Sindromul cerebelos

Cuprins
1. Rolul și funcțiile cerebelului
2. Date anatomice generale
3. Configurație exterioară
4. Lobulație și structura funcțională
5. Simptome + semne clinice (diagnostic
semiologic)
6. Diagnostic topografic
7. Diagnostic etiologic
8. Bibliografie
1. Rolul și funcțiile cerebelului
A. “Mare centru reflex” ( afențe proprioceptive și
labirintice; eferențe reglatorii asupra
tonusului muscular și a mișcărilor voluntare)
B. Reglaje pentru menținerea posturii
C. Ajustări pentru mișcări fine, precise
D. Legături strânse cu scoarța cerebrală
(primește aferențe; intervine în
întărirea/modificarea descărcării motorii a
scoarței cerebrale)
E. Intervine în procesul de “învățare motorie“
F. Poate modula starea emoțională și
cunoașterea
2. Date anatomice generale
Cerebelul – situat in loja cerebeloasă,
delimitată:
• Anterolateral – fața posterioară a stâncii

temporalului
• Inferior - fața endocraniană a solzului

occipitalului
• Superior – cortul cerebelului

- Situat dorsal de trunchiul cerebral, de care

este conectat prin pedunculii cerebeloși cu
bulbul, puntea și mezencefalul
Sursa: https://www.alamy.com/stock-photo-sagittal-section-of-the-
human-brain-showing-structures-of-the-cerebellum-24898385.html
3. Configurație exterioară
 Formă ovalară, ax transversal de 8-10 cm,
înălțimea și diametrul anteroposterior 5 cm
 Proeminență mediană – vermis + 2 emisfere
cerebeloase situate lateral
 2 fețe (superioară+inferioară) despărțite de o
circumferință (șanț adânc)
 Fața superioară – raport prin intermediul
cortului cerebelului cu lobii occipitali
 Fața inferioară – raport cu fosele cerebeloase
ale osului occipital
 Sursa: https://antranik.org/wp-
content/uploads/2011/11/cerebe
llum-posterior-view-lobes-
anterior-hemisphere-vermis.jpg

Sursa:
https://neupsykey.com/wp-
content/uploads/2016/06/m_ropp
10_c005f001-1.png
4. Lobulația și structura funcțională
 Suprafața cerebelului este împărțită în lobuli
de o serie de șanțuri care se continuă de pe
vermis pe emisfere. Se realizează astfel o
corespondență între lobulația vermisului și
lobulația emisferelor cerebeloase.
 În practică, se utilizează împărțirea

funcțională a cerebelului (arhi-, paleo-,

neocerebel).
Sursa:
https://
s3.amazonaws.com/teach
meseries/tmanatomy/wp
-content/uploads/20171
222215822/Zones-and-L
obes-of-the-Cerebellum
-1024x551.jpg

Sursa:
https://
s3.amazonaws.com/tea
chmeseries/tmanatomy
/wp-content/uploads/
20171222215820/Ana
tomical-Lobes-of-the-
Cerebellum.jpg
Structura funcțională
 Arhicerebelul

• Primul apărut pe scara evoluției filogenetice

• Cuprinde lobul floculo-nodular și lingula

 Paleocerebelul

• Apărut mai târziu

• Cuprinde lobul anterior + unele formațiuni din

lobul posterior
 Neocerebelul

• Cel mai nou apărut pe scara evoluției filogenetice

• Cuprinde cea mai mare parte din lobul posterior

 Conexiunile arhicerebelului:
• Ahicerebelul are conexiuni strânse cu aparatul vestibular
Conexiuni aferente
• fibre directe din nervii vestibulari
• fibre de la nucleii vestibulari)
Conexiuni eferente
• directe către nucleii vestibulari
• întrerupte în nucleii fastigii

 Nucleii vestibulari trimit fibre descendente spre neuronii

motori ai măduvei prin fasciculul vestibulo-spinal. Se
exercită reflexele vestibulare asupra musculaturii
membrelor și a trunchiului, arhicerebelul având rol de a
inhiba sau de a modifica aceste reflexe vestibulare ale
echilibrului.
 Conexiunile paleocerebelului:
Conexiuni aferente
• fasciculele spino-cerebeloase Flechsing și Gowers

• unele fibre care pornesc de la nucleii Goll, Burdach și

von Monakow
• fibrele olivo-cerebeloase

Conexiuni eferente
• De la nucleii globosus și embolus pleacă fibre eferente

spre porțiunea magnocelulară a nucleului roșu.

• De la nucleul roșu descind spre măduvă fascicului

rubro-spinal și spre cortex tractul rubro-talamo-

cortical.
 Arc reflex de ordin superior, suprapus măduvei și

bulbului (tonusul postural realizat de măduvă și bulb

este inhibat sau facilitat de către paleocerebel)
 Conexiunile neocerebelului:
Conexiuni aferente
• de la cortexul frontal, parietal și temporal – ariile 5,

6, 7 și 21ajung în nucleii punții de aceeași parte

• de aici pleacă al doilea neuron care după încrucișare

ajunge în scoarța neocerebeloasă de partea opusă

Conexiuni eferente
• de la nucleul dințat pleacă fibre dento-rubro –

talamice către porțiunea parvocelulară a nucleului

roșu, apoi către talamus
• de aici, ultimul neuron talamo-cortical către scoarța

frontală (ariile 4 și 6)
• din porțiunea parvocelulară a NR descinde și

fasciculul robro-spinal
 Rol în coordonarea actului motor voluntar
5. Simptome și semne clinice
1. Ataxia cerebeloasă
Dismetrie evaluată prin: Adiadocokinezia
 Proba indice-nas evaluată prin:
 Proba gâtului sticlei  Proba marionetelor

 Proba indice-indice  Proba flexiei și

 Proba prehensiunii extensiei degetelor

 Proba liniilor paralele
mâinii
 Proba moriștii
 Proba punctului
 Proba flexiei dorsale și
 Proba scrisului
plantare a picioarelor
 Proba călcâi-genunchi
 Proba indice-nas

Proba indice-indice

Proba călcâi-genunchi
5. Simptome și semne clinice
1. Ataxia cerebeloasă
Asinergia evaluată prin: Dizartrie
 Proba răsturnării pe  Vorbire sacadată,
spate scandată sau explozivă
 Proba flexiei gambei pe Tremurătura intențională
coapsă și a coapsei pe - Apare la mișcare (mai
bazin ales către sfârșitul
 Proba depunerii mișcării) și lipsește în
piciorului pe scaun repaus
 Proba mersului

(trunchiul rămâne în
urma membrelor)
5. Simptome și semne clinice
2. Simptome cerebelo-vestibulare
Astazia – instabilitate Mersul
care nu permite  Ebrios, ezitant, titubant
menținerea stațiunii  Bolnavul nu poate
verticale. Bolnavul este păstra linia dreaptă în
nevoit să își mărească timpul mersului,
baza de susținere. deviază
Oscilațiile predomină la Vertij + nistagmus
trunchi, pot cuprinde și - În cazul asocierii unei
extremitatea cefalică. leziuni labirintice sau
vestibulare
Proba devierii brațelor
(deviază de partea
leziunii)
5. Simptome și semne clinice
3. Tulburări care explică alterarea aferențelor
proprioceptive
Hipotonia musculară Tulburări de apreciere a
Evaluată prin: pozițiilor:
 Flexii pasive ale - Bolnavul menține
membrelor membrele superioare în
 Extensia mâinii peste 90 proiecție anterioară, cu
de grade ochii închiși. Ridicăm un
 Proba pasivității Barany
membru și apoi solicităm
 Proba Steward-Holmes
pacientului să îl readucă
 Proba reflexelor la prima poziție.
pendulare Membrul rămâne la un
 Proba asimetriei tonice
nivel superior.
dinamice
5. Simptome și semne clinice
4. Alte categorii de simptome

Dereglarea unor reflexe Crize cerebeloase

segmentare de atitudine Unii bolnavi prezintă
 Alterarea reacțiilor de crize de opistotonus
sprijin (hiperextensia
 Modificări de poziție membrelor) – seamănă
ale capului și cu rigiditatea de
trunchiului (se pot decerebrare
explica prin alterarea
unor reflexe
statokinetice)
6. Diagnostic topografic
Sindrom arhicerebelos
• Apare în leziunea lobului floculo-nodular
• Tulburări de echilibru cu oscilații ale corpului în sens

anteroposterior
• Mers cu bază largă
• Determinat deseori de meduloblastom (însoțit de HIC)

Sindrom paleocerebelos
• Întâlnit în leziuni de vermis anterior
• Tulburări de stațiune și de mers, deviere/cădere
• Se poate asocia dizartria de tip cerebelos

Sindrom de neocerebel
• Hipotonie
• Tulburări ale motilității de precizie
• Dismetrie, asinergie, adiadocokinezie, tremurătură

intențională
6. Diagnostic topografic
Leziunea pedunculului cerebelos inferior
• Hipermetrie

• Asinergie
• Hipotonie homolaterală

• Frecvent asociat sdr. Wallenberg

Leziunea pedunculului cerebelos mijlociu

• Asinergie
• Hipermetrie
• Adiadocokinezie

Leziunea pedunculului cerebelos superior

• Asinergie
• Dismetrie

• Hipotonie
• Tremurătură foarte evidentă
7. Diagnostic etiologic
Etiologie infecțioasă:
 Leuconevraxite (formă acută, subacută,

cronică) – sdr cerebelos + alte sindroame

 Encefalite virotice primare sau secundare

 Sifilis – poate determina atrofii cerebeloase,

tuberculoza – tuberculom cerebelos

 Abces cerebelos – otogen, rinogen

Etiologie toxică:
 Intoxicația etilică (acută + cronică)

 Intoxicații profesionale cronice (plumb, mercur)

 Tramente cronice cu hidantoine, fenobarbital

7. Diagnostic etiologic
Procese vasculare
 Hemoragia cerebeloasă
 Hematom cerebelos primar (rar)
 Sindroame ischemice cerebeloase

Tumori cerebeloase
 Primare (meduloblastom, astrocitom)
 Secundare (metastaze)

Traumatisme cerebrale
 Contuzii sau dezvoltare de hematoame

Boli demielinizante ( mai ales SM)

 Atrofii cerebeloase

Congenitale Dobândite

Cu apariție tardivă
Eredo-familiale - Atrofia olivo-
Cu determinism
- Boala Friedreich congenital ponto-
- Eredo-ataxia cerebeloasă
- Aplazia
spino-cerebeloasă congenitală totală - Atrofia
Depistăm în
Pierre Marie cerebeloasă
- Hemiaplazia antecedente un
- Dissinergia tardivă cu
cerebeloasă factor infecțios,
cerebeloasă predominanță
- Aplazia toxic, traumatic,
mioclonică corticală
neocerebeloasă vascular, tumoral
Ramsay Hunt - Atrofia olivo-
Vogt
- Atrofie olivo- rubro=cerebeloas
- Aplazia arhi și ă
cerebeloasă
paleocerebeloasă
Gordon-Holmes - Atrofia
cerebeloasă difuză
8. Bibliografie
1. Pendefunda Gh. si colab. (1992) Semiologie neurologică ed
a 7-a, Iași, Contact International.
2. Popoviciu L., Așgian B. (1991) Bazele semiologice ale
practicii neurologice si neurochirurgicale, București, Ed.
Medicală.
3. Bodranghien F. et al. (2016) Consensus Paper: Revisiting
the Symptoms and Signs of Cerebellar Syndrome.
Cerebellum. 15(3): 369–391.