Curs 2 Nervii cranieni

1

CURS NERVI CARNIENI
Cele 12 perechi de nervi cranieni asigura functii motorii, senzitive , vegetative, si
senzoriale ale extremitatii cefalice
Fiecare nerv cranian are :
o origine reala alcatuita din nucleii nerv cr situati in parenchimul trunchiului
cerebral( cu exceptia perechii I si II)
o origine aparenta alcatuita din locul de emergenta din nevrax .
Trunchiurile acestor nervi strabat invelisurile meningeale si ies din cutia craniana
prin gaurile de la baza craniului , ulterior se distribuie organelor pe care le
inerveaza
Nucleii nervilor cranieni sunt lagati de cortexul cerebral prin fasciculelel supranucleare
NERVUL OLFACTIV (PER. I)
Constitue prelungirea periferica a cailor si structurilor olfactive centrale
Anatomie:
- primul neuron
o cel olfactive Schultze din partea sup a muc nazale( pata galbena), axonii
acestor celule grupate in filete plexiforme=nervul olfactiv, care stabate
lama ciuruita a etmoidului si patrunde in cutia craniana si se termina in
bulbul olfactiv
- al doilea neuron
o cel mitrale ale bulbului olfactiv =centrul primar olfactiv , axonii acestor
celule formeaza caile centrale olfactive cara se termina in centrii olfactivi
secundari( sinusul olfactiv medisl , lateral, subst spatiului naterior
perforat) si centri olfactivi tertiari ( cornul Amon, uncus, nucleul
amigdalian)
Examinarea functiei olfactive
- cu ochii inchisi, pentru fiecare nara , se incepe cu partea presupusa bolnava, cu
substante mirositoare
Tulburarile patologice
anosmia =pierdere simtului olfactiv prin lezarea nervului sau cailor olfactive
- cauze proce
expansive ale etj anterior (meningioame olfactive, mengioame aripa
mica a sfenoidului, T orbito-frontale)
meningite bazale
fracturi de baza de craniu ( la nivel lamei ciuruite a etmoidului)
intoxicatii exogene ( cocaina. Alcool, tabagism)
- cauze loco regionale
rinite ,polipi, obstructii nazale, sinuzite
hiposmie =diminuarea simtului olfactiv
cauze- DZ, nevroze,sd HIC
hiperosmie =cresterea capacitatii olfactive
cauze- migrene, hipertiroidism stari alergice
Curs 2 Nervii cranieni
2

iluzii olfactice ( pervertirea in recunoasterea diferitilor excitanti olfactivi)
apar in unele crize epileptice
parosmia- confunda un miros palcut cu un miros neplacut
cacosmia percepe toti excitantii cu mirosuri neplacute
halucinatiile olfactive senzatii olfactive nederminate de excinati externi ( perceptie
fara obiect)- are origine corticala =senzatii neplacute
cauze boli psihice( schizofrenie, paranoia, psihoze alcoolice)
crize epileptice temporale
Sindromul FosterKenedy
- anosmie de partea leziunii(lez de bulb olfactiv)
- atrofie optica cu cecitate periferica de partea leziunii( compresie de nerv optic)
- staza sau edem papilar de partea opusa
Etiologie meningiom sant olfactiv, T Frontale,

NERVUL OPTIC ( PER.II)
Nervul optic face parte intergranta din tractul cerebral al cailor optice care asigura
functia vizuala
Anatomia
celulele senzoriale -conurile ( elementele receptoare pt culori in regiunea
centrala maculara a retinei) si bastonasele ( din stratul II al retinei, pentru
diferentele luminoase alb-negru , dispuse pe intreaga retina)
primul neuron- celulele bipolare din stratul a IV al retinei
al doilea neuron
- celula multipolara din stratul VIII al retinei, axonii acestor deutoneuroni converg spre
papila optica si ies din globul ocular prin polul posterior alcatuind NERVUL OPTIC care
intra in endocraniu prin gaura optica .
Cei doi nervi dupa un scurt traiect se unesc inaintea hipofizei alcatuind
CHIASMA OPTICA unde fibrele temporale isi continua traiectul homolateral si
fibrele nazale se incruciseaza
De la chiasma pleaca BANDELETE OPTICE care contin fibrele retinei temporale
homolaterale si fibrele retinei nazale controlaterale
al treilea neuron
- situat in GANGLIONUL GENICULAT LATERAL , trimite prelungiri axonice spre scoarta
cerebrala pe cele doua buze ale scizurii calcarine- sub forma radiatiilor Gratiolet (
radiatiile optice)
- cortexul Occipital - aria 17 a lui Brodman ( aria striata)
Semiologia functiei vizuale cuprinde:
1. acuitatea vizuala (AV)
2. examenul campului vizual (CV)
3. examenul fundului de ochi( FO)




Curs 2 Nervii cranieni
3

1. ACUITATEA VIZUALA
- capacitatea de a percepe si diferentia forma, miscarea si culorile obiectelor pt fiecare
ochi in parte de la o distanta de 5m(Optotipuri)

Ambliopia diminuarea AV
Amauroza sau cecitate- pierderea vederii
Cauze
- lez de pol anterior al GO, lez de retina ( angiopatii, degenerescenta pigmentara
primitiva,tromboza arterei centrale a retinei, tromboflebita venei centrale ) nervi (
intoxicatii nicotino- alcoolice, SM, tabes, T, fracturi de baza de craniu), cai optice
centrale(bandeleta )
nictalopia diminuarea AV in cursul zilei
hemeralopia- diminuarea AV in amurg si spre seara
Diagnosticul diferential intre cecitatea periferica si cea corticala.
- Lez bilaterala a lob Occipital (aria 17) sau ale fasciculelor lui Gratiolet pentru
Cecitatea corticala
- Aspectul normal al FO( pt Cecitatea corticala)
- RFM normal( pt cecitatea corticala)
- Nu are constiinta bolii( neaga infirmitatea desi nu se poate orienta , nu recunoste
obiectele, se izbeste de ele)
2. Campul vizual
- spatiul pe care-l percepe un GO mentinut in pozitie fixa
- 4 cadrane-2 temporale ( sup si inf) si 2 nazale( sup si inf)
- se examineaza cu ajutorul campimetriei (permetrului)
- cu rf de clipire sau de aparare( coma sau la bolnavii necooperanti)
scotoamele petele oarbe din CV
- pot fi centrale( lez de macula sau fibre papilo-maculare : nevrita retrobulbara( SM,
intoxicatii alcool si tabac ) , compresii intraorbitare sau intracraniene (tumori
orbitare,glioame sau meningioame de nerv optic , meningioame olfactive sau de aripa
mica de sfenoid)
- periferice adesea bilaterale
- ingustarea concentrica a CV deficit periferic regulat sau neregulat
- In caz grave redus la reg maculara=vedere tubulara ( ca prin luneta )
- Ingustarea concentrica regulata lez retiniana glaucom, isterie
- Ingustarea concentrica neregulata atrofii optice intraoculare, retrobulbare
Hemianopsia
- deficit pe jumatatea CV a fiecarui GO
Hemianopsia heteronima bitemporala
- apare in leziunile mediane ale chiasmei optice: T hipofizare, cranio-faringioame,
meningiom de tubercul selar, anevrisme, carotidiene
Hemianopsia heteronima binazala
- apare in lezarea partilor laterala ale chiasmei
- apare destul de rar: arahnoidite optochiasmatice, T de Ventricul III


Curs 2 Nervii cranieni
4



Hemianopsia laterala homonima
- pierderea vederii in jumatatile laterale drepte sau stangi pentru ambii ochi( temporal
dr pt un ochi si nazal dr pt celalat ochi)
- apare in lez cailor optice situate inapoia chismei optice( bandeleta , GGL, radiatiile
Gratiolet sau scizura calcarina)
- este situata in partea opusa leziunii cerebrale
Hemianopsia in cadran ( cvadranopsie)
- amputarea unei patrimi de CV pt fiecare ochi (sup sau inf, nazal sau temporal)- F RARA
apare in lez partiale ale fibrelor optice sit inapoia chiasmei optice
Dubla hemianopsie
- lez bilaterale de camp 17, cu pastrarea vederii maculare si RFM
3. Examenul de fund de ochi (FO)- oftalmoscop
- vase reteniene, staza papilara sau atrofie optica
NERVII OCULOMOTORI
Nervul oculomotor comun (III)
Nervul patetic sau trohlear(IV)
Nervul oculomotor extern sau abduncens(VI)
Nervul oculomotor comun(III)
- Nerv motor
Anatomie
- Nucleul de origine in calota pedenculara ventral de apeductul lui Sylvius
- fiecare ncl are trei formatiuni
o externa din care iau nastere fibre care inerveaza musculara extrinseca ocular
o interna superioara = ncl Edinger- Westphal din care iau nastere parasimpatice pt
constrictia pupilei
o interna inferioara = ncl Perlia care asigura miscarile de convergenta a GO
- Fibrele radiculare
o strabat ncl rosu si piciorul pedunculului cerebral, si ies din trunchiul cerebral in
spatiul interpeduncular subarahnoidian
o apoi impreuna cu ceilalti oculomotori intra in peretele sinusului cavernos.
o Intra in orbita prin fanta sfenoidala
- Inerveaza muschii-ridicatorul pleoapei superioare
- dreptul superior( sus si inauntru)
- dreptul intern ( adductia GO)
- dreptul inferior(jos si inauntru)
- oblicul mic mic( sus si in afara)
- Fibre parasimpatice care inerveza muschiul constrictor al pupilei
Curs 2 Nervii cranieni
5

Nervul PATETIC (IV) TROHLEAR
- Nerv motor
Anatomie
- Nucleul de origine in calota pedunculara , dedesubtul perechii III, in substanta cenusie
periapeductala
- Fibrele radiculare
o inconjura apeductul lui Sylvius ,
o apoi se incruciseaza cu cele de partea opusa
o ies din trunchiul cerebral prin partea posterioara a mezencefalului.
o Intra in sinusul cavernos impreuna cu ceilalti nervi cranieni, si
o intra in orbita prin fanta sfenoidala si
o se termina in muschiul oblic mare care misca GO in sus si in afara


NERVUL OCULOMOTOR EXTERN(VI) ABDUCENS
- Nerv motor
Anatomie
- Nucleul motor este in portiunea pontina a planseului V IV, formand impreuna cu
genunchiul nerv VII eminenta teres
- Fibrele radiculare
o se indreapta in jos si in afara siies din trunchiul cerebral deasupra piramidelor
bulbare in santul bulbo-pontin,
o in continuare intra in sinusul cavernos impreuna cu ceilalti nervi oculomotori,
o ulterior intra in orbita prin fanta sfenoidala si inerveaza muschiul drept extern,
care determina abductia GO
Nervii oculomotori Functii
asigura motilitatea izolata pentru fiecare GO in parte
asigura miscarile conjugate de lateralitate si de verticalitate
o ( prin contractia mai multor muschi) impreuna cu centrii si caile oculogire(
supranucleare):
o pentru miscarile voluntare centrii corticali sunt in ariile Frontale (campul 8)si
o pentru miscarile involuntare centrii corticali sunt in ariile Occipitale (campul 19)
Caile oculogire
o ajung in trunchiul cerebral unde
se incruciseaza si se termina in centrii supranucleari in punte pentru
miscarile conjugate de lateralitate,
si pentru miscarile conjugate de verticalitate si de convergenta in
mezencefal.De aici prin intermediul fasciculului longitudinal medial (
FLM) sau bandeleta longitudinala posterioara(BLP) ajung in nucleii
nervilor oculomotori
Curs 2 Nervii cranieni
6

Semiologia leziunilor izolate ale nervilor oculomotori
Strabismul
- pozitia asimetrica a GO devierea se face in partea opusa nervului lezat prin actiunea
nervului antagonist
- convergent sau divergent-se accentueaza cand priveste in directia muschiului afectat
Diplopia
- vedere dubla =perceptia a doua imagini in privirea unui singur obiect( nesuprapunerea
imaginii)-se examineaza cu lentile colorate
- poate fi orizontala, verticala, sau oblica
- homonima de partea ochiului paralizat
- heteronima de partea ochiului sanatos
Limitarea miscarilor GO( de adductie ,de abductie , supraversie, infraversie)

Pareza nervului oculomotor comun(III)
Clinica:
Pareza totala ( muscl extrinseca, intrinseca)
- ptoza pleoapei superioare( lasa capul compensator pe spate)
- strabism divergent
- limitarea miscarilor GO cu exceptia abductiei
- diplopie heteronima in privirea binoculara
- usoara exoftalmie( flaciditatii musculare)
- midriaza paralitica
. Pareza partiala in functie de muschiul paralizat
PAREZA NERV PATETIC(IV)
Clinica:
- Se intalneste rar
- diplopie orizontala homonima
- cand priveste in jos- apare la urcatul sau coboratul scarilor
- capul este usor aplecat inainte si de partea bolnava
PAREZA NERV OCULOMOR EXTERN(VI)
Clinica:
- Foarte frecventa
- diplopie orizontala homonima foarte jenanta
- strabism convergent
- limitarea miscarii de abductie
- intoarcerea compensatorie a capului de partea paralizata
Etiologie:
LA nivel trunchiului cerebral
AVC ischemice sau hemoragice ( sd alterne- sd Weber, sd Millard Gubler, sd
Claude)
Curs 2 Nervii cranieni
7

Tumori infiltrative( glioame, ependimoame
Encefalite
poliencefalita hemoragica ( sd Gaet Werniche)
NERVII CRANIENI ETIOLOGIE
LA nivel troncular unilateral
anevrism al portiunii terminale a carotidei interne ( ACI ) sau artera comunicanta
posterioara ACoP-pareza III
sd HIC( hipertensiune intracraniana) prin fenomenul de angajare temporala si
compresia secundara a nerv III ( fibrele pupilare sunt primele afectate)
T vf de stanca temporala pareza VI, V
sd Gradenigo- pareza VI, V infectie ureche interna, osteita vf stana temporala 3
T de unghi ponto-cerebelos- pareza de VI, VIII, VII, V
sd sinus cavernos tromboflebita , anevrisme carotidiene, oftalomoplegie
dureroasa ( sd TOLOSA- HUNT)-pareza III, IV, VI, V1
sd fanta sfenoidala meningiom de aripa mica de sfenoid-pareza de III, IV, VI, V1,
midriaza
sd de apex orbitar-pareza de II, III, IV, VI, V1
. LA nivel troncular bilateral- meningite bazale, PRN,

PARALIZIA INTERNUCLEARA-OFTALMOPLEGIA INTERNUCLEARA
- Apare in leziuni de trunchi cerebral prin lezarea bandeletei longitudinale
posterioare(BLP)
ANTERIOARA
- afecteaza fibrele ascendente
- o pareza a muschiului drept intern controlateral,
- dreptul extern homolateral se deplaseaza normal
- convergenta noramala
- nistagmus orizontal la ochiul care priveste in afara,
- prezenta paralelismului GO
POSTERIOARA
- lezarea fibrelor posterioare
- dreptul extern de partea leziunii este paralizat,
- ambii drepti interni sunt normali,
- convergenta N
Etilogie in SM, tumori infiltrative, AVC

PARALIZIA MICARILOR CONJUGATE DE LATERALITATE( SD FOVILLE)
Def
imposibilitatea miscarilor GO spre dreapta sau stanga la care se asociaza si o
hemiplegie opusa leziunii
- lez cailor oculogire deasupra incrucisarii (in port sup a puntii si inf a mezencefalului )
- GO deviati spre partea leziunii si o hemiplegie de partea opusa-bolnavul isi priveste
leziunea sd Foville I( superior)
- lez cailor oculogire sub incrucisare si deasupra incrucisarii caii cortico-nucleare
deviatie de partea opusa leziunii-bolnavul isi priveste membrele paralizate-sd Foville II
Curs 2 Nervii cranieni
8

- lez cailor oculogire si a caiicortico-nucleare sub incrucisare- bolnavul isi priveste
membrele paralizate si are pareza faciala periferica de partea leziunii sd Foville III

PARALIZIA MISCARILOR CONJUGATE DE VERTICALITATE ( SD PARINAUD)
Def
imposibilitatea executarii miscarilor de ridicare( supraversie) sau coborarii(
infraversie) a GO
- asociata cu tulburari ale reflexelor pupilare
- produsa prin leziuni pedunculare ( ncl Darkschewitsch si Cajal, a substantei cenusii
periapeductale din regiunea tuberculilor cvadrigemeni anteriori



SEMIOLOGIA PUPILEI
Musculatura intrinseca a GO cuprinde sfincterul irisului si muschii ciliari
Fibrele parasimpatice (irido-constrictoare)
orig in ncl Edinger Westphal( III) si se gasesc in nerv III. In orbita se despart si fac
sinapsa in ggl ciliar, de unde pornesc nervii ciliari scurti care ajung la iris si
muschii ciliari
Fibrele simpatice (irido-dilatatoare)
orig in reg hipotalamica , coboara de-a lingul trunchiului cerebral se
incruciseaza -maduva cervicala inf in cornul intermedio lateral centrul cilio-
spainal Budge -ies prin radacinile C8-T1 si ajung in lantul cervical si fac sinapsa
in ggl cervical superior- fibrele postggl in plex pericarotidian- nerv III- ggl ciliar
nervii ciliari lungi muschii ciliari si iris
Pupila perfect rotunda, cu diametru de 3-4mm,
RFM
micsorarea pupilei (mioza) la lumina si dilatatie(midriaza) la intuneric
- direct( mioza la GO care primeste stimul luminos)
- consensual( mioza la ochiul nestimulat)
- calea RFM
o perceptia luminoasa retina nerv optic bandeleta optica ncl pretectal-ncl E-
W- nerv III cu fibrele eferente parasimpatice-ggl ciliari nervii ciliari scurti-
musculatura irisului
- Rf de convergenta ( de acomodare)
o mioza si o contractie a dreptilor interni la apropierea unui obiect
o calea rf de convergenta retina- nerv optic- bandeleta optica CGL-radiatii
optice-cortexul occipital-fibre cotico-tectale- centrul pentru convergenta (
complex ncl oculomotor) nervul III- musculatura intrinseca si extrinseca( drepti
interni,ciliari si iris)
Curs 2 Nervii cranieni
9


REFLEX FOTOMOTOR










SEMIOLOGIA PUPILEI
Rf ciliospinal
midriaza la aplicarea unui stimul dureros la nivelul gatului
poate fi abolit in lez caii simpatice ( implica fibre iridodilatatoare)
apare in lez de trunchi cerebral, anevrisme de carotida, afectarea lant simpatic
. Semnul Argyll-Robertson
o abolirea RFM
o conservarea rf de convergenta
o anizocorie (inegalitate pupilara) sau mioza bilaterala, apare in lues nervos
Semnul Argyll-Robersonn inversat-
o abolirea rf convergenta si conservarea RFM,
o apare in meningite TBC,encefalita.
Sindromul Claude-Bernard Horner:
o mioza( paralizia rf iridodilatator)
o enoftalmie( paralizia m Muller)
o ingustarea fantei palpebrale( paralizia m neted al pleoapei sup)
lez caii vegetative simpatice
o apare in lez. MS cervico-Toracala( C8-T1)-T, infl, traumatisme
o Trunchi cerebral-port lat a bulb ( sd Wallenberg frecv de origine vasculara )



Curs 2 Nervii cranieni
10

Unele au traiect descendent
formand tractul spinal al
trigemenului care intra in nucleul
spinal al nervului trigemen
gelatinos ce se situeaza de-a
lungul tractului, din bulb pana la
limita inferioara a primului
segment cervical.
Altele ascendente scurte:nucleul
sensitiv principal al trigemenului ,
din punte,langa nucleul motor,
Restul: ascendente lungi:nucleul
mezencefalic al trigemenului

Nerv trigemen (V)=mixt, sensitivomotor
Fibrele sensitive ale trigemenului:
Sensibilitatea regiunii cefalice:
tegumentele fetei in cele 3 etaje
(cu exceptia unghiului mandibulei),
mucoasele cavitatii bucale,
mucoasele foselor nazale,
conjunctiva si corneea,
o parte a durei mater intracraniene.
3 trunchiuri :
1. nervul oftalmic(intra in craniu prin fanta sfenoidala),
2. maxilar superior(gaura rotunda),
3. maxilar inferior sau mandibular(gaura ovala)
- cele 3 trunchiuri se termina in ganglionul Gasser, situat la varful stancii temporale, unde
este sediul neuronului sensitiv periferic(protoneuronul sensibilitatii fetei)

Originea aparenta a nervului trigemen
Axonii neuronului sensitiv din ganglionul Gasser trec prin spatiul pontocerebelos,
Apoi patrund in punte

Fibrele sensitive dupa intrarea in punte








Axonii neuronilor din nucleii sensitive
Formeaza in trunchiul cerebral fasciculul cvintotalamic,
care se alatura panglicii lui Reil si
se termina in nucleii semilunari ai talamusului ai carui neuroni se proiecteaza in lobul parietal,
ariile 3,1,2
Curs 2 Nervii cranieni
11

Fibrele motorii ale trigemenului
Iau nastere in nucleul motor al trigemenului din punte (ventral de nucleul sensitiv),
Se alatura fibrelor sensitive avand acelasi traiect,
Inerveaza muschii masticatori:temporali si maseteri , dar si pterigoidieni, milohioidian si
segmentul anterior al digastricului,
Ridicarea si coborarea mandibulei, proectia inainte si inapoi a mandibulei, miscarea de
lateralitate a mandibulei.
Semiologia nervului trigemen
Sensibilitatea tactila, termica si dureroasa in cele trei etaje ale fetei,fara unghiul
posteroinferior al mandibulei(teritoriul C2-C5).
Explorarea functiei motorii:
motilitatea activa,
forta segmentara,
tonusul si
troficitatea masticatorilor .
Ridicarea, coborarea, lateralizarea, proiectia anterioara a mandibulei
Pareza unilaterala a trigemenului
Diminuarea unilaterala a miscarilor mandibulei
La deschiderea gurii,
barbia deviaza de partea bolnava , datorita actiunii muschiului pterigoidian
extern de partea opusa.
Atrofia temporalilor si maseterilor de partea bolnava
Paralizia bilaterala a trigemenului
Caderea mandibulei
Reflex corneean

Atingerea corneei :clipit
Aferenta:trigemen, eferenta nerv facial
Dispare bilateral in comele f profunde
(se inchide foarte jos in bulb-maduva(nucleul
spinal al trigemenului)
Curs 2 Nervii cranieni
12


Reflexul maseterin
Percutia arcadei mandibulei (prin abeslang)
sau a mentonului:inchiderea mandibulei
Reflex trigemino-trigeminal:se inchide in
punte- mezencefal
Viu in lacunarismul cerebral sau in SLA
Nevralgia de trigemen
Durere fulguranta, f intensa, in teritoriul unui ram al trigemenului(nu depaseste linia
mediana a fetei), declansata de atingerea unor puncte trigger de la nivelul fetei ,apare in
crize paroxistice intre care sunt perioade fara durere.
Poate fi esentiala sau secundara (SM, Tumori,inflamatii dentare, etc)
Anticonvulsivante:Carbamazepina, Gabapentina, etc
Cefalgiile trigemino-vegetative
In zona fronto-orbito-temporala unilateral,
Insotite de lacrimatie , inrosirea conjunctivei ,edem si ptoza palpebrala, rinoree,
Ex: Cluster Headache(cefalee in ciorchine): crize repetate care se agrega in anumite
perioade de timp (ciorchini de crize), cate 1-3 crize/zi, urmand apoi intervale variabile
libere de crize.
F violenta, unilaterala, se instaleaza in 10-20 minute,dureaza cateva zeci de minute pana
la 1-2 ore, apare noaptea la aceeasi ora , si foarte frecvent iarna sau primavara.
Oxigen nazal, anestezice intra nazale, Verapamil, Topamax
Nervul facial VII
Nerv mixt:fibre motorii si sensitivosenzoriale si vegetative.

Componenta motorie: origine:
- nucleul motor din punte,
apoi fibrele motorii inconjoara nucleul n VI si iau o directie oblica si in jos, parasind trunchiul
prin santul bulbopontin.

Dupa iesirea din craniu
Trece prin glanda parotida,
se divide in 2 ramuri,
temporo-faciala si cervico faciala
si se distribuie muschilor mimicii

Curs 2 Nervii cranieni
13

Nervul VII Wrisberg
Traiect comun cu facialul pana la
prima inflexiune in canalul facialului,
in ganglionul geniculat unde este primul
neuron sensitiv.
De la ganglionul geniculat:
Fibre senzoriale pentru gust in 2/3 anterioare ale limbii(dulce si sarat), fibre pentru
sensibilitatea conductului auditiv extern in portiunea externa, concha urechii si zona
retroauriculara, si fibre vegetative pentru glande lacrimale si glande salivare sublinguale
si submandibulare si pentru vasomotricitatea fetei.
Examinarea n. facial
Reflex nazopalpebral:percutia radacinii nasului declanseaza clipit.
Reflex optico-palpebral:clipire la amenintare sau la proiectia brusca de stimul luminos.
Reflexul corneean: stimularea corneei determina clipit(reflex descris la nervul trigemen)
Examenul gustului in 2/3 anterioare ale limbii(se aplica pe hemilimba tampon imbibat in
solutie de sare sau zahar si se cronometreaza pana la aparitia senzatiei de gust): ageusie
sau hipogeusie(lipsa sau scaderea gustului), disgeusie(perceptia distorsionata a gustului)
Simetria fetei, fantele palpebrale, comisurile bucale, santuri nazogeniene, riduri
frontale, etc
Mimica activa:sa arate dintii, sa se incrunte, sa stranga ochii, sa umfle obrajii, sa fluiere,
sa increteasca pielea gatului.
PARALIZIA FACIALA PERIFERICA
Prin lezarea nervului facial sau a nucleului n facial din punte
Paralizie completa a tuturor etajelor fetei, cu imposibilitatea inchiderii fantei palpebrale,
in opozitie cu paralizia centrala faciala, prin leziuni deasupra nucleului facialului, de
obicei in creier, in care paralizia faciala e preponderenta in etajul inferior si bolnavul
poate inchide ochii(deoarece etajul facial superior se proiecteaza bilateral in cele 2
emisfere cerebrale).
Cea mai frecventa:paralizia faciala periferica a frigore: inflamatia datorita unei viroze(
virus herpes zoster, virus Epstein Barr, etc) a nervului facial in canalul facialului : edem si
compresie a facialului in canalul osos inextensibil.

Etiologie:
- lez intranevraxiale-sd vasculare Milard Gubler, glioame de trunchi
- lez de unghi ponto-cerebelos-neurinoame, meningioame, colesteatoame
- lez in spatiul subarahnoidian-meningite, PRN, sarcoidoza
- lez in stanca temporalului-pareza a frigore, fracturi de satana, zona zoster geniculata
( sd Ramsay- HUNT)
-lez exocraniene- procese inflamatorii sau tumorale de parotid
Curs 2 Nervii cranieni
14

Paralizia faciala periferica a frigore
Trasul curentului nu este un doar un mit romanesc asa cum se spune !
Expunerea la geamul deschis al masinii, capul ud dupa baie, statul in vant, in curent, etc,
Frecvent primavara si toamna,
Viroza cu herpes zoster sau Ebstein Barr ori alte virusuri care inflameaza nervul facial in
canalul sau.
Durere retroauriculara, apoi asimetrie faciala cu lagoftalmie si cu imposibilitatea
contractiei muschiului platysma(pielosul gatului),
Nu poate inchide ochiul, nu poate increti fruntea, nu poate fluiera, umfla obrazul,
incorda muschiul pielosul gatului, etc
Poate asocia hipogeuzie daca leziunea este inainte de desprinderea fibrelor
gustative(nervul coarda timpanului)
Poate asocia hiperacuzie(sunetele auzite sunt prea stridente, zgomotoase) datorita
paraliziei muschiului tensor al timpanului,
Scade secretia lacrimala, ceea ce asociat cu lagoftalmia poate duce la uscarea corneei si
leziuni ale acesteia(keratita)
Paralizie faciala periferica bilaterala in sindromul Guillon Barre
Poliradiculonevrita acuta poate induce pareze de nerv facial bilaterale
Paralizia faciala periferica in Borelioza
Boala Lyme , la noi in tara este inca mult mai rara in comparatie cu popularitatea pe
care o are in presa si in anumite laboratoare care dozeaza anticorpii anti-Borelia.
Dar, si boala ,si capusa, sunt din ce in ce mai frecvente in tara noastra.
Se transmite prin muscatura capusei Ixodes, care traieste in padure, pe cerb sau pe
soarecele salbatec.
Exista in zone montane din Europa centrala infestare endemica .
Poate induce paralizie periferica faciala.
In alte tari, borelioza poate fi o cauza
frecventa de paralizie faciala periferica
Spirocheta Borelia Burgdorferi
si eritemul circinat dupa muscatura de capusa
infestata cu Borelia
Nervul VIII VESTIBULOCOHLEAR
Componenta cohleara(nervul cohlear)
Face parte din calea auditiva, care incepe la nivelul receptorului auditiv, din organul
Corti, din urechea interna, si se termina in lobul temporal.
Nervul cohlear este format din axonii protoneuronului senzorial din ganglionul Corti,
aflat in apropierea melcului(cohleei),ale carui dendrite fac sinapsa cu celulele
receptoare din organul Corti.
Curs 2 Nervii cranieni
15

Acesti axoni, trec din ganglionul Corti prin canalul auditiv intern din stanca
temporalului(impreuna cu nervul VII), strabat unghiul pontocerebelos si intra in punte la
nivelul santului bulbo-pontin, facand sinapsa in nucleii cohleari din punte.
Senzatia de auz
Sunetul - vibratia aerului din conductul auditiv extern>>vibratia timpanului>>vibratia
oscioarelor din urechea medie(ciocanelul,nicovala, scarita)>> vibratia organului Corti din
cohlee(ureche interna)>>receptor care transforma energia mecanica vibratorie in impuls
electric>>calea auditiva>>creier unde se formeaza senzatia de auz .
Surditatea de transmisie
Blocarea transmisiei sunetului(vibratiilor) prin conductul auditiv extern, timpan,ureche
medie (ciocanel,nicovala, scarita) catre urechea interna(cohlee).
Este blocata transmisia pe calea aeriana (a vibratiilor din coloana de aer din canalul
auditiv extern) ,
Vibratiile pot ajunge la urechea interna transmise prin osul mastoidian si al stancii(pe
cale osoasa) si astfel sa stimuleze organul Corti si sa dea senzatie auditiva.
In stadiile initiale sunt afectate frecventele mai joase(care nu se transmit prin medii mai
putin elastice)
Surditatea de perceptie
Lezarea urechii interne(a organului Corti) sau a nervului cohlear,
Vibratiile se transmit atat pe cale aeriana cat si pe cale osoasa pana in urechea interna
la organul lui Corti,
La acest nivel nu se formeaza insa impulsul nervos sau acesta nu poate fi transmis mai
departe pe calea nervului cohlear,
Sunt afectate mai ales frecventele inalte.
Examinarea nervului cohlear
Teste de auditie a vocii
Vocea soptita are frecvente joase , se aude de la 5-6 m, si se transmite pe cale aeriana,
perceptia ei este afectata mai ales in surditatea de transmisie.
Vocea cu glas tare, se aude de la 50 m, se transmite atat pe cale aeriana cat si osoasa,
perceptia ei este afectata in surditatea de perceptie (leziuni de ureche interna)
Examinarea auzului : teste cu diapazonul
Diapazonul in vibratie in fata urechii: conducerea aeriana
Diapazonul in vibratie pe craniu:conducere osoasa
Proba Weber:diapazonul pe linia mediana a craniului :
- normal :perceput egal in ambele urechi
- surditate de transmisie: perceput mai bine de urechea bolnava,
- surditate de perceptie:perceput mai bine de urechea sanatoasa.
Curs 2 Nervii cranieni
16

Proba Schwabach:diapazonul pe vertex este perceput in mod normal 20 secunde : -
surditate de perceptie:timp prescurtat,
- surditate de transmisie:timp prelungit
Proba Rinne:diapazonul pe mastoida cat timp este auzit(conducere osoasa), apoi plasat
in fata urechii mai este auzit inca 20-30 s(conducere aeriana)= Rinne pozitiv(normal),
- surditate de transmisie : diapazonul plasat pe mastoida este auzit timp mai indelungat, dupa
care plasat in fata urechii nu mai este auzit(Rinne negativ).
Patologia auzului:simptome positive
Iritatie, simptome pozitive: acufene, halucinatii auditive, hiperacuzia
Acufena: senzatie de zgomot in ureche, fie tiuituri(tinnitus), fie pocnituri, bazaituri,
uruituri,etc: simptom frecvent la varstnici, greu de tratat , insotind sau nu
presbiacuzia(scaderea auzului la varstnici), sau exprima , mai rar, prezenta unui zgomot
real produs in zona craniana(malformatii vasculare intracraniene, spasme ale
musculaturii urechii medii, cracmente ale articulatiei temporo-mandibulare),
Halucinatii auditive:voci, cuvinte , melodii:leziuni de lob temporal
Hiperacuzia: perceptia exagerata, zgomotoasa, neplacuta a sunetelor de intensitate
normala:paralizia faciala periferica(paralizia muschiului scaritei), migrene, nevroze
Patologia auzului:simptome negative/surditate (hipoacuzie)
Surditatea de transmisie(otogena):leziuni ureche externa si medie:dop cerumen,
furuncul canal auditiv extern, otoscleroza, otite medii, trauma sonora, etc,
Surditatea de perceptie(neurogena):leziuni ale organului Corti(ureche interna), nerv
cohlear, sau ale cailor auditive centrale: nevrite toxice(ex gentamicina), tumori unghi
pontocerebelos(ex neurinom de acustic), meningite bazale, fracturi de stanca.
- leziunile unilaterale pe caile auditive centrale nu produc deficit auditiv deoarece proiectia
lor corticala este bilaterala !(hipoacuzia apare doar in leziuni bilat care sunt f rare)
Surditatea mixta:leziuni ale urechii medii si interne (otoscleroza).
Nervul vestibular
Parte a analizatorului vestibular
In urechea interna, la nivelul labirintului, in canalele semicirculare, utricula si sacula se
gasesc receptorii vestibulari: sesizeaza pozitia si miscarile capului(acceleratia,
deceleratia),
De la acestia pleaca dendritele protoneuronilor din ganglionul Scarpa, situat in
conductul auditiv intern,
Axonii protoneuronilor formeaza nervul vestibular care trece prin conductul auditiv
intern, intra in unghiul pontocerebelos si patrunde in trunchi prin santul bulbo-pontin,
facand sinapsa in nucleii vestibulari din bulb ( planseul ventriculului IV)






Curs 2 Nervii cranieni
17

Vestibulocerebeloase
(arhicerebel)

Nucleii oculomotori(FLM)


Substanta reticulate

Nucleul vagului(explicatia
varsaturilor din sd vestibular)


Coarnele anterioare maduva
(vestibulospinale)

Cortex(cerebelo-rubro-
-talamo-corticala sau direct)

Caile vestibulare

















Simptome vestibulare
Vertij:
senzatie de rotatie a subiectului sau a obiectelor din jur :de la senzatia imprecisa
de nesiguranta , instabilitate, pana la senzxatia precisa de rotatie intr-un plan
spatial.
Permanent sau paroxistic, la miscarile capului,
Asociat cu manifestari vegetative, vagale(greata, varsaturi, paloare sau chiar
lipotimii) sau auditive(acufene)
Modificari de tonus muscular si echilibru
Legaturile vestibulocerebeloase si vestibulospinale,
Deviatii tonice ale capului, membrelor si trunchiului,
Compensate vizual, apar cand se inchid ochii.
Proba Romberg
Curs 2 Nervii cranieni
18

Proba bratelor intinse,
Proba indicatiei
Proba mersului in stea
Nistagmusul
Miscare ritmica sacadata, sincrona a globilor oculari, formata dintr-o secusa lenta, de
origine vestibulara, urmata de o secusa de revenire rapida, de origine corticala.
Este sesizata de examinator secusa rapida, dupa care se defineste sensul nistagmusului,
Orizontal,vertical, rotator(girator), orizonto-rotator.
Secusa lenta, de aceeasi parte cu deviatiile tonice musculare si cu labirintul in deficit(in
sd vestibular periferic)
Probe vestibulare, instrumentale
Induc un dezechilibru intre cele 2 labirinte prin excitarea sau inhibarea unuia dintre
acestea.
In mod normal declanseaza un sindrom vestibular periferic de partea labirintului in
deficit( labirintul inhibat sau labirintul opus celui excitat).
Probe rotatorii:rotatie urmata de oprire brusca:excita canalul semicircular catre care se
produce rotatia:induce vertijj contrar rotatiei.
Probe calorice:instilatia de apa calda in ureche excita , induce nistagmus cu componenta
lenta contrara urechii instilate(componenta rapida bate spre urechea instilata),
instilatia de apa rece inhiba si induce nistagmus cu secusa rapida contrara urechii instilate
Sindromul vestibular periferic
Leziuni ale labirintului si nervului vestibular
Este armonic:secusa lenta a nistagmusului si deviatiile tonice sunt de aceeasi parte cu
labirintul/nervul lezat, iar secusa rapida si directia vertijului sunt contrare leziunii .
Nistagmusul este orizontal sau orizontogirator,
Are de multe ori aspect paroxistic,
Se poate insoti de acufene sau hipoacuzie(coexistenta leziunii cohleare)
Coexista fenomene vagale(varsaturi, paloare, etc)
Exemple sd vestibulare periferice
Nevrita vestibulara toxica(ex gentamicina)
Neuronita vestibulara(viroza care inflameaza nervul):context viral, durata mai lunga a
simptomelor care se remit treptat,
Vertij benign pozitional: crize de cateva secunde de vertij rotator produs la
ridicarea/intoarcerea capului la scularea din pat sau la culcare:migratia otolitelor in
canalele semicirculare.
Boala Menniere:vertij foarte violent, insotit de acufene,varsaturi, fenomene vegetative,
panica, produs de cresterea presiunii endolimfatice din labirint, paroxismele apar la
intervale variabile,crizele disparand dupa mai multi ani,cand pacientul isi pierde auzul.
Tumorile de unghi pontocerebelos(ex neurinomul de acustic): vertij insotit de
hipoacuzie(nerv cohlear) , de pareza faciala periferica(VII), si de hipoestezie
trigeminala(V).
Curs 2 Nervii cranieni
19

Sindromul vestibular central
Leziuni ale nucleilor vestibulari sau ale cailor centrale vestibulare
Nistagmusul poate fi orizontal(mezencefal)
Este dizarmonic, neconcordanta intre secuza lenta a nistagmusului si deviatiile tonice,
Este mai putin intens si de lunga durata,
Poate asocia semne de trunchi cerebral,
Ex: scleroza in placi, tumori de trunchi cerebral sau de fosa posterioara,accidente
vasculare vertebro-bazilare(de trunchi)
NERVUL GLOSOFARINGIAN (IX)
Nerv mixt motor, senzitiv, vegetativ si senzorial
Rol in -deglutitie
-secretie salivara
-functie gustativa
Anatomie si fizologie
- Originea aparenta a nerv IX este reprezentata
de 3-4 radacini care ies din parte craniana a
bulbului in santul dintre oliva si pedunculul
cerebelos inferior deasupra radacinii nerv X
-Fibrele somatice motorii au origine in
Postiunea superioara a NUCLEULUI AMBIGUU
- situat adanc in formatia reticulata a bulbului
.Acest nucleu este conectat cu tractul cortico
-nuclear atat direct cat si prin intermediul unor
interneuroni
inerveaza muschii stilofaringian, stiloglos, palatglos
, ridicatorul valulului palatin,muschiul uvulei,
constrictorul superior al faringelui

-Fibrele somatosenzitive si senzoriale au
originea in ganglionii nerv IX (protoneuronul - ggl superior intracranian
Ehrenritter si ggl inferior extracranian Andersch-ultimul cel mai voluminos asezat
in fanta pietroasa de pe fata inf a stancii temporalului
ramurile periferice ale celulelor unipolare din acest ggl transmit
gustul din 1/3 post a limbii ( pt gustull amar)
sensibilitatea de la mucoasa 1/3 post ale limbii
loja amigdaliana
mucoasa faringelui
palatului moale
trompa lui Eustachio
sinusul carotidian
Ggl lui Anderesch este conectat cu ggl cervical superior din lantul simpatic s trimite fibre
la nerv X si VII
Ramurile centrale ale ggl nerv IX ajung in NUCLEUL TRACTULUI SOLITAR din bulb ( f
apropiat cu ncl nerv intermediar Wrisberg)
Curs 2 Nervii cranieni
20

Fibrele vegetative parasimpatice se alatura partii motorii a nerv IX au origine in NCL
SALIVAR INFERIOR sit in formatia reticulata din bulb, si prin nervul mic pietros
superficial agung in ggl otic unde fac sinapsa. Fibrele postganglionare trec prin nervul
auriculotemporal in glanda parotida
Nervul IX participa cu fibre la cconstituirea nervului depersor carotidian a lui Hering (
impreuna cu fibrele vagale si simpaticedin ggl cervical superior )
Nervul IX paraseste craniul prin gaura rupta posterioara ( gaura jugulara) inaintea nerv
X si si a nerv XI, apoi trece intre vena jugulara si ACI ( artera carotida interna) si urmeaza
tyraectul muschilor stilofaringian si stiloglos
Examenul clinc
Functia motorie
motilitatea peretelui posterior al faringelui tractiunea spre partea sanatoasa
(semnul cortinei lui Vernet)
- deglutitia pentru solide
Functia senzitiva
o sensibilitatea peretelui post al faringelui , a lojei amigdaliene si a 1/3 post ale
limbii cu o spatula
Functia senzoriala
o sensibilitatea gustativa in 1/3 posterioara a hemilimbii si la nivelul V-ul lingual
pentru gustul amar-solutie cu chinina
Functia salivara a galndei parotide
o prin reflexul salivar la excitantii gustativi alimentari-hiposecretie sau
hipersecretie
Functia reflexa cuprinde
o reflexul faringian excitarea peretelui posterior faringian in mod N se obtine
contractia musculaturii faringelui si insotita de greata sau /si voma
o Rf sinusului carotidian compresia determina bradicardie scadere TA,
vasodilatatie periferica
- in unele situatii ( T de glomus carotidian) determina hiperexcitabilitate
cu reactii vegetative foarte accentuate-sincopa
NEVRALGIA GLOSOFARINGIANA ESENTIALA
crize paroxistice cu localizare unilaterala faringiana, la baza limbii sau regiunea
amigdaliana cu iradiere spre ureche , unghiul mandibular, sau regiunea submaxilara
durata scurta cateva secunde sau minute( 20-30sec), cu intervale asimptomatice
intercritice( cateva munte pana la ore)
declansate de deglutitie, cascatul, stranutul, tusea, suflatul nasului,miscarea limbii
Zonele declansatoare sau trigger zones -baza limbii, partea superioara a peretelui
posterior al faringelui, loja amigdaliana
Fen de insotire-fen vasomotorii cu inroisirea fetei, uscaciunea gurii, fataimobila,
anxioasa
Fara modificari neurologice obiective de sensibilitate, motorii, sau gustative
NEVRALGIE GLOSOFARINGIANA SECUNDARA
Durere continua cu crize dureroase paroxistice
Durerea de intensitate moderata, si este localizata in reg profunda a gatului
Hipo sau anestezia lojei amigdaliene
Semne din partea atingerii motorii a nerv IX
Curs 2 Nervii cranieni
21

Semne din partea altor nervi invecinati
Evolutie progresiva cu agravare si extindere rapida a simptomelor
Cauze-T infiltrative de baza craniu(rinofaringe), meningioame, neurinoame, anevrisme
ACC, infectii amigdaliene, arahnoidite cerebrale
PAREZA NERVULUI GLOSOFARINGIAN
disfagie pentru solide( paralizia muschiul constrictor superior al faringelui)-f grava in
leziuni bilaterale, si o modificare a timbrului vocii
semnul cortinei lui Vernetdeplasarea faringelui (perete posterior) spre partea
sanatoasa
Rf.faringian de partea paralizata este diminuat sau abolit
tulb de sensibilitate hipoestezie /anestezie pe faringe si 1/3 post a hemilimbii
tulb senzoriale-tulb de gust pentru amar in satele V-ului lingual
NERVUL VAG ( PENUMOGASTRIC)- NERVUL X
este nerv senzitivo-motor care contine atat fibre somatice cat si fibre vegetative
parasimpatice
Este cel mai lung dintre nervii cranieni
Vagus=nomad sau vagabond
Anatomie
Fibrele motorii (somatice)
originea in portiunea mijlocie a NUCLEULUI AMBIGUU din bulb
inerveaza
constrictorul mijlociu si inferior al faringelui ,
muschii valului palatin ( impreuna cu nervul XI ram craniana,
muschii laringelui ( m laringian superior si inferior sau recurent)
Fibrele senzitive (somatice)
celule protoneuronilor sit inn Ggl JUGULAR, iar axonii se termina in Ncl
TRACTULUI SOLITAR din bulb
asigura sensibilitatea durei fosei posterioare, membranei timpanului,
mucoasei faringiene ( impreuna cu nerv IX), mucoasei laringiene,
peretelui posterior al conductului auditiv extern si a regiuni tegumentare
situate inapoia pavilionului urechii
Fibrele vegetative parasimpatice preganglionare visceromotorii
au originea in NUCLEUL DORSAL AL VAGULUI (pneumo-cardio-gastro-
enteric) situat in planseul V IV si fac sinapsa in ggl previscerali din
organele respective
Fibrele viscero-senzitive-
protoneuronul este situat in GANGLIONUL PLEXIFORM, ale carei
prelungiri periferice se termina cu interoreceptorii din muc faringiana ,
laringiana,cai respiratorii, tub digestiv.Axonii fac sinapsa in NUCLEUL
FASCICOLULUI SOLITARsi in formatia reticulata
Nervul vag participa la numeroase REFLEXE
-de deglutitie,
de tuse,
de voma,
Curs 2 Nervii cranieni
22

sinocarotidian ,
secretorii gastro-intestinale, si a
vaso-motricitatii
Sinusul carotidian
bifurcatia arterei carotide comune,
dilatarea arterei carotide interne si glomusul intercarotidian
zona reflexogena cea mai importanta
Originea aparenta
este in santul colateral posterior inapoia olivei .
Cele 10-15 filamente care formeaza radacinile nerv X se unesc intr-un trunchi
unic si trece pe sub cerebel ( lob floculo-nodular)si iese din craniu prin GAURA
RUPTA POSTERIOARA ( gaura jugulara) intre nerv IX (ant ) si nervXI (post) .
Nervul coboara in regiunea gatului intre vena jugulara si artera carotida interna
pana la nivel cartilaj tiroid, apoi intre VJ si ACC pana la marginea inferioara a
gatului
Ramurile nerv vag:
meningeala si auriculara,
faringiana,
nerv laringeu superior,
nerv recurent drept dr si stg
Examenul clinic
-Functie motorii
deglutitia pentru lichide
motilitatea valului palatin,laringelui
valul palatin se examineaza
o static( pozitia luetei)
o dinamic (motilitatea cand se pronunta vocale a sau e
deglutia pentru lichide ( refluarea pe nas sau patrunderea in trahee cu rf de tuse)

Examinarea laringelui
- caracterul vocii , a tulburarilor respiratorii si a rf de tuse
- voce ragusita voalata (cu tulburari de fonatie pana la afonie) dispnee, stridor
Functia senzitiva somatica
se cerceteaza sensibilitatea cutanata si mucoasa pentru
- zona retroauriculara
- perete posterior a conduct auditiv extern
- baza luetei
- faringe
- laringe
- 1/3 sup a pilierului valului palatin
Examenul functiei reflexe:
- reflexul velo-palatin
o excitare cu o sonda a peretelui anterior al valului palatin de ambele parti
o se produce o contractie a muschilor ridicatori ai valului
Examenul functiilor vegetative
- urmareste stabilrea tulburarilor care au origine vagala (parasimpatica)
Curs 2 Nervii cranieni
23

- in leziuni bilaterale apare dispnee, crize de sufocaare, disfagie, tahicardie,
bronhoplegie, paralizie intestinala
Paralizia unilaterala a vagului
- hemiparalizie velopalatina hemival cazut, hipoton,
- lueta deviata de partea sanatoasa
- vocea nazonata, bitonalahemianestezie a valului palatin ( disfonie)
- tulburari de deglutitie pentru lichide ( refluarea pe nas)
- hemianestezie a valului palatin in 1/3 sup a pilierilor anteriori si posteriori, si a
faringelui
- Rf velopalatin diminuat sau abolit
Paralizia bilaterala de nerv vag
- tulburari grave in deglutitia lichidelor
- tulburari de fonatie pana la afonie
- reflexul de tuse abolit
- tulburari vegetative tahicardie, abolirea refluxului oculo-cardiac, pareze digestive,
bronhoplegie , tulburari de ritm respirator, pareze intestinale
Pareza unilaterala de nerv recurent
- mai frecvent de partea stg prin traiect mai lung ( inerveaza toti muschii cu exceptia
muschiului cricotiroidian)
- voce ragusita
- pareza ipsilateral a corzii vocale( voce stridenta, nu poate canta )
- tulburari respiratorii
- pastrarea rf de tuse
Etiologie
- la nicvel gat T pulmonara , T esofagiene, anevrism aortic, limfadenoame,B Hodgkin
Pareza bilaterala de nerv recurent
- debut acut obstructie respiratorie prin opozitia corzilor vocale pe linia mediana-
Traheostomie de uregenta
- debut lent progresiv-stridor , dispnee, tulburari de fonatie, rf de tuse mult diminuat
pana la abolit
NERVUL SPINAL( ACCESOR) N XI
Nervul spinal este un nerv motor si este alcatuit din unire unei radacini craniene cu o
radacina spinala. Aceasta unire se mentine pe o scurta distanta , intrucat fibrele de
provenienta bulbara se vor atasa de nervul vag si se distribue prin fibrele acestuia din
urma
Anatomie
Ramura craniana( ramura interna)-este mai mica
Originea
din partea inferioara a NUCLEULUI AMBIGUU din bulb, si ies din bulb sub forma
de 4-5 filamente ,imediat sub radacina nerv X.
Aceasta radacina merge lateral catre Gaura Jugulara , unde se amesteca cu
radacina spinala pentru o scurta distanta si primeste 1-2 filamente de la ggl
jugular al vagului.
Curs 2 Nervii cranieni
24

Trece prin GAURA RUPTA POSTERIOARA si se divide intr-o ramura interna care
FUZIONEAZA cu nervul vag si se distribue la musculatura laringelui, valului
palatin
Ramura spinala ( ramura externa)
este formata din mai multe filamente care ies dintr-o coloana de neuroni
motori ( nucleul spinal) situat in partea laterala a coarnelor anterioare ale
maduvei de la segmentele C1 la C5.
Aceste filamente se unesc pe masura ce urca de-a lungul maduvei spinarii si intra
in craniu prin foramen magnum( gaura occipitala) in spatele arterei vertebrale.
Intracranian radacina spinala se uneste pt o scurta distanata cu radacina
craniana.
Iese din craniu prin Gaura jugulara ( gaura rupta posterioara ) fibrele rad spinale
( ramura externa mai lunga) coboara inaintea apofizelor transverse ale
vertebrelor cervicale si intra in musculatura profunda a gatului si inerveaza
muschii SCM(sternocleidomuscular) si trapez

SCM
flecteaza capul si
inclina capul de partea in care muschiul se contracta
roteaza capul de partea opusa
TRAPEZUL
proeicteaza capul inapoi
ridica si duce umarul inapoi
ridica si apropie linia mediana a omoplatului 3
inclina capul de partea muschiului contractat
Examenul clinic
ramura interna
este comuna cu fibrele motorii ale nerv X( motilitate valului palatin, deglutitia pt
lichide, fonatia si rf velopalatin)
ramura externa
se apreciaza motilitatea ,tonusul si atrofiile SCM si a trapezului( miscari de
flectare, rotare si inclinare a capului, si ridicarea umarului si proiectiei inapoi a
umarului)
Pareza nervului spinal ramura externa
pareza de SCM
stergerea reliefului in repaus si la inclinarea si flectarea capului de partea leziunii
hipotonie marcata si FMS scazuta
atrofie de grade diferite
capul este inclinat de partea sanatoasa
pareza bilaterala de SCM-capul in extensie usoara
pareza de muschi trapez
umarul de partea leziunii este cazut si dus inainte
spatiul supraclavicular sters
dificultate de abductie si ridicare a bratului
stergere de relief , hipotonia muschiului
Curs 2 Nervii cranieni
25

atrofia muschiului
capul cade inainte( scade FMS de extensie)
ETIOLOGIE
lez la nivel foramen magnum, a reg cervicale superioare( anevrism de AV, pahimeningita
, T cranio-spinale
NERVUL HIPOGLOS (NXII)
Nervul hipoglos este nervul motor care inerveaza cea mai mare parte a musculaturii
limbii
Anatomie si fiziologie
originea-
in nucleul nervului hipoglos cu partea craniana situata in triunghiul hipoglosului
din planseul ventriculului IV din bulb, si partea caudata coboara in substanat
cenusie a bulbului
fibrele pornesc din nucleu si se indreapta inafara BLP( bandeleta longitudinala
posterioara) si a LM( lemniscul medial) si ies din bulb sub forma unor 10-15 filamente in
santul antero-lateral al bulbului intre oliva si piramida.Nucleul primeste fibre cortico-
nucleare atat ipsilateral cat mai ales din parte opusa si este in contact cu o formatia
reticulata din bulb
nervul trece prin partea inferioara a fosei cerebrale posterioare si iese din craniu prin
GAURA CONDILIANA ANTERIOARA, apare inapoia nervului vag, trece intre VJ si ACI, si
apoi se distribuie la musclatura limbii
Inerveaza muschii stiglos, hioglos, genioglos si musculatura intrinseca
Examenul clinic motilitatea limbii
- troficitatea limbii
- pozitia si aspectul in stare de repaus (in situ) si in protruzie
Pareza unilaterala de hipoglos
- deviere spre partea sanatoasa a varfului limbii in situ
- deviere spre partea bolanava a varfului limbii cand se efectueaza protruzia limbii
- limba este atrofiata de partea leziunii( incretituri)
- fasciculatii musculare ( in leziuni la nivelul nucleului nerv XII si lez se produce lent
produce o iritatie cronica a motoneuronilor )
Pareza bilaterala a nervului hipoglos
- tulburari grave de motilitate nu se poate mobiliza
- atrofia limbii bilateral
- fasciculatii multiple
- se asociaza tulburari de masticatie,deglutitie, dizartrie
ETILOGIE
- LEZ NUCLEARE- SLA, siringobulbia, T infiltratative, SM, AVC
- LEZ TRONCULARE- meningite, T baza de craniu, Traumatisme cu fracturi de baza de craniu,
punctii suboccipitale, Anevrism de AV, lez cervicale inalte ( + sd C-B- H) endarterectomii,
Pareza limbii de origine centrala
- prin lez de fascicul geniculate
- fara atrofii si fara fasciculatii
In leziuni bilaterale ale fasciculului cortico-nuclear( sd pseudo-bulbar)
Curs 2 Nervii cranieni
26

- se asociaza tulburari functionale importante de masticatie, deglutitie si articularea
cuvintelor( dizartrie), abolirea RFG