VI.

NERVUL OCULOMOTOR EXTERN

(ABDUCENS)
ANATOMIE
- nerv motor ce asicura inervatia muschiuli drept extern;
- originea reala a fibrelor motorii este in nucleul motor situat in calota pontina, in planseul ventriculului IV la
nivelul formatiunii descrise sub numele de “emineneta teres”;
- nucleul este inconjurat de fibre ale nervului facial care fac aici o potcoava;
- i se mai descrie un nucleu numit paraabducens, care trimite fibre prin fasciculul longitudinal medial si are rol in
miscarea conjugata de lateralitate;
- nucleul nervului oculomotor primeste conexiuni de la fasciculul longitudinal medial, tractul tectobulbar si
tractul cortico-nuclear de aceeasi parte;
- traiect – fibrele plecate din nucleu se indreapta inainte, usor oblic prin punte, strabatand corpul trapezoid,
lemniscul medial, piciorul pontin si ies prin santul bulbo-pontin deasupra piramidei bulbare;
- aici este originea aparenta a nervului;
- nervul oculomotor extern se indreapta apoi inainte, in sus si in afara, fiind situat in spatiul subarahnoidian;
- trece printre artera auditiva interna si artera cerebeloasa antero-inferioara, medial avand trunchiul bazilar;
- isi continua traseul trecand pe marginea laterala a lamei patrulatere, in partea inferioara a acesteia, pe marginea
superioara a stancii temporalului in apropiere de varf, pe sub sinusul pietros superior si ligamentul sfenopietros;
- intra in sinusul cavernos fiind asezat lateral de artera carotida;
- prin fanta sfenoidala ajunge in orbita si se indreapta lateral spre muschiul drept extern a carui inervatie o
asigura;

PARALIZIA NERVULUI ABDUCENS

- nervul abducens inerveaza muschiul drept extern;
- paralizia nervului abducens este cea mai frecventa din toate paraliziile oculomotorii;
- clinic in paralizia recenta se constata:
 Limitarea sau abolirea miscarii globului ocular in afara;
 Strabism convergent prin actiunea muschiului drept intern;
 Diplopie orizontala si homonima;
 Capul este intors de partea paralizata;

ETIOPATOGENIA SI TOPOGRAFIA PARALIZIILOR NERVULUI

OCULOMOTOR EXTERN (Arseni)
1. Paraliziile tronculare
- Sunt frecvent intalnite in patologia neurologica;
- explicatia consta in faptul ca perechea VI are traseul cel mai lung dintre toti nervii oculomotori, motiv pentru
care este si cel mai expus la leziuni de diferite naturi;
- el este mai vulnerabil ibn zona in care trece peste stanca temporalului si patrunde in sinusul cavernos;
- ca si nervul oculomotor comun perechea VI are relatii foarte apropiate cu vasele sangvine; astfel artera bazilara
trece printre cei doi nervi oculomotori esterni, iar artera cerebeloasa anteroinferioara si artera labirintica il
inconjoara din celelalte parti;
- in sinusul cavernos se afla in partea laterala a arterei carotide interne;
- anevrisme sau procese ateroscleroase pot afecta nervul oculomotor extern uneori bilateral;
- crestera presiunii intracraniene produce frecvent paralizii unilaterale sau bilaterale de nerv VI;
- mecanismul probabil este compresiunea nervului intre punte si artera bazilara;
- de asmenea este posibil ca deplasearea trunchiului cerebral sa comprime perechea a VI-a de stanca temporalului;

1
- paralizia abducensului produsa de cresterea presiunii intracraniene nu poate constitui un semn pentru localizarea
leziunii;
 Sindromul Gradenigo (sindromul varfului stancii temporalului)
- se caracterizeaza prin otita medie acuta supurata, paralizie de VI si nevralgie de trigemen, de partea afectata;
- daca osteita varfului stancii si reactia menigeala locala, responsabile de producerea sindromului Gradenigo
progreseaza apar si paralizii de nerv oculomotor comun si patetic;
- in unele cazuri se asociaza si sindrom Claude-Bernard-Horner ipsilateral;
- penetrarea unei tumori rinofaringiene la baza craniului poate produce un tablou clinic asemanator cu cel descris
mai sus, cunoscut sub numele de sindrom citelli;
 Sindromul gaurii rupte posterioare (Vernet)
- consta di paralizia de VI, IX, X, XI;
- disfagia si aritmia cardiaca sunt interpretate adesea ca leziuni mediastinale;
 Sindrmul paratrigeminal Raeder
- se caracterizeaza prin nevralgie in teritoriul nervului oftalmic, migrena, sindrom Claude-Bernard-Horner si
paralizia de VI, toate de aceeasi parte cu leziunea;
- leziunea se gaseste in fosa cerebrala mijlocie, in spatiul paratrigeminal, delimitat de sifonul carotidian si gaura
rupta anterioara;

- paralizia perechii VI apare si in sindromul fantei sfenoidale si in cel al varfului orbitar;

- tumori ale fosei pterigo-palatine produc hipoestezie si nevralgie in teritoriul ramurii II a nervului trigemen,
hiposecretie lacrimala si paralizie a nervului oclumotor extern;
- paralizia cronica a nervului oculomotor extern poate constitui primul semn al unei tumori in regiunea varfului
stancii – sinusul cavernos;

2. Paraliziile radiculare (intra-, extranevraxiale)

- apar cel mai frecvent in leziuni ale portiunii ventrale a protuberantei;
- sindromul Millard-Gubler este produs de leziuni sichemice in teritoriul arterelor mediane ale arterei bazilare;
- clinic se traduce prin paralizie faciala si de nerv oculomotor extern ipsilateral si hemiplegie de partea opusa;
- forma clasica a acestui sindrom are unele variante in functie de extinderea leziunii:
 Daca leziunea se intinde postero-lateral si intereseaza nucleul sau radacina principala a trigemenului,
la tabloul clinic amintit se adauga fenomene senzitive de tip algic sau parestezical hemifetei homolaterale;
 Daca leziunea se intinde numai in directie posterioara si afecteaza panglica lui Reil realizeaza un
sindrom senzitiv altern;
 Daca leziunea se intinde si in directie mediana si cuprinde nervul oculomotor extern de partea opusa,
apare o paralizie sia acestui nerv;
 Daca leziunea se intinde in directia calotei protuberantiale, afecteaza si bandeleta longitudinala
posterioara;

3. Paraliziile nucleare
- sunt in genral rare si apar mai ales impreuna cu afectarea altor structuri de vecinatate;
- astfel, paralizia nucleara de oculomotor extern apare aproape intotdeauna asociata cu paralizie faciala periferica;
- nucleul perechii VI se afla aproape de centrul pontin pentru privirea ipsilaterala, de la care o cale de asociatie
conduce, prin intermediul bandeletei longitudinale posterioare la nucleul pentru muschiul drept extern de partea
opusa;
- acest centru pontin este adesea afectat de leziunea care intereseaza nucleul oculomotorului extern, astfel incat pe
langa paralizia de muschi drept extern , apare si o paralizie a privirii laterale de aceeasi parte si deviatia conjugata
a globilor oculari de partea opusa;
- o afectiune limitata la nervul facial si abducens de aceeasi parte si fara paralizia miscarilor de lateralitate
sugereaza o leziune ventrala la marginea inferioara a puntii, unde acesti doi nervi parasesc trunchiul cerebral
foarte aproape unul de celalalt;

2
- paralizia nucleara bilaterala de oculomotor extern nu este rara din moment ce cei doi nuclei se gasesc in
apropiere;
- concomitent se asociaza paralizia miscarilor de lateralitate si paralizie unilaterala sau bilaterala faciala
periferica;
 Sindromul Gasperini (sindromul dorso-latero-caudal al tegmentului pontin)
- se caracterizeaza printr-un deficit al nervilor cranieni V, VI, VII si VIII de partea leziunii, tulburari de
sensibilitate termo-algezica de partea opusa, deviatia globilor oculari spre partea sanatoasa si nistagmus care bate
de partea leziunii;
 Sindromul raymond (sindromul caudal al protuberantei)
- se caracterizeaza prin paralizia perechii VI de partea leziunii si hemipareza de partea opusa;

BIBLIOGRAFIE
1. C. Zaharia – Nervii cranieni, date generale de anatomie, fiziologie si patologie – pg 88 – 117;
2. C. Arseni – Tratat de neurologie, vol III, partea a-II-a, pg 1290-1353
3. C. Popa – Neurologie, pg 150-159;
4. G. Pendefunda – Semiologie neurologica – pg 105-114;
5. L. Popoviciu – Bazele semiologice ale practicii neurologice si nerochirurgicale, vol I pg 47-67, vol II pg
36-75;
6. S. Nica – Neurologie, examinarea neurologica, pg 124-136;
7. Adams 2009;
8. J. Cambier – neurologie, pg 60-68;
9. C.H.Lucking – Neurologie integrala, pg 20-25;
10. F. Stefanache – Neurologie clinica, pg 234- 235;
11.

04.01.2011