul excitomotor
o efectul decontranturant(nevralgii, nevrite, mialgii, hipotrofii, atrofii)
o efectul vasculotrofic,hiperemizant
o efectul analgetic

Terapia cu lumina Bioptron.

Bioptronulactioneaza intr-un mod natural prin sprijinirea capacitatilor de regenerare si
echilibrare ale corpului si in consecinta ajuta organismul sa-si activeze propriul potential de
vindecare. Din momentul intrarii in tesuturi, energia solara ajuta procesul de biostimulare,
stimuland mai multe procese biologice din organism intr-un mod pozitiv ce imbunatateste astfel
functiile corpului. Aparatele Bioptron de terapie emit lumina polarizata. Aceasta inseamna ca
undele se transmit exclusiv in planuri paralele, fiind create de un sistem de oglinzi special.
Lumina astfel polarizata, având unele proprietati aparte, este folosita apoi in terapie. Este foarte
important faptul ca spectrul luminii Bioptron se situeaza intre 400–200 nanometri, ceea ce
inseamna ca aceasta lumina nu contine raze ultraviolete (aceste raze daunatoare având spectrul
cu mult sub 400 nanometri). Asa se explica faptul ca dupa tratament pielea nu se inroseste, nu se
bronzeaza, lumina fiind complet inofensiva si pentru ochi. Razele emise de lampa Bioptron in
mica masuracontin raze infrarosii, ceea ce asigura actiunea in profunzime, temperatura, in cursul
tratamentului, ajungând la maximum 37 °C, deci depasind doar cu un grad temperatura normala
a corpului.  
      
Indicatii de aplicare a bioptronului:

o in durerile musculare lumina polarizata se dovedeste un bun calmant

o  in guta (reumatism) se manifesta benefic actiunea luminii polarizate de stimulare
a metabolismului celular
o in bolile arteriale – actiunea de regenerare, de stimulare a metabolismului celular
o in tratarea durerilor de cap inlatura stresul si scade tensiunea arteriala
o intareste sistemul imunitar al organismului prin sporirea numarului fagocitelor si
eliminarea starilor de stres

se pot trata:acnea, eczema, inflamatiilepielei, ulcerul varicos, arsurile tegumentelor, artrite

reumatice, durerea de spate, traumatismele musculare, durerile articulare, etc.

Curentul diadinamic
- este derivat din curentul sinusoidal alternativ (de la retea) 220V si 50V
- are o frecventa de 50 - 100 de impulsuri/sec; deci este un curent de impulsuri de joasa
frecventa.

Curentul diadinamic are 5 forme:

MF – monofazat-este excitomotor
DF – difazat-este antialgic
PS – perioada scurta-resorbativ
PL – perioada lunga-antialgic
RS – ritm sincopat-decontracturant

 
Indicatiile terapiei cu curent diadinamic:
- sechelele posttraumatice:
= DF + PL – in puncte dureroase
= PS – direct pe muschi
- mialgii
- durerile artrozice
- epispondilite
- periatrite
- nevrite, nevralgii
- afectiuni abdominale :DF ( pe coloanã, la metamerul respectiv, apoi tot cu DF pe plexul solar,
apoi pe coloanã- 1 -  2min)
- algodistrofia: DF + PS

 Curentul Galvanic
- curentul electric de frecvenţă zero sau curentul continuu, poartă numele de curent galvanic.
- are un efect termic constant, prin incalzirea tegumentelor
- intensitatea curentului poate varia crescând de la valoarea zero a intensităţii până la un anumit
nivel (curent continuu ascendent) sau descrescând spre zero (curent continuu descendent).
- dacă aceste creşteri şi descreşteri au loc ritmic, curentul ia forma unei curbe ondulatorii şi se
numeşte curent variabil.
Efecte terapeutice ale curentului galvanic: analgezic, excitant, stimulant, vasodilatator, trofic,
rezorbtiv, echilibrant SNV.

Efecte fiziologice ale curentului galvanic:

1. asupra fibrelor nervoase senzitive: senzaţia înregistrată este în funcţie de creşterea intensităţii
curentului aplicat: furnicături  - arsură - durere.
- la polul (+) se induce fenomenul de analgezie, datorat hiperpolarizării celulei şi scăderii
excitabilităţii acesteia.
- la polul (-) se induce fenomenul de stimulare prin depolarizarea celulei şi creşterea
excitabilităţii acesteia.
2. asupra fibrelor nervoase motorii:
- la polul (-) se înregistrează o scădere a pragului de excitaţie, înregistrându-se acelaşi
fenomen de stimulare neuromotorie cu creşterea excitabilităţii.
3. asupra sistemului nervos central: efectele instalate sunt în funcţie de polaritatea aplicată
- polul (+) aplicat cranial determină un efect analgezic, descendent
- polul (-) aplicat cranial determină un efect stimulant, ascendent
4. asupra fibrelor vegetative vasomotorii: vasodilataţie superficială şi profundă,
- acţiune hiperemizantă, de activare a vascularizaţiei (vasodilataţie atât la nivelul vaselor
superficiale, cutanate cât şi la nivelul celor profunde, din straturile musculare)
5. asupra sistemului nervos vegetativ: stimulare simpatică sau parasimpatică.

Magnetodiaflux
- este o procedura care folosestecampuri electromagnetice generate de curenti de joasa frecventa
(50 sau 100 Hz).
- este efectul câmpului magnetic asupra organismului uman, este foarte complex, având efecte
asupara schimburilor de substanţe între celule, implicit asupra metabolismului, de asemenea
efecte endocrine şi asupra sistemului nervos vegetativ.
- are efecte bune in stres si oboseală cronică şi recuperare medicală ortopedica (ex.status post
fracturi).

ACTIUNE:
Actiuneacampului magnetic asupra organismului uman este diferita in functie de modul de
administrare:
a)   efect sedativ, cand sunt administrate in camp continuu, cu actiune simpaticolitica si
trofotropa;
b)  efect excitant, cu actiunesimpaticotona si ergotropa, in administrarileantrerupte ritmic sau
aritmic.

MOD DE APLICARE
Undele electromagnetice se aplica prin intermediul a doua bobine circulare, care se plaseaza
cervical si lombar. Pacientul se pozitioneaza in asa fel incat nordul magnetic sa se suprapuna
nordului terestru.
Durata sedintelor este de 4-6-10 minute.

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
/

Tema: Caracteristica curenților utilizați în electroterapie

• Curenti de joasa frecventa

ν = 0 ÷ 1000 Hz
Curentul galvanic ( continuu ) si curentul cu impulsuri

• Curenti de medie frecventa

ν = 1000 ÷ 100.000 Hz ( Gildermeister si Wyss )
Curenti de medie frecventa si curenti interferentiali

• Curenti de inalta frecventa ( campuri electromagnetice )

ν = > 300 kHz ( Nerst )
Microunde , unde scurte

• Fototerapie
Radiatii infrarosii, ultraviolete , laser

• Unde mecanice
Ultrasunete , ESWT

• Campuri magnetice
Stimulare magnetică , magnetoterapie
Electroterapia este o parte a terapiei cu agenti fizici – terapia fizicala – in care diverse forme
ale energiei electromagnetice sunt aplicate extern organismului uman, cu scopul :

- de a limita unele procese fiziologice;

- de a intari un raspuns fiziologic mai slab;

- de a combate durerea.

Electroterapia poate fi folosita in scop medical, deoarece organismul uman functioneaza in

mare parte electric.

Curentul electric = deplasare a sarcinilor electrice printr-un conductor.

Conductori electrici:

- gradul I – metalici;

- gradul II – electrolitici;

- gradul III – gazosi .

Corpul uman este format din70 – 80 % H2O. H2O=H+ + OH-, Na + , K + , Mg , Ca + , Cl-

Celulele corpului uman prezinta o diferenta de potential, de aprox. 70 mV, de o parte si de alta a
membranei celulare:

(-) la interior si,

(+) la exterior.

Acest lucru este determinat de:

1. Permeabilitate selectiva a membranei celulare la diverse tipuri de ioni. Este usor

permeabila la K+ si este aproape impermeabila la ioni (-) si Na+ (ioni mari).

2. Concentratia diferita a ionilor de o parte si de alta a membranelor .

- ionii de K+ predomina in interiorul celulei, toate celulele umane avand concentratie crescuta de
potasiu la interior ;

- ionii de Na+ predomina la exteriorul celulei.

Astfel, interiorul celulei are un deficit de sarcini pozitive .

 Fig.1.Permeabilitate selectiva a membranei celulare la diverse tipuri de ioni

Potenţialul de repaus este in principal determinat de difuzia pasiva a ionilor K+ de si de

transportul activ al ionilor de Na+ si K+ prin intermediul pompei de K-Na .

2. POTENTIAL DE ACTIUNE

Stimularea celulei prin diversi agenti fizici produce o brutala modificare a permeabilitatii
ionice membranare care duce la un influx masiv de ioni de Na+ dinspre exterior in interiorul
celulei. Depolarizarea membranei celulare duce la aparitia unui potential de actiune (1
ms) .

Fig. 2. Raspunsul unei fibre nervoase la stimuli electrici cu intensitate crescuta progresiv –
legea “ totul sau nimic ”
 Fig.3. Potentialul de actiune: a - depolarizare,b -repolarizare, c -hiperpolarizare

3. STIMULARE SI EXCITABILITATE

Q=I·t

Q – cantitatea de electricitate [ C ]
I – intensitatea curentului [ A ]
t – timpul [ s ]

Daca intensitatea curentului electric creste incet intr-un interval mare de timp nu se
produce excitare pentru ca apare fenomenul de acomodare.

Factorii de care depinde stimularea tesuturilor:

- densitatea curentului [ C/cm2 ]
- viteza de crestere a intensitatii curentului[ A/s ]
- durata de timp in care circula curentul.

Catelectrotonus - apare la catod ( - ):

- scade pragul de excitabilitate
- creste excitabilitatea

Anelectrotonus - apare la anod ( + ) :

- creste pragul de excitabilitate
- scade excitabilitatea ( hiperpolarizare )

Pielea are o diferenta de potential intre stratul cornos si derm de 23 mV. Zonele cutanate
lezate au o diferenta de potential mai mica. Vindecarea plagilor este posibil de controlat si prin
semnale electrice. Remodelarea osoasa este dirijata si de semnale electrice (efectul
piezoelectric ) .

4. RASPANDIREA CURENTULUI IN ORGANISM

Modul in care curentii electrici terapeutici se raspandesc in organism are urmatoarele

caracteristici :
• indiferent de locul unde santamplasati electrozii , liniile de forta ale curentului se raspandesc
in tot corpul , cantitatea cea mai mare trecandinsa pe zonele ce opun rezistenta cea mai mica ;
 • pe regiunea cuprinsa intre electrozi , intensitatea curentului nu este egala , ci proportionala cu
conductibilitatea electrica a tesuturilor ;

• cu cat un segment este situat mai departe de electrozi , intensitatea curentului ajuns la el este
mai mica ;

• un tesut nu este un conductor uniform , deoarece membrana celulara si spatiile intercelulare

opun rezistente diferite trecerii curentului electric ;

• conductibilitatea electrica a unui tesut este direct proportionala cu continutul lui in apa . Din
acest punct de vedere lichidul cefalorahidian , limfa , secretia biliara , sangelesant cele mai bune
conducatoare de electricitate ; rauconducatoaresanttesutul gras si cel osos .

5. MODUL DE PENETRARE AL CURENTILOR IN TESUTURI

Curentii electrici penetreaza in mod diferentiattesuturile in fuctie de tipul curentului :

- curentul galvanic si curentul alternativ de joasa frecventa se raspandesc exclusiv in spatiul
intercelular , deoarece membrana celulara le opune rezistenta ;
- curentul alternativ de inalta frecventa nu intampina rezistenta din partea membranelor celulare .

6. CURENTUL GALVANIC

Curentul galvanic este prima forma de curent folosita in terapie .

Este un curent continuu sau cu frecventa 0. Se poate propaga in tesuturi sub urmatoarele
forme :
- electrolitic prin disociatia electrolitica a substantelor anorganice din spatiul inter si
intracelular
- electroforetic prin coloizi polarizati
- electroosmotic prin deplasarea apei prin membrane semipermeabile sub influenta curentului
electric
- conducere protonica (in mica masura) prin cedare de protoni .

7. REZISTIVITATEA TISULARA LA CURENT

Variaza foarte mult in functie de tipul de tesut traversat de curent .

Ex. : - lichidele organismului : 80 – 130 Ω/cm ;

- muschii : 300 Ω/cm ;
- organe parenchimatoase : 400 - 600 Ω/cm ;
- grasimea : 2000 Ω/cm .

8. REZISTIVITATEA CUTANATA

Depinde de :
- intensitatea curentului electric aplicat ;
- legea lui Ohm : U = I · R ;
- timpul de aplicare al curentului galvanic ; rezistivitatea scade treptat si dupa 30 min de la
aplicarea curentului se ajunge la un echilibru dinamic ;
- perspiratia cutanata insensibila ;
- stari fiziologice ( menstra , somn , efort fizic ) ;
- ritmuri biologice ;
- alimentatie ;
 - diverse patologii ( depresie , hipersimpaticotonie , epilepsie , mixedem , sclerodermie ) .

9. EFECTE FIZIOLOGICE ALE CURENTULUI GALVANIC

 Asupra fibrelor nervoase senzitive :

- efect analgetic, la pol (+) prin cresterea pragului de sensibilitate dureroasa ( anelectrotonus )
cu hiperpolarizarea membranelor celulare

• Asupra fibrelor nervoase motorii :

- efect stimulator cu crestereaexcitabilitatiiobtinut la polul (-) – cat electrotonusul

favorizeaza depolarizarea membranelor celulare

• Asupra sistemului nervos central :

- aplicatiile descendente au efect sedativ si de scadere a excitabilitatii nervoase

- aplicatiile ascendente au efect stimulator

• Asupra fibrelor vegetative vasomotorii are efect hiperemizant si vasodilatator

• Efect biotrofic prin imbunatatireacirculatiei tisulare EFECTE FIZIOLOGICE – SUMAR

• analgetic ( pol pozitiv )

• stimulare neuromusculare ( pol negativ )

• vasodilatator

• biotrofic

• reglator asupra SNV ( in functie de aplicatie ).

10. GALVANIZAREA SIMPLA

Electrozii utilizati pentru galvanizarea simpla , confectionati din placi metalice ( plumb ) ,
au forme si dimensiuni diferite in functie de regiunea pe care se aplica si de efectele urmarite .

Cel mai adesea se folosesc placi dreptunghiulare de marime egala sau diferita intre ele de
6/8, 8/10, 10/15 cm .

Electrozii se aplica ferm pe tegument prin intermediul unor învelisuri hidrofile din tifon
ambibate an solutii fiziologice sau apa simpla .

Daca se urmareste obtinerea unui efect analgetic , electrodul activ este cel pozitiv ,

iar daca se urmareste obtinerea unui efect excitant , electrodul activ este cel negativ .

Se utilizeaza doua modalitati de asezare a electrozilor :

- transversal , de oparte si de alta a regiunii afectate pe care o incadreaza astfel fata in fata
( umar , glezna , genunchi ) ;
 - longitudinal , cu electrozii plasati la distanta , la extremitatile segmentului tratat ( brat ,
gamba , membru inferior ) .

Intensitatea curentului aplicat se dozeaza de la potentiometru in functie de toleranta

individului si de toleranta la locul de aplicare , senzatia corecta fiind cea de furnicatura placuta .
Aceasta corespunde unei intensitati a curentului de 0,1-0,2 mA pe cm 2 de electrod . Durata
tratamentului trebuie sa fie suficient de lunga , in general 20-30 minute .

Numarul sedintelor necesare este de 8-10 in formele acute si 12-15 sau mai mult in cele
cronice . Pacientul trebuie avizat in prealabil asupra senzatiei pe care o va simti . Va fi asezat pe
canapeaua de tratament in pozitiile cele mai antalgice in functie de zona de tratat . Ca incidente
posibile mentionam arsurile tegumentare . Acestea se pot produce la pacienti cu afectare a
sensibilitatii cutanate . La trecerea curentului continuu , apa din anvelisurile hidrofile disociaza
in H+ si OH-. Pe tegument se gasesc in mod obisnuit ioni paraziti (Na, Cl, K) care se combina cu
H+ si OH- rezultand acidul sau baza respectiva , cu producere de arsura tegumentara .
Pentru prevenire se folosesc solutii de protectie cu urmatoarele formule :
Pentru polul pozitiv :

NaCl 5g , NaOH 1g , Apa distilata ad. 1000 ml ( pentru neutralizarea HCl ) .

Pentru polul negativ : NaCl 6g, HCl diluat 6,5g, Apa distilata ad. 1000 ml ( pentru
neutralizarea NaOH ).
Potentiometrul aparatului de la care se regleaza intensitatea curentului electric se
manevreaza foarte incet deoarece in caz contrar pot apare contractii musculare dureroase la
variatia rapida a intensitatii .

11. BAILE GALVANICE

Se aplica pentru tratarea unor regiuni mai intinse sau a intregului corp . Ele imbina efectul
curentului galvanic cu efectul termic al apei , care devine un mijlocitor intre electrozi si
tegument . Densitatea de cucent de pe tegument este mai redusa si de aceea nu exista risc de
arsura cutanata . Baile galvanice patru-celulare folosesc patru vase in care se afla apa la 34-38
0C , vase care au inglobati electrozi in peretii lor prin care circula curentul continuu . Pacientul
poate introduce in aceste vase doua , trei sau toate patru membrele . Se poate folosi fie sensul
ascendent , fie descendent al curentului , in functie de scopul urmarit .

Procedura se aplica zilnic , avand o durata de 20-30 minute .

Temperatura apei :
- mai crescuta 37 - 38 0C reduce senzatianeplacuta creata de curent si permite aplicarea unor
intensitati mai mari ;
- mai scazuta 34 - 35 0C accentueazasenzatianeplacuta data de curent .
Baile 4 celule pot fi :
- descendente : polarizate ( + ) membre superioare si ( - ) membre inferioare ;
Efect sedativ , hipotensor ;
- ascendente : polarizate ( - ) membre superioare si ( + ) membre inferioare ;
Efect usor excitant si de crestere a tensiunii arteriale .

Baia galvanica Stanger este o cada izolata cu material plastic in care se afla opt electrozi
fixati pe pereti . Curentul galvanic poate fi facut sa circule intre acesti electrozi in multiple
variante : ascendent , descendent , transversal , in diagonala .
 Polul activ la galvanizare este electrodul (+) .

Apa are temperatura de 36-37 0C si concentratia maxima de 2 g/l NaCl pentru a putea
conduce bine curentul electric , iar intensitatea curentului se regleaza in functie de prescriptia
medicului si de senzatia subiectiva a pacientului : furnicatura placuta sau caldura (400-600 mA) .
Durata tratamentului este de 15-30 minute .
Se fac 6-12 sedinte la doua-trei zile .
Contraindicatii :
• leziuni trofice ale tegumentului ;
• dermatoze ;
• implanturi metalice ;
• pacemaker ;
• solutii de continuitate ale tegumentului .

Fig. 4. Baie galvanică

12. IONOGALVANIZAREA

Definitie: Ionogalvanizarea este metoda de introducere in tegument cu ajutorul

curentului galvanic a diverse substante cu efect therapeutic .

Aceasta forma de terapie se bazeaza pe disociatia electrolitica a substantelor puse la cei doi
poli si deplasarea anionilor si cationilor catre electrozii de sens contrar .

Se folosesc solutii ce contin substante active care se disociaza in campul electric si patrund in
tegument la nivelul foliculilor pilosi si ai glandelor sudoripare unde realizeaza depozite ce apoi
sunt preluate de circulati asangelui .

Ex. : ionogalvanizarea cu CaCl2 . Solutia de CaCl2 se pune la anod .

Solutii folosite :
- la polul pozitiv : CaCl2 , MgSO4 , ZnSO4 , ioni metalici , alcaloizi , acetilcolina, morfina ,
xilina , atropina , corticoizi ;
- la polul negativ : saruri de acizi organici , Br , Cl , I , acid salicilic , acid acetic , acid oxalic sau
acid citric .

Solutiile se prepara cu apa distilata . Concentratia solutiilor este mica (1 – 3 % ) deoarece in

solutie disociatia electrolitica este cu atat mai mare cu cat solutia e mai putin concentrata .

13. INDICATIILE CURENTULUI GALVANIC

1.Nnevralgii si nevrite ( de trigemen , occipitala , dentare, intercostale ,

meralgiaparestezica ) ;
 2. afectiuni reumatismale degenerative ;

3. artrite , artroze cu diverse localizari ;

4. tendinite , bursite , periartrite , epicondilite , mialgii ;

5. sechele posttraumatice ;

6. boala Raynaud , acrocianoza , arteriopatii periferice ;

7. pareze si paralizii ;

8. sindroame de suprasolicitare ;

9. distonii neuro-vegetative ;

10. hipertensiunea arteriala stadiu I si II .

Fig. 5. Forma curenților galvanici

(a) curent continuu , (b) curent cu impulsuri , (c) curent alternativ

In electroterapie echipamentele functioneaza in 2 moduri :

- Curent constant ( CC ) = intensitatea curentului produs de aparat ramane mereu constanta
oricat ar varia rezistenta cutanata I · R = U
Curentul constant este avantajos in aplicatiilestationareevitandsenzatiileneplacute pe care le
poate resimti pacientul la crestereaintensitatii .
- Voltaj constant ( CV ) = densitatea de curent ramaneaceeasi chiar daca marimea electrozilor
se schimba . Pacientul nu are senzatiineplacute .
U:R=I
U = tensiunea masurata in [ V ] sau [ mV ]
R = rezistenta , masurata in [ Ω ]
I = intensitatea curentului electric , masurata in [ mA ]

14. POLARITATE
 Un curent continuu aplicat tesuturilor duce la acumularea ionilor pozitivi sub catod si a
ionilor negativi sub anod . Local se produc modificari ale ph-ului ( sub catod va fi mai alcalin iar
sub anod mai acid ) ceea ce provoaca disconfort pacientului ( mai ales la catod ) . Un curent
alternativ nu duce la o astfel de acumulare de sarcini electrice sub electrozi si deci acest curent
nu are efecte polare .
Cantitatea de sarcini electrice care se deplaseaza in fiecare directie a electrozilor poate fi :
- inegala ― curentul are efecte polare
- egala ― curentul nu are efecte polare

Fig.6. Poșaritatea curentului galvanic

(a) curent polar , (b) curent apolar

15. FRECVENTA

Reprezintanumarul de oscilatii in unitatea de timp . Se masoara in [ Hz ].

Ex. : 10 pulsuri pe secunda reprezinta o frecventa de 10 Hz .

Curentii pulsati au 2 tipuri de frecventa :

1. nr. de oscilatii pe secunda
2. nr. de trenuri de impulsuri pe secunda “burstfrequency”
frecventa impulsuri : 60 Hz
frecventa burst : 2 Hz
Este important cand urmarim stimularea muscu laturii ; la frecventa de cca. 30 Hz se obtine
contractia tetanica cu forta crescuta .
 Fig. 7. Frecvențe ale curenților

16. DURATA IMPULSURILOR

Este strans legata de amplitudine in producerea unui potential de actiune . La aceeasi

amplitudine durata variabila a impulsului poate da stimulare motorie , durere sau stimulare
senzitiva .

Fig.8.

17. FORMA IMPULSURILOR

Fig.9.
 La impulsurile rectangulare intensitatea curentului creste brusc la nivel maxim , ceea ce
genereaza potentialul de actiune . Daca intensitatea impulsului creste progresiv, apare fenomenul
de acomodare la curent .
- impulsuri triunghiulare ;

- impulsuri exponentiale .

Fig.10.

18. AMPLITUDINEA IMPULSULUI

Este cuprinsa intre 10 – 100 mA la curentii folositi in electroterapie .

Depinde de :
- scopul urmarit de tratament
- pacient ;
- se seteaza colaborand cu pacientul .

Amplitudinea determina numarul total de fibre nervoase activate .

19. CICLURILE DE STIMULARE EFECTIVA ( Duty-cycle )

Reprezinta raportul intre timpul cand curentul actioneaza si timpul total pana la urmatorul
impuls sau tren de impulsuri ( burst ) .

Fig.11. Forma impulsurilor Duty-cycle

Duty-cycle este important pentru ca este un factor ce determina oboseala neuromusculara

( oboseala neuromusculara data de depletia de neurotransmitatori ) .
 Duty-cycle se poate masuraa atît la curentii cu impulsuri ( izolate ) cat si la curentii cu
trenuri de impulsuri ( burst ) .

20. MODULATIA

Prezinta variatia unor parametri : frecventa , amplitudine , durata . Are scopul de a reduce
fenomenul de acomodare. Acomodarea este scaderea raspunsului la un stimul repetat si consta in
scaderea perceptiei senzoriale a stimulului. Acomodarea este important sa fie prevenita atunci
cand tratamentul electric are ca scop controlul durerii .

Fig.12.

Si trenurile de impulsuri se pot modula , de exemplu pentru a obtine o contractie musculară cat
mai fiziologica .

21. TIPURI DE CURENTI

21.1. CURENTUL CONTINUU ( GALVANIC )
 Fig.13.

Este definit ca un curent avand un puls de durata infinita ; se foloseste pentru galvanizari si
ionoforeza.

21.2. CURENTUL ALTERNATIV

Este constituit dintr-o serie de impulsuri care alterneaza ; se foloseste pentru stimularea
musculaturii normal inervate si pentru controlul durerii .

Fig.14.

21.3.CURENTI CU IMPULSURI

Fig.14.

Fiecare impuls este separat de un interval de timp de celalalt impuls.

Pentru un curent pulsat cu o durata a pulsului < 1 ms , cu o frecventa < 120 Hz , aplicat max
20' , efectele polare nu conteaza .
Curentiipulsati pot fi :
 - Mono alternanta ( asimetrici ) cu efecte polare si bialternanta ( simetrici ) .
Efectele polare conteaza in aplicatiile mai prelungite ale curentilor cu impulsuri .
Este de preferat sa folosim curentiapolari deoarece nu produc disconfort .

21.4. CURENTUL DE JOASA FRECVENTA ( CURENTUL FARADIC )

Este un curent cu impulsuri asimetrice bifazate cu o frecventa intre 30-70 Hz si o durata a

impulsului de cca. 1 ms . Aceste impulsuri se folosesc pentru stimularea muschilor normal
inervati .

Fig.15.

Unii producatori de aparatura de electroterapie numesc “faradic” orice curent produs cu

scopul de a stimula fibrele musculare normal inervate .

21.5. TENS

Reprezinta acronimul ” TranscutaneosElectrica lNerve Stimulation” si include curenti de

joasa frecventa ( intre 1-200 Hz ) , cu impulsuri cu durata cuprinsa intre 50-200 μs , folositi
pentru controlul durerii . Forma impulsului este rectangulara ( sau aproape rectangulara ) ,
bifazica .

Fig.16.

Echipamentele moderne utilizate permit obtinerea unei forme dreptunghiulare a

impulsurilor , permit acoperirea unui domeniu mai larg de reglare a frecventei , duratei si
amplitudinii impulsurilor , cat si dimensiuni de gabarit reduse .
 21.6. MICROCURENTUL

Este un curent cu intensitate foarte redusa ( max. 1 mA ) cu impulsuri mono-fazice sau

bifazice si cu o frecventa a impulsurilor de aproape 10 Hz .

21.7. CURENT DE VOLTAJ INALT ( HVPC sau HVPS )

Fig.17.

Tensiunea de varf este de pana la 500 V , din motive de securitate . Peste aceasta valoare
conductivitatea pielii creste mult si pot apare arsuri .
Nevoia de de a folosi impulsuri gemene de 300V este data de faptul ca acestea nu produc
arsuri dar unul de 600 V in mod cert ar produce . Frecventa celor doua impulsuri combinate
variaza intre 1 Hz si 100 Hz .

Acest curent desi are o tensiune mare are o durata foarte scurta (7-14 μs) cand este folosit
pentru producerea contracturii la muschii normal inervati , in conditiile de siguranta ( faraaparitia
arsurilor tegumentare ) . Intensitatea curentului ajunge la 2-2,5 A dar durata foarte scurta a
impulsului face ca in medie intensitatea curentului sa fie de 1,2-1,5 mA .

21.8. CURENTUL RUSESC

Curentul Kotz ( sau stimularea ruseasca ) este un curent alternativ cu frecventa de 2500 Hz
( 2,5 kHz), cu impulsuri rectangulare de 200 μs ce formeaza trenuri de impulsuri cu frecventa de
50 Hz si burstduty-cycle de 50% .
 Fig.18.

A fost folosit pentru prima oara de cercetatorul rus Kots pentru electrostimularea
musculaturii normal inervate , stimulare care se produce fara durere si cu mare eficienta.

21.9.CURENTII DIADINAMICI

Sunt curentiintrodusi acum 70 ani care provin din redresarea curentului alternativ de la retea ,
avand frecventa de 50 sau 100 Hz si o durata a impulsulii de 20 ms sau 10 ms .

Fig.19.

Acesti curenti au efecte polare intense ( duty-cycle de 50 % si 100 % ) .

Se folosesc mai ales pentru controlul durerii .

22. ELECTROSTIMULARE - CURENTI SI PARAMETRI

Electrostimulatoarele pot fi :
• portabile : mai usor de manevrat , mai ieftine , mai sigure ( deoarece
intensitatea maxima a curentului produs este limitsta din ratiuni de securitate )
• fixe : ofera o paleta mai larga de posibilitati de electrostimulare ( tipuri de curent ) ; produc
curenti cu parametri ce corespund oricarui tip de electrostimulare .
Aparatelec ce lucreaza cu voltaj constant sunt considerate mai sigure decat cele cu curent
constant . Terapeutul va testa curentul mai intai pe el insusiinainte de a-l folosi pe pacient .

Tipuri de electrozi :
• autoadezivi
• placute de metal ( plumb )
• cauciuc electroconductor .
Electrozii sunt aplicati pe piele prin intermediul unui mediu de cuplare electroconductor care
poate fi :
• gel ( electrozi autoadezivi – de unica folosinta ) ;
• material textil umezit ;
• burete umezit .
Electrozii trebuie curatati si dezinfectatidupa fiecare utilizare ; altfel ei pot transmite infectii
de la un pacient la altul . Gelul electroconductor contine : apa , saruri ( NaCl , KCl ), un material
surfactant si subst. bactericide si fungicide .

22.1. MARIME ELECTROZI

Se aleg in functie de scopul tratamentului electric si de marimea zonei de tratat Electrozii
mari permit lucrul cu densitati de curent mai reduse :
- I ( intensitate ) mA
- S (suprafata ) cm2
Daca electrozii au marimi diferite electrodul mai mic are o densitate de curent mai mare si
este “electrodul activ ”. Electrodul mai mare este „electrodul indiferent” . Electrodul mai mic
permite „concentrarea” curentului .

22.2. AMPLASAREA ELECTROZILOR

Fig.20.

Pentru a stimula muscula tura normal inervata elec-trodul “activ” este plasat pe punctul motor
al muschiului ( punctul in care se poate obtine o contractie musculara cu forta cat mai mare sau
pe traiectul nervu-lui motor ) .

22.3. STIMULAREA UNIPOLARA

Se foloseste un electrod foarte mic ( activ ) si un electrod indiferent ( mare ) ce se plaseaza

in afara ariei de stimulat .
Se foloseste cand se stimuleaza muschi mai mici ( de ex. muschii faciali ).

22.4. STIMULAREA BIPOLARA

Stimularea bipolara foloseste doi electrozi de marimi egale plasati la capetele muschiului sau
grupului de muschi de stimulat .
Aceasta tehnica bipolara se foloseste pentru stimularea musculaturii denervate pentru ca se
vor stimula direct fibrele musculare .
 Fig.21.

Pentru tratamentele electrice de combatere a durerii cu scop antialgic se foloseste tehnica

bipolara cu electrozi mai mari ce asigura un impuls senzorial crescut si o stimulare motorie mai
redusa .
Un electrod poate fi inlocuit de 2 electrozi bifurcati cu o suprafata egala cu cea a electrodului
inlocuit .

Fig.22.

Transmiterea curentului se poate face si prin intermediul apei . In acest caz densitatea poate
produce arsuri electrice foarte reduse.

23. ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA

CURENTII DIADINAMICI

Sunt curenti derivati din curentul alternativ de la retea prin redresare, cu o frecventa
cuprinsa intre 50 si 100 Hz . Durata impulsurilor este de 10 ms .
Sunt folositi pentru :
- reducerea durerii.
- imbunatatirea metabolismului tisular .

Tipuri de curentidiadinamici :
- Difazat ( DF ) : frecventa de 100 Hz
- Monofazat ( MF ) ; frecventa de 50 Hz
- Perioada lunga ( LP ) : frecventa de 50/100 Hz
- Perioada scurta ( CP ), alterneaza la 1 s (MF) cu (DF): frecventa de 50/100Hz
- Ritm sincopat (RS ) : alterneaza la 1 s ( MF ) cu pauze
Fig.23