PATOLOGIA NERVILOR CRANIENI

PATOLOGIA NV. OLFACTIV ( I ) perturbarea mirosului

Anatomie:
• mucoasa olfactiva-(celele olfactive)- fibre olfactive
-tractul olfactiv amigdala  girusul parahipocampic,
sistemul limbic
Perturbarea mirosului:
• hipo/anosmie -diminuarea sau absenta mirosului
• parosmie -confundarea mirosurilor reale cu unele nepla-
cute
• cacosmie - perceperea tuturor mirosurilor neplacute,deza
greabile
 PATOLOGIA NERVULUI OLFACTIV
• Cauze:
• Traumatisme craniocerebrale (ruperea nv.olfactiv,contu-
zie a bulbului olfactiv),viroze,meningite bazale,inhalare
de substante toxice,iradiere,meningiom olfactiv,

• substante neurotoxice(etanol ,amfetamine,cocaina,ami-

noglicizide,tetraciclina,fumat)

• Leziuni centrale anosmie cu aguezie,aura epileptica-

in crize uncinate(temporale)
• Stabilirea etiologiei:
> examinare ORL
>roentgen,CT: fracturi,tumori
>EEG-crize temporale
 PATOLOGIA NERVULUI OLFACTIV

• TERAPIE

• Afectiuni nazale terapia afectiunii de baza

• Afectiuni neurogene tratamentul crizelor ,tratament

chirurgical al Tu
 NERVUL OPTIC
• Anatomie:
calea vizuala
retina (receptori celule senzoriale la nivelul straturilor
2,6,8) axonii cel. multipolare str.8 nervul opic pa-
raseste ochiul prin papila nv.optic(polul post.ocular)
nv.optici(parasesc orbita prin gaura optica),se intilnesc
in fata seii turcesti ,constituind chiasma optica
chiasma optica ( fibrele nerv. se incruciseaza partial –f.
hemiretinei nazale trec in partea controlaterala,f.celor 2
hemiretine temporale isi continua traiectul omolateral)
bandeletele optice -contin,f.hemiretinei temporale omola-
terale si ale hemiretinei nazale controlaterale.
corpul geniculat lateral  radiatiile Gratiolet(subst.alba
temporala)
centrul vizual cortical -situat in lobul occipital,pe marginea scizurii
calcarine, ariile 17,18,10 Brodmann
 Nerv optic
Chiasma optică

Tractul optic
Corpul
geniculat
lateral

Radiaţiile
optice
(Gratiolet)
Scizura
calcarină
 NERVUL OPTIC

• Arcul reflex pupilar (reflexul fotomotor)

fibrele tractului optic(bandeletelor optice),ajung fara
incrucisare in corpul geniculat lateral din trunchiul
cerebral,
 ele sunt dirijate in nucleul Edinger-Westphal
parasimpatic bilateral

 ganglionul ciliar
 m.sfincter pupilar
• Reflexul fotomotor
 NERVUL OPTIC
• Patologia nv.optic - cauze:
> patologie ischemica
ocluzia art.centrale a retinei(amauroza fugace-embolii din
art.carotida interna ipsilaterala)
ischemie in teritoriul art.cerebrale posterioare- genereaza
hemianopsie omonina in cimpul vizual controlateral.

> leziuni compresive

tumori ale nv.optic,compresiuni prin tu.paraselare
sindrom HIC-lent dezvoltat,produce atrofie optica ,cu
diminuarea lenta a acuitatii vizuale si orbire
traumatisme – compresiune prin hematoame,fragmente
osoase
NERVUL OPTIC
• Inflamatii
 Papilita nervului optic –cu edem papilar,,dureri oculare
si dinimuarea acuitatii vizuale
 Nevrita retrobulbara –fara edem papilar la examenul FO,aspect
clinic ca si in papilita.( apare in SM,diabet

infectii sistemice,intoxicatie cu:alc.metilic,tutun,etc )

 Arterita temporala – amauroza unilaterala,pacientii mai virstnici
 Tabloul clinic in patologia nv.otic:
 Tulburari ale acuitatii vizuale(AV):
scaderea AV = ambliopie
pierderea AV=amauroza
 Tulburari ale cimpului vizual
hemianopsii,quadrananopsii
 NERVUL OPTIC

• Examenul fundului de ochi:

-efectuat cu oftalmoscopul
-se examineaza partea centrala si periferia retinei
-papila nv. optic, (aspectul normal)
forma rotunda,sau ovalara ,cu margini net delimitate ,
are culoare roz.,vasele de singe (artere,vene), venele ,
mai groase converg spre centrul papilei,arterele mai
subtiri ,sub forma de 2 linii paralele,de culoare rosie,
separate de o dunga alba.
-edemul si staza papilara-expresia sindromului HIC
stergerea marginilor papilei (mai ales in partea interna)
venele mai dilatate,arterele cu aspect filiform
hemoragii de-a lungul arterelor “in flacara”
in ciuda importantelor modificari ale FO,AV ester pastrata
 NERVUL OPTIC

• Cauze ale edemului si stazei papilare:

 tumori cerebrale(70-80% din cazurile cu staza
papilara,apare mai frecvent la pacienti tineri)

 Inflamatii (abces cerebral,meningoencefalita

tuberculoza)

 hidrocefalie interna