NERVII CRANIENI

NERVUL OLFACTIV (NC I)

NEURONII BIPOLARI DIN NEUROEPITELIUL
OLFACTIV AL CAVITATII NAZALE (N1)
NERVII OLFACTIVI STRABAT PLACA CRIBRIFORMA OS
ETMOID
BULB OLFACTIV (N2)
TRACT OLFACTIV INTRA IN SANTUL OLFACTIV (INTRE
GIRUSURILE FRONTAL DREPT SI ORBITOFRONTAL)
CORTEX OLFACTIV PRIMAR (LOB TEMPORAL
ANTERO-MEDIAL)
ARII OLFACTIVE SECUNDARE (CORTEX ENTORHINAL
ANTERIOR, ARIE OLFACTIVA ORBITOFRONTALA, NUCL
MEDIODORSALI TALAMICI)

DEFICITUL cantitativ: HIPOSMIE/ANOSMIE:

- TRAUMATISM CRANIAN (OS ETMOID)
INFECTII VIRALE (EPITELIU OLFACTIV)
PATOLOGIE ORL
- LEZIUNI INTRACRANIENE LA BAZA LOB FRONTAL (MENINGIOAME, METASTAZE,
MENINGITA BAZALA, SARCOIDOZA rar)
- ADENOM HIPOFIZAR
BOLI DEGENERATIVE: ALZHEIMER, PARKINSON
- TOXICE: COCAINA, FUMAT, ALCOOL
- DIABET ZAHARAT
- NEVROZE

DEFICITUL calitativ: PAROSMIA (cacosmia, hiperosmia) (ex.

epilepsia lob temporal)

SINDROM FOSTER KENNEDY:

ANOSMIE + ATROFIE OPTICA UNILAT
(compresie)
EDEM PAPILAR CONTRALAT (HIC)
CAUZA : FORMATIUNE TUMORALA (ex. meningiom
lob frontal bazal )

NERVUL OPTIC (NC II)

-retina: receptorii conuri si bastonaseneuroni bipolaricel
ganglionareaxonii traverseaza papila optica= NERV OPTIC
-n optic (5cm, 1 mil fibre) are 4 segm: intraocular,
intraorbitar, intracanalar, intracranian, acoperit de mielina
de tip central
- chiasma optica (ff nazale se incruciseaza, ff temporale,
nu)
- tract optic
- corp geniculat lateral (nucl talamic)
- radiatii optice (Gratiolet)
- lob occipital- cortex vizual primar (aria Brodmann
17) fata mediala (sant calcarin)

DEFICITUL
ANOPSIE
-hemianopsie
-cvadrantanopsie
(homonima, heteronima)

CECITATE
AMAUROSIS FUGAX
SCOTOM

NIVELURI LEZIONALE
Nerv optic:
- papila optica: edem papilar (HIC)
- segm ant: NOIA neuropatie optica
ischemica anterioara, arteritica (arterita
temporala) sau nonarteritica (FR vascular)
-segm retrobulbar: NORB nevrita optica
retrobulbara (SM)

 Amauroza fugace (cecitate

monoculara tranzitorie- sec/min): a
retiniana; stenoza de ACI !
NOIA: ram a oftalmica
(afectarea/pierderea vederii pe
termen lung)
NORB: demielinizare (scotom central
monocular, scadere AV, tulb vederii
pt culori)

CHIASMA OPTICA (hemianopsia

heteronima)
- hemianopsia bitemporala
(ochelari de cal)
cauze: tumori pituitare,
meningiom tuberculum sellae,
craniofaringiom
- rar hemianopsia binazala
cauze: tumori ce cresc in jurul

 TRACT OPTIC
CORP GENICULAT LATERAL
(hemianopsia homonima stg/dr)

RADIATII OPTICE
proximal:
- hemianopsia homonima stg/dr
distal:
- cvadrantanopsia homonima
stg/dr
superioara: lob ant temporal,
lob occipital
inferioara: lob parietal, lob

CORTEX VIZUAL PRIMAR (aria 17

Brodmann)
-hemianopsie homonima
-cvadrantanopsia homonima
HEMIANOSPSIA HOMONINA BILATERALA:
ocluzia succesiva/simultana aa ACP si are ca
rezultat cecitatea corticala; vedere prin gaura
cheii (pastreaza vederea maculara)/cecitate
completa. Ocazional pacientii cu cecitate
corticala isi neaga deficitul (sd. Anton)

NERVII OCULOMOTORI
(III,IV,VI)
Asigura miscarile globilor oculari si
pupilei prin muschii extraoculari si
intraoculari
Controlul se realizeaza la 2 nivele:
-nuclear si infranuclear (nucleii NC III,
IV, VI din TC, nervii cranieni, muschi)
-supranuclear (TC, cerebral prin
conexiunile cu NC)

NERV OCULOMOTOR
COMUN (III)
Nucleu: mezencefal, subst. cenusie,
periapeductala, ventral de apeduct.
Complex nuclear:
1) medial: nucl PS Edinger-Westphal
(mm intraoculara: sf. pupilar, m
ciliar)
2) lateral: nucl motor pt. mm
extraoculara (drept sup, drept inf,
drept medial, oblic inf)
3) mic nucl pt mm ridicator al pleopei

 Ff motorii si PS traverseaza nucl rosu si ies din

TC in fosa interpedunculara ca NERV
OCULOMOTOR
NC III are traseu post. intre a cerebeloasa sup. si a
cerebrala post, penetreaza dura mater,
traverseaza sin cavernos, intra in orbita prin

fisura orbitala sup (FOS).

Ff PS se desprind la ac nivel si au traseu catre
gangl. ciliar unde se termina ff pregangl. cel
gang. ciliar dau nastere ff postgangl. scurte pt mm
intraoculara

NERV TROHLEAR (IV)

Nucleu: mezencefal, subst cenusie
periapeductala, sub complex nucl al nerv III, la
niv coliculi cvadrigemeni inferiori
Ff radiculare inconjura subst cenusie central si
se incruciseaza trecand de partea opusa
Nerv IV iese pe fata dorsala a TC si intra in
cisterna cvadrigeminala, inconjura supraf
ventrala a TC, penetreaza dura, intra in sin
cavernos, intra in orbita prin FOS
Inerveaza: m oblic sup: coboara GO in
adductie

NERVUL ABDUCENS (VI)

Nucleu: punte medio-inferior, la niv planseului
ventricul IV
Ff nerv VI ies din TC la niv jonct bulbo-pontine
Nerv VI are traseu pe fata ventrala a puntii, lateral de
a bazilara, are traseu lung in sp subarahnoidian
intre punte si clivus, perforeaza dura si intra in canalul
lui Dorello avand traseu intre dura si craniu, trece
peste varful stancii os temporal si se alatura nerv III si
IV in sin cavernos, apoi intra in orbita prin FOS
Inerveaza: m drept extern, GO in abductie

muschi

miscare
normala GO

inervatie

pareza

m. oblic sup

coboara in
adductie

IV

GO rotit in sus
si in afara

m. oblic inf

ridica in
adductie

III

m. drept sup

ridica in
abductie

III

m. drept inf

coboara in
abductie

III

m. drept
medial

adductie

III

m. drept
lateral

abductie

VI

GO in
abductie si
coborat

GO in
adductie

PAREZA NERV III

Tablou clinic in leziunea completa:
-diplopia (vederea binoculara), maxima la
incercarea de a privi in sus si medial cu ochiul
afectat, se accentueaza la privirea unui obiect de
aproape si se diminueaza pt un obiect la distanta
-ptoza palpabrala (m ridicator al pleoapei)
-GO deviat in jos si in abductie (afectare mm
drept sup, inf, medial, oblic inf) strabism
divergent
-midriaza
-RFM, reflex de acomodare (RA)absente

Oftalmoplegia Externa= pareza izolata

a mm extrinsci
-afectarea mobilitatii GO
-pupila normala
-RFM, RA prezente

Oftalmoplegia Interna= pareza izolata

a mm intrinseci (sf puplilar si ciliar)
-GO mobil
-midriaza; RFM, RA absente

Cele mai frecvente cauze de pareza izolata a nerv III:

anevrisme, tumori, leziuni vasculare (inclusiv DZ)

Tabloul clinic la parezei de nerv III in DZ:

-pareza mm extrinseci si ridicator al pleoapei
(limitarea miscarilor GO pe verticala si medial, ptoza
palpebrala)
-pupila normala (ff PS nu sunt afectate), RFM prezent
Leziunea este limitata la zona centrala a nerv, nu
sunt afectate ff pupilomotorii situate periferic.

Niveluri lezionale
1) MEZENCEFAL (nucleu, zona
fasciculara):
- AVC, malformatii vasculare, tumori,
infectii, traumatisme, SM
NB! rareori pareza izolata de nerv III;
de obicei asociaza si alte semne de TC
(sindrom Weber: pareza nerv III
ipsilateral, hemipareza contralateral)

2) SPATIU SUBARAHNOIDIAN (pareza

izolata de nerv III): anevrism jonct ACI-a
comunicanta post, anevrisme de a cerebeloasa sup,
a cerebrala posterioara, tumori (ex.meningiom,
metastaze), meningite, traumatisme, neuropatie
ischemica (DZ, ATS, LES), hidrocefalie, herniere
uncala transtentoriala (hernierea lob medial
temporal peste marginea tentorium cerebelli. NB!
Asociaza hemiplegie, coma)
NB! Sd de compresiune afecteaza initial ff PS
dispuse la periferie (midriaza ca prim semn)

3) SINUS CAVERNOS= colectie de

sinusoide venoase localizate de o
parte si alta a glandei hipofize;
colecteaza sange venos de la GO si
cortex superficial si dreneaza in vena
jugulara interna

Poza pg 583 Blumfeld

Sin cavernos:
- sifon carotidian (ACI)
- nervi oculomotori (III, IV, VI)
- ram oftalmica a nerv V (V1)
- ram maxilara a nerv V (V2) traseu
scurt
- ff simpatice din plex carotidian (m
dilatator pupilar)

TABLOU CLINIC (leziune completa)

tromboza sin cav
-oftalmoplegie totala (III, IV, VI) + ptoza
palpebrala
-pupila midriatica, RFM absent
-hipoestezie teritoriul oftalmic nerv V (V1) +/_V2
-sd Horner=dificil de apreciat clinic datorita
parezei de nerv III
-diplopie, durere fronto-orbitala
- exoftalmie, chemosis, hiperemie conjunctivala
- netratata tromboza de sin cav evolueaza spre
sd de HIC

CAUZE SD SIN CAVERNOS

Anevrism ACI
Fistula carotido-cavernoasa
Tromboza venoasa
Infectii
Tumori: adenom hipofizar,
meningiom, neurinom, carc nazofaringian, mielom, limfom, metastaze
Sd. Tolosa-Hunt, alte boli
granulomatoase

 Sd. Tolosa-Hunt (oftalmoplegia

dureroasa) = secundar unui proces
inflamator de variate etiologii, soldat
cu oftalmoplegie, hipoestezie V1,
durere retroorbitala.
NB! Diagnostic de excludere

4) FISURA ORBITALA SUPERIOARA

(FOS):
- sd. similar sd. sin cavernos
-cauze similare sd sin cavernos
5) ORBITA
-clinic: tulb de oculomotricitate+ Np
optica+ preptoza
-cauze: infectii, inflamatii, granuloame,
tumori, mav durale, traumatisme

OBSERVATII
Anevrism=pareza dureroasa nerv III
si modificare pupilara
Neuropatia ischemica=pareza
nedureroasa a nerv III cu pupila
normala (DZ)
Midriaza unilaterala !!! herniere
uncala la pacient cu deficit motor si
alterarea starii de constienta

PAREZA NERV IV
Nerv trohlear inerveaza m oblic superior
Test Bielschowsky :
-GO deviat in sus
-diplopie accentuata la privirea in jos si intern
-diplopia se amelioreaza la inclinarea capului
de partea sanatoasa. Test cu sticla colorata.
Alt test: pac priveste un pix aflat pe linia
orizontala= vede 2 pix suprapuse, cel de jos
fiind inclinat intr-un unghi cu vf spre partea
afectata

Niveluri lezionale
1) Mezencefal (nucleu)= pareza contralaterala
de m oblic sup. Cauze: AVC, tumori, mav, SM
2) Sp subarahnoidian: anevrism a
cerebeloasa sup, infectii, neoplasme,
traumatisme, sarcoidoza, etc.
3) Sin cavernos
4) FOS
5) Orbita
NB! Cel mai frecvent lezat in traumatisme
craniene

PAREZA NERV VI
Nerv VI inerveaza mm drept extern
Pareza=GO nu efectueaza abductie
(strabism convergent)
Diplopie orizontala care se accentueaza la
incercarea de abductie a GO afectat si se
amelioreaza la intoarcerea capului catre m
paretic. Confirmare: test cu sticla colorata.
Diplopia se amelioreaza cand priveste un
obiect apropiat si se accentueaza pt un
obiect la dist.

NIVELURI LEZIONALE
1) Punte (nucleu): AVC, SM, neoplasm
(pontin, cerebelos), traumatism, sd. WernickeKorsakoff. Frecvent asociaza si alte semne de TC
sd Foville ipsilateral: pareza faciala periferica
+ pareza privirii conjugate pe orizontala (pac isi
priveste membrele paralizate), contralateral:
hemipareza
sd Millard-Gubler ipsilateral: n VI, n VII,
contralateral: hemipareza

2) sp subarahnoidian: datorita
traseului lung este cel mai frecv lezat
in caz de HIC, meningite, SAH. Alte:
tumori de unghi ponto-cerebelos,
anevrisme, traumatisme.
3) sin cavernos
4) FOS
5) orbita : tumori, inflamatii, infectii,
traumatisme, boli tiroidiene

 Neuropatia ischemica: DZ,

colagenoze, arterita cu cel gigante
NB! Miastenia gravis si afectiuni ale
mm extraoculare intraorbital pot
mima pareze de nervi cranieni III, IV,
VI.

MISCARI CONJUGATE ALE

GO
1)Privirea conjugata pe
orizontala
Punte: formatiune reticulata paramediana
pontina (PPRF) in vecinatatea n VI este sediul
conexiunilor participante la misc conj pe oriz, in
particular al ff ce leaga nucl VI ipsilateral de
nucl III contralateral. Aceste ff alcatuiesc
fasciculul longitudinal medial (FLM). Primeste
si trimite impulsuri la mad sp cervicala, nucl
vestibulari, gangl bazali, cortex cerebral.

OFTALMOPLEGIA
INTERNUCLEARA
Lezarea FLM intrerupe legatura cu n
III si deci cu m drept medial. Astfel
pacientul nu poate efectua adductie
cu GO ipsilateral. GO contralateral=
abductie si nistagmus.
DD cu pareza izolata de n III=
efectueaza convergenta.
Cauze: SM, AVC, neoplasm

One-and-a half syndrome

Leziune de FLM + nucl VI sau PPRF
(OIN+pareza privirii pe orizontala
ipsilateral)
GO ipsilateral nu poate efectua nicio
miscare pe orizontala
GO contralateral nu efectueaza
adductie

MISCARI CONJUGATE ALE

GO
2) Privirea conjugata pe verticala
Mezencefal :
- formatiune reticulata si arie pretectala:
nuclei specializati in privirea verticala in
sus si in jos la care se adauga nucl
interstitiali Cajal si nucl Darkschewitsch.
-grup-M de neuroni, langa nucl pt privirea
pe verticala= miscari pe verticala +
miscari pleoapa superioara (sd Parinaud)

SD PARINAUD
- limitarea privirii pe verticala mai ales
privirea in sus
- pupila dilatata, RFM absent, reflex de
acomodare pastrat
- retractia pleoapei bilateral (semn
Collier)
- la incercarea de privire in sus:
convergenta si nistagmus
CAUZE: tum pineale, hidrocefalie, AVC,
SM

LOB FRONTAL ARIE 8

BRODMANN
- distructia (ex AVC): GO deviati spre
sediul leziunii (isi priveste leziunea)
- stimularea/iritarea (ex criza
epileptica): GO deviati de partea opusa
focarului
+/_ devierea capului

CONVERGENTA SI
ACOMODAREA
Privirea de aproape a unui obiect
necesita 3 procese simultane:
- convergenta (m drept medial)
- acomodare (m ciliar)
- constrictie pupilara (m sf pupilar)

CONVERGENTA SI
ACOMODAREA
Calea aferenta: retinacortex vizual
Calea eferenta: cortex vizualnucl
Perlia (PS), in vecinatatea nucl
Edinger-Westphal. De aici impulsul
ajunge la nucl m drept medial
(convergenta), si la nucl E-Wm ciliar
(acomodare) si m sf pupilar
(pupiloconstrictie)

REFLEX FOTOMOTOR (RFM)

Cale aferenta: ff cu traseu comun cu nerv
optic si tract optic pana in apropierea CGL, de
unde se desprid si se indreapta catre nucl E-W
bilateral. Aceasta inervatie bilaterala sta la
baza raspunsului consensual la lumina
(aplicarea unui stimul luminos asupra unui
ochi determina constrictie pupilara bilateral).
Leziunea n optic/tract optic= stim GO
ipsilateral nu prod contractie bilateral; stim
GO contralateral=produce contractie bilateral

 Cale eferenta: ff de la nucl E-W

insotesc n III pana in orbita, unde se
desprind si se indreapta catre gang
ciliar (sinapsa). FF postgangl se
distribuie m sf pupilar (constrictie
pupilara).

INERVATIA SIMPATICA SI
PARASIMPATICA
Inervatia PS= nucl E-W, calea n III
pana in orbita unde ff se desprind si
se distribuie m sf pupilar, m ciliar
Activarea PS= mioza si acomodare
ca raspuns la privirea unui obiect
apropiat

 Inervatia simpatica: ff aferente de la retina

hipotalamusmezencefaltraseu
descendent prin TC si MS C8-T1,T2 coloane
intermediolaterale (subst cenusie). Axonii
neuronilor pregangl ies prin rad toracale ant
si au traseu ascendent catre gangl cervical
sup. (sinapsa). De aici ff postgangl au traseu
ascendent prin plex carotidiansin
cavernosm dilatator pupilar. Inerveaza si m
tarsal sup (Muller), m neted, ridica pleopa sup

SINDROM HORNER

Ptoza (m Muller)
Mioza (m dilatator pupilar)
Enoftalmie
Anhidroza si vasodilatatie hemifata
ipsilateral

Niveluri lezionale sd Horner

1) hipotalamus, mezencefal (ex. AVC)
2) MS (traumatism)
3) Radacini toracale T1, T2 (Sd
Pancoast Tobias, traumatism)
4) Plex carotidian (disectia de a
carotida)
5) Sin cavernos (tromboza, infectii,
tumori)
6) Orbita (infectii, neoplasm)

PTOZA PALPEBRALA
Deschiderea ochilor: m ridicator al
pleoapei (m striat, inervat de nerv
III), m Muller (muschi neted in
pleoapa sup, inervat de simpatic)
Inchiderea ochilor: m orbicularis oculi
(inervat de nerv VII)

MODIFICARI PUPILARE
MIOZA BILATERAL= neurosifilis,
intoxicatia cu opiacee, barbiturice,
nicotina, paration, come uremice,
hipoglicemice, hemoragii pontine

MIDRIAZA BILATERAL=atropina,
etilism, botulism

PUPILA ARGYLL ROBERTSON

(neurosifilis): pupila mica neregulata,
RFM abolit, reflex de acomodare
pastrat.

 PUPILA TONICA ADIE (degenerarea

gangl ciliar/neuroni PS postgangl): pupila
mediu dilatata ce reactioneaza slab la
lumina. Reflex de acomodare pastrat=
pupila se contracta dar apoi se dilata
foarte lent.

NERV TRIGEMEN (NC V)

Nerv mixt senzitivo-motor
Prin ramura senzitiva asigura
sensibilitatea la nivelul: fetei, mucoasa cav
bucale si nazale, 2/3 ant limba, arcada
dentara, dura supratentorial.
Prin ramura motorie asigura inervatia
muschilor maseter, temporal, pterigoid ian
lateral si medial, tensor timpani, tensor val
palatin, milohioid, segm anterior al m
digastric.

INERVATIA SENZITIVA (NC V)

Complexul nuclear trigeminal

cuprinde 3 nuclei (mezencefalic,
pontin, spinal) si se intinde de la
nivelul mezencefalului la maduva
spinala cervicala superioara

INERVATIA SENZITIVA NC V
1) Nucleul principal pontin (N2): punte
lateral, primeste informatii prin ff senz
neuron primar (protoneuronul N1) de la
nivelul GANGLION GASSER pt
sensibilitatea tactila fina si presiune dentara.
Ff alc lemniscul trigeminal care se
incruciseaza si are traseu ascendent alaturi
de lemnisculul medial catre TALAMUS nucl
VPM (N3) cortex somatosenzitiv primar,
arie faciala

2) Nucleu spinal trigeminal N2 (punte, bulb,

MS segm sup cervicale C3-C4) primeste
impulsuri de la protoneuronul (N1) din
GANGLION GASSER prin ff sensibilitatii ce
culeg informatii pt sensibilitatea tactila si
termoalgica
Ff alc tract trigeminotalamic ventral care se
incruciseaza, cu traseu ascendent, alaturi
de tract sp-talamic catre TALAMUS nucl VPM
(N3)cortex primar somatosenzitiv

3) Nucleu trigeminal mezencefalic:

traseu lateral de subst cenusie
periapeductala, mediaza proprioceptia
(mm maseteri).
(NB! N1 in SNC)

 Ganglionul trigeminal Gasser: la baza

craniului, intr-o cavitate (cavum
Meckel) inclavata in dura la nivelul
stancii temporalului. 3 ramuri:
oftalmica (V1) care traverseaza sin
cavernos si iese din craniu prin FOS,
maxilara (V2) gaura rotunda,
mandibulara (V3)- gaura ovala.

INERVATIA MOTORIE NC V
Nucleii motori = punte, medial de nucl senzitiv
principal. FF motorii se alatura rad senzitive, intra in
GG partea inferioara, se alatura radacinii
mandibulare, ies prin gaura ovala si inerveaza mm
masticatori, pterigoidian, milohioid, tensor timpani,
tensor val palatin, digastric segm anterior.
Controlul cortical (girus precentral) se realizeaza prin
tract cortico-nuclear care se incruciseaza dar are si
proiectie unilateral= lez unilaterale nu produc
pareza semnificativa a mm masticatori. Lez
bilaterale aspect de mandibula cazuta si tulburari de
masticatie

 Reflex corneean: cale aferenta n V,

punte, cale eferenta n VII.
Reflex maseterin: cale aferenta n V,
punte, cale eferenta n V

NIVELURI LEZIONALE
1)Supranuclear :
- cortex motor, tract corticobulbar
unilateral =pareza trigeminala
contralaterala, devierea mandibulei de
partea sanatoasa (dubla inervatie, pareza
usoara); bilateral: tulb de masticatie,
mandibula cazuta, reflex maseterin
exagerat
- talamus: anestezie hemifata contralateral

2) Nuclear:
a) senzitiv= leziuni pontine, lateral
bulbar, spinal cervical: tulburari de
sensibilitate (hipoestezie) hemifata
ipsilateral. Datorita vecinatatii cu fasc
sp-talamic asociaza hipoestezie
membre contralateral (sd Wallenberg)
b) ram motor: pareza ipsilateral,
fasciculatii, atrofii mm masticatori

3) Ganglion Gasser: leziuni de fosa craniana

mijlocie: tumori, herpes zoster, sarcoidoza, sifilis,
traumatisme, infectii
4) Radacina preganglionara: nevralgie
trigeminala
5) Sd Gradenigo: leziuni de apex os temporal:
metastaze, osteite, leptomeningite asociate cu
otita medie, traumatisme, tumori. Clinic: nerv
V1(trigemen oftalmic)+nerv VI (abducens)
6) Sd de sin cavernos
7) sd de fisura orbitala superioara

NEVRALGIA TRIGEMINALA
ESENTIALA

Decada V varsta, femei> barbati

Durere violenta , lancinanta, sub forma de crize paroxistice, scurte
secunde-1-2min
Crizele cresc in frecventatulb psihicesuicid
Intercritic liniste completa, perioadele dureroase alternand cu cele
asimptomatice
Localizare: teritoriul n V mai frecvent ram maxilara si mandibulara,
mai rar oftalmica, unilateral cu respectarea liniei mediane
Zone trigger: aripa nazala, reg labiala, menton, muc jugala,
gingivala. Pac nu se alimenteaza , nu se spala, nu mananca.
Comportament de evitare
Factori trigger: stimuli obisnuiti- atingere, spalat, vorbit, mancat,
baut, spalatul dintilor, dar poate aparea si spontan
Examen neurologic normal
In criza : fenomene motorii si vegetative: spasm palpebral, labial,
hemifata (tic dureros) , congestie hemifata, hiperlacrimare.

TRATAMENT
1) Medicamentos:
- antiepileptice (CBZ, OXC,
gabapentin, pregabalin, lamotrigina)
- antidepresive (SSRI, ADT)
2) Tratament chirurgical: tehnici
percutane ce vizeaza GG, gammaknife, decompresie microvasculara

NEVRALGIA TRIGEMINALA
SIMPTOMATICA
Fond dureros continuu peste care survin paroxisme
dureroase
Localizare: hemifata, teritoriul de inervatie n V
Precipitata de stimuli trigger, provocata in zone trigger
Ex neurologic modificat: tulb de sensibilitate, modif de
reflexe, asoc de semne de lezare a altor nn cranieni
Tulburari vegetative simpatice
Cauze: tumori, AVC, mav, anevrisme (AB, ACI),
traumatisme, toxice, infectii, inflamatii (zoster), SM, etc
Tratament simptomatic medicamentos, indepartarea
chirurgicala a leziunii.

NERVUL FACIAL (NC VII)

Ram principal: motor: mm mimicii
Ram secundar (n intermediar
Wrisberg): ff PS (lacrimi, saliva), gust
si somatosenzitive
Nerv mixt motor si senzitivosenzorial

 Nucleul VII motor: punte, fasc VII face o bucla dorsal

in jurul nucl VI (coliculul facialului)
Nerv VII iese din TC ventrolat, la jonct bulbo-pontina,
unghi pontocerebelos, sp subarah, meat acustic intern
(impreuna cu n VII bis si VIII), apoi se separa de n VIII si
intra in canalul facialului (VII si VII bis), ganglion
geniculat (N1), iese din craniu prin gaura stilomastoida,
traverseaza gl parotida, se divide in 5 ram motorii si se
distribuie: mm orbicularis oris si oculi, buccinator,
occipital, frontal, si ram mici pt mm stapedius, platisma,
stilohioid, burtica post a digastricului.
Nucleul salivator superior (langa nucl motor VII):
originea inervatiei PS (nerv Wrisberg VII bis)

 N pietros mare se desprinde din genu VII si

merge la gangl sfenopalatin (pterigopalatin), de
unde pleaca ff postgangl catre ggl lacrimale si
ale muc nazale
N coarda timpani se desprinde de n VII chiar
inainte de gaura stilomastoida, se alatura n lingual
(ram V3) si ajunge la gangl submandibular; ff
postgangl inerv ggl salivare submandibulare si
sublinguale si salivare minore.
N lingual + N coarda timpani: gust 2/3 ant.
limba

 FF senzoriale (gust): gangl geniculat, ff

postgangl fac sinapsa cu N2 in nucleul tract
solitar (nucl gustativ)ascendent prin tract
tegmental central catre nucl VPM talamici
(N3). Axonii N3 proiecteaza in aria corticala a
gust, la marginea inf a gir post central langa zona
limbii si se extinde in operculum FP si insula
FF sensibilitatii: conca ureche , conduct auditiv
extern, supraf externa a timpan. FF aferente se
alatura nVII, gangl geniculat, nucl senzitivi n V

 NB! Nucl saliv sup primeste imp de

la sist olfactiv prin fasc long post =
salivatie reflexa la mirosuri
apetisante. Ggl lacrimale primesc
imp de la hipotalamus (emotii) pe
calea formatiunii reticulate a TC,
precum si de la nucl trigeminali
(iritatia conjunctivei)

reflexe
Reflex corneean
Reflex de clipire : aferent n II (stim
vizual intens), eferent n VII
(inchiderea ochiului)

Pareza faciala centrala

- lez unilaterala de neuron motor central sup a
fetei este crutata deoarece ambele emisfere
cerebrale contribuie la inervatia acestei zone si
emisferul indemn poate compensa. Poate aparea
min deficit pt orbicularis oculi= fanta palpebrala
usor largita
-asoc hemipareza ipsilat, hipoestezie, afazie, etc
Pareza faciala periferica
-lez de neuron motor periferic (n VII) intreaga
hemifata este afectata

Paralizia Bell
PFP de cauza necunoscuta, posibil virala (HSV in
gang geniculat)
Asociaza: durere retroauriculara cu 24-48h
inainte, hiperacuzie (m stapedius), xeroftalmie,
tulburare de gust, ipsilateral
PFP se instaleaza in 24-48h
Ex neurologic: PFP +/_ tulb de gust, in rest N
IRM cerebral: captare de sc la niv n VII
Tratament: CS 10 zile (prednison 40-60mg/zi),
antiviral (rol incert), lacrimi artificiale, ocluzia
fantei palpebrale

 Evolutia in general favorabila: 70% remisiune in 4-8

sapt, uneori raman grade variabile de deficit, aprox 85%

remisiune completa
In cursul remisiunii unele ff regenerate ating tinte eronate:
-regenerarea aberanta ff PS = fen lacrimi de crocodil
(pac lacrimeaza in loc sa saliveze la vederea unui aliment
apetisant)
-spasme ale mm faciale declansate de orice miscare a
fetei (forma speciala de hemispasm facial)
NB! Pg fav daca ameliorarea cl apare in primele 5-7 zile
EMG: denervare > 10 zile= recuperare luni de zile
Recaderi in 8% cazuri, in medie la 10 ani

Sindrom Ramsay-Hunt
PFP +/- eruptie veziculara in urma
reactivarii virus Herpes Zoster in
gangl geniculat
Frecvent asociaza afectarea n VIII:
greata, vertij, hipoacuzie
Tratament: CS si antiviral (aciclovir)

Alte cauze de PFP

unilaterala
1) Tumori de parotida, tumori infiltrative de os
temporal, granulomatoza de baza de craniu
NB! Spre deosebire de paralizia Bell, debut
insidios si evolutie progresiva
2) Fracturi de os temporal (de obicei cu lezarea
urechii medii/interne), otite medii, chirurgie,
schwanom de VIII, neurofibromatoza, anevrism
de a bazilara/vertebrala, leziuni pontine
(vasc/neoplaziece/demielinizari)- de obicei
asociaza si alte semne de TC

PFP bilaterala
Rareori simultan, de obicei succesiv
SD Guillain Barre, B Lyme, infectie
HIV, sarcoidoza, mononucleoza

NERVUL VESTIBULO-COHLEAR (NC

VIII)
CALEA AUDITIVA
Undele sonore sunt transmise de membrana
timpanica si sunt amplificate de oscioarele
urechii medii pt a atinge fereastra ovala si de
aici vibratiile ajung la str. urechii interne.
Urechea medie contine aer si e conectata la
nazofaringe prin trompa lui Eustachio
Urechea interna: labirintul osos si membranos
Labirintul osos contine perilimfa, iar labirintul
membranos endolimfa.

 Receptor: organ lui Corti (cel paroase + cel de sustinere) se gaseste

in cohlee. (ureche interna)
N1=neuroni bipolari in gangl spiral, axonii alc n cohlear, care are traseu
prin canalul auditiv intern impreuna cu n vestibular, traverseaza sp
subarahnoidian in unghiul pontocerebelos si intra in TC ajungand la
nucleii cohleari si ventrali (N2)din jurul PCI, la jonct bulbo-pontina.
Ff nucl cohleari dorsali trec dorsal de PCI, incruciseaza tegm pontin
si au traiect ascendent in lemniscul lateral (LL) contralat coliculii
cvadrg inf (CCI)
Ff nucl cohleari ventrali trec ventral de PCI si fac sinapsa bilateral in
complex nucl olivar superior (punte) de unde ff au traiect
ascendent bilateral in LLcoliculii cvadg inf (mezencefal) . Ff
incrucisate alc corpul trapezoid
Din CCI ff urca spre nucl geniculat medial (talamus) iar de aici
pornesc radiatiile auditive catre cortex auditiv primar (arie
Broadmann 41), gir transves Heschl-lob temporal

 NB! Deoarece informatia auditiva de

la fiecare ureche este transmisa
bilateral in TC, cu incrucisari la
niveluri multiple, leziunile in SNC
proximal de nucl cohleari nu produc
surditate unilateral

Tulburari de auz
Surditate/hipoacuzie de conducere:
ureche medie (ORL): defect timpan, infl/tum
oscioare, otoscleroza, colesteatoma, etc

Surditate/hipoacuzie de perceptie:
ureche interna (Neuro): lez org Corti, n
cohlear, cale auditiva centrala. Ex: tum unghi
pontocerebelos (schwanom VIII, meningiom,
, meta-), expunerea la sunete inalte,
meningita, ototoxice, traumatisme, inf virale,
varsta, B Meniere, lez demielinizante, etc.

Diagnostic paraclinic
Proba Rinne
Test Weber
Audiometrie

Schwanomul vestibular
Tumora benigna, frecv unilateral; bilateral in
neurofibromatoza tip II. Initial se dezv in canal auditiv
apoi se extinde in unghiul pontocerebelos.
Clinic: hipoacuziesurditate, tinitus, tulb de echilibru,
apoi durere faciala si hipoestezie prin afectarea n V.
NB! Desi n vestibular si n facial sunt comprimati in
canal auditiv, vertijul nu e un simptom major, iar PFP
unilat apare cand tumora atinge dimensiuni mari.
Pe masura ce tumora se mareste apar semne de cerebel
(ataxie ipsilat) si de cai corticospinale (hemipareza
contralateral). Apoi sunt implicati nn IX, X. In final
tumora comprima ventric IVhidrocefaliedeces

Boala Meniere
Afectarea urechii interne: tulb
echilibru osmotic al
endolimfeihidropsruptura barierei
dintre endolimfa si perilimfa
Clinic triada:
hipoacuzie fluctuanta surditate
unilateral
vertij rotator, greata, varsatura
tinitus

Nervul vestibular

Echilibrul:
-aparat vestibular
-sensibilitate proprioceptiva
-analizator vizual

 Calea vestibulara:
Sistemul vestibular e alc din labirint,
ram vestibular VIII, nucl vestibulari si
conex lor
Labirintul membranos contine
utricula, sacula, canale semicirculare

 Organ receptor: 1) crista ampullaris din

ampulla canale semicirculare. Perisorii cristei se
gasesc intr-o masa gelatinoasa: cupula. Misc
endolimfei in canalele semicirc stimuleaza cel
paroase ale cristei care sunt recept de miscare.
2) macula utriculei si saculei. Cel paroase ale
maculei se gasesc intr-o masa gelatinoasace
contine cristale de carbonat de calciu: otoliti.
Impulsurile de la recept labirintici asigura pe cai
aferente realizarea coordonarii mm extraoculare,
nucale, scheleticeechilibru in fiecare pozitie si la
orice miscare.

 N1 se gaseste in gangl vestibular din canal auditiv intern.

Acesti neuroni bipolari primesc impulsuri de la cel receptoare
iar axonii alc n vestibular. N vestibular se uneste cu n cohlear,
traverseaza canal auditiv intern, intra in sp subarahnoidian
in unghiul pontocerebelos si in TC la jonct bulbopontina. Ff
ajung la nucl vestibulari (punte) in planseul ventric IV
Complex nuclear vestibular:
-nucl vestib sup (Bekhterev), lat (Deiters), med (Schwalbe), inf
(Roller)
Conex nucl vestibulari:
-lob floculonodular (arhicerebel) (dublu sens)
-mad spinarii : tract vestibulospinal lateral
-FLM

Ameteala si Vertijul
VERTIJ: senzatie anormala,
discomfort, in care pacientul simte ca
se invarte el fata de mediul
inconjurator sau mediul inconjurator
in raport cu el. Poate asocia
oscilopsia: iluzie vizuala in care
obiectele se misca inainte si inapoi.
Ameteala: cap tulbure, senz de lesin,
instabilitate la varstnici, anemii, boli
tiroidiene, anxietate, etc.

Sindrom vestibular periferic

Vertij intens, resimtit ca misc de rotatie sau translatie, accentuat de miscarea
capului, adesea sub forma de paroxisme
Nistagmus orizontogirator, unilateral, cu 2 componente: rapida catre urechea
sanatoasa, si lenta catre urechea hipovalenta
Greata, varsatura
+/- acufene, hipoacuzie de partea leziunii.
Tendinta de cadere de partea urechii hipovalente
Pacientul prefera : ochii inchisi, capul nemiscat, urechea hipovalenta superior in
decubit lat
NB! Sd armonic
Ex obiectiv: nistagmus, devierea tonica a bratelor de partea urechii hipovalente,
Romberg pozitiv (inchidea ochilor accentueaza deficitul: deviere de partea leziunii),
mers in stea.
Cauze:
- afectare labirintica: traum stanca temp, infectii ureche int, cauze vasculare, toxice
-afectare n vestibular: schwanom, tumora unghi pontocerebelos
Evolutie: remisiune in zile/sapt

Sindrom vestibular central

Vertij de intensitate mai mica, continuu, nu depinde de miscare

Nistagmus nesistematizat: orizontal bilateral si vertical
Fen vegetative de intensitate mai mica/lipsesc
Nu exista o corelatie intre intensitatea vertij si nistagmus
(nistagmus important, vertij mai putin proeminent)
Proba Romberg, proba bratelor intinse: deviatii nesistematizate
(inchiderea ochilor nu influenteaza rezultatul probei)
NB! Sd dizarmonic
Cauze: leziuni la nivelul TC -nucl vestibulari si conexiunilor
acestora: AVC, encefalite, tumori, SM, etc.
Evolutie: durata mai mare, gravitate mare prin prisma
cauzelor, comparativ cu sd vestib periferic

Proba Dix-Hallpike
proba clinica ce ajuta la stab DD intre
sd vestibular periferic si central
test pozitional
Periferic: vertijul si nistagm apar la
2-3sec de la pozitionare si cedeaza in
aprox 30sec, simpt e epuizabila la
repetare
Central: vertijul si nistagmusul apar
imediat si nu se epuizeaza.

Vertijul paroxistic pozitional

benign
Cea mai frecv cauza de vertij
Atacuri scurte (10-60sec) de vertij rotator intens
ce apare la miscarile capului (dependent de
pozitie). Asociaza greata, varsatura.
Cauza: detasarea otolitilor de membrana, sub
infl gravitatii, acestia migreaza in partea cea mai
joasa a labirintului, unde pot bloca intrarea in
canalul semicircular posterior.
Tratament: manevre de repozitionare: Epley
Evolutie favorabila : remisiune spontan sau cu
tratament

NERVUL GLOSOFARINGIAN
(NC IX)
N IX este nerv mixt, contine ff motorii,
senzitive si vegetative PS
Motor: m stilofaringian (ridica faringele in
deglutitie si vorbire)
Senzitiv: urechea medie, faringe, amigdale,
1/3 post limba
PS: gl parotida
Senzorial: gust 1/3 post limba
Ram pt sin carotidian si bulb carotidian (baro
si chemoreceptori)

 Ram motorie: ia nastere in nucl ambiguu din bulb. Axonii neuronilor form
n IX, care iese din bulb in fosa post si paraseste craniul prin foramem
jugulare impreuna cu n X si n XI si se distribuie m stilofaringian.
Controlul cortical este bilateral si se exercita prin fasc corticobulbar.
NB! Lez unilat nu prod deficit major
Ram senzitiva: 2 gangl senzitivi (sup si inf) la niv foramen jugulare. Impuls
pt sens termo-algica sunt conduse la nucl tract spinal al n V. FF pt sensib
tactila se termina in nucl senzitiv principal al n V. Prin ram timpanica (n
Jacobson) se asig sensib. pt timpan, trompa Eustachio, reg mastoidiana
Ram PS: ff pregangl iau nastere in nucl salivator inf (bulb). Axonii lor se
alatura n IX initial apoi se desprind sub forma n timpanic care se uneste cu
n pietros inf , face sinapsa in gang otic de unde pornesc ff post gang catre
glanda parotida.
Ram senzorial (gust acru, amar): nucl tract solitar (bulb) (primeste si n
VII bis)talamus nucl VPMcortex gustativ, inf gir postcentral.
Aferentele de la chemo si baroreceptori pe calea n sin carotidian

 Leziunile izolate de n IX sunt rare. De obicei sunt

implicati si X si XI
Tabloul clinic in leziunea n IX:
-disfagie pt solide, semnul cortinei
- pierderea sensib tactile perete post faringe
-pierderea gust 1/3 post limbii
-reflex salivar la excitanti gustativi
-reflex faringian (excit per post faringe nu
produce refex de voma), reflex carotidian (pres
sin carotid nu produce bradicardie, scaderea TA)

Nevralgia esentiala de
glosofaringian
Durere sub forma de crize paroxistice, cu debut si sfarsit
brutal, la niv bazei limbii, loja amigdaliana, iradiata spre
unghiul mandibulei si conduct auditiv extern.
Durata scurta sec-2 min
Fact trigger: mestecat, vorbit, deglutitie, cascat, stranut
Zone trigger: baza limbii, loja amigdaliana, faringe
Durerea survine in atacuri de mai multe ori pe zi
Se asociaza cu bradicardie, sincopa, stop cardiac
Intre atacuri liniste completa
Ex neurologic: normal
Tratament: 1) anestezie locala (lidocaina), 2)
antiepileptice (carbamazepina, gabapentina) 3) chirurgical

Nevralgia simptomatica de
n IX
Cauze:
-tumori: sfera ORL, de fosa post,
infiltrative de baza de craniu,
neurinoame, meningioame
-infectii
-traumatisme

NERVUL VAG (NC X)

N X este nerv mixt, contine ff motorii,
senzitive si vegetative PS
Ram motor: mm faringe, laringe
Ram senzitiv: faringe, laringe, dura
mater fosa post, post ureche ext
Ram senzorial: gust epiglota si
faringe
Ram pt arc aortic (chemo si
baroreceptori)

 Nucl ambiguu (bulb), nucl motor

comun pt IX si X, ff ies din craniu prin
foramen jugulare, coboara la niv
gatului intre a carotida int si v
jugulara int, intra in mediastin unde
se desprind 2 trunchiuri dr si stg,
care merg la esofag. Ramurile
terminale insotesc esofagul la
trecerea prin diafragm in cav
abdominala.

Ramuri n X:
-durale : dura mater
-auriculare
- faringiane: mm faringe si palat moale
-n laringeu sup: m cricotiroid, muc epiglotei, muc
laringiana, contine si ff gustatorii pt epiglota
-n laringeu recurent: mm laringe, muc laringe
-ram cervicale cardiace si toracice cardiace: alturi
de ff simpatice in plex cardiac
-ram bronsice
-ram viscerale: gastrice, hepatice, renale

 Inervatia PS
FF pregangl din nucl dorsal al vagului merg
catre gangl PS torace, abdomen de unde pleaca
ff postgangl catre mm neteda: tr resp, gastrointest, mm cardiac: bradicardie,
bronhoconstrictie, peristaltism accentuat,
hipersecr glandulara. Acest nucl este conectat
cu hipotalamus, aparat olfactivarc reflex pt
control cardiovasc, respirator, alimentar.
Cauze: tumori, AVC, infectii/inflamatii, SLA,
anevrisme, neuropatii, traumatisme

 Tabloul clinic in leziunea de n X:

Disfagie pt lichide
Val palatin asimetric (deviat cu lueta de
partea sanatoasa)
Disfonie
Pierderea sensibilitatii faringe, zona cut
retroauriculara
Pierdere reflexe: velopalatin si faringian
Tulb vegetative

NERVUL ACCESOR (nc XI)

Nerv motor, origine bulbospinala.
FF de origine bulbara au orig in nucl ambiguu. Aceasta ram craniana a nerv
XI se uneste cu n X si este considerata o comp functionala a n X avand
aceeasi functie.
FF de origine spinala au orig in corn ant medular C2-C5,C6. Au traseu
ascendent in sp subarah, travers foramen magnum si se unesc intracranian
cu ram bulbara formand nervul accesor, care paraseste craniul prin foramen
jugulare. Apoi se desprind din nou 2 ramuri:
-externa pt mm sternocleidomastoidian si trapez
-interna care se uneste cu n X
Inerv supranucl: tract corticonucl si corticospinal. Control se exercita
bilatlez unilat se soldeaza cu deficit partial de SCM si trapez.
Pareza de n XI unilat se soldeaza cu paralizie de m sternocleidomastoidian,
si m trapez. Pac nu poate intoarce cap in partea opusa, umar cazut si imposib
ridicarii bratelor peste 90grade
Cauze: lezare iatrogena (biopsie gangl), tumori de baza de craniu, anomalii
de jonct craniocervicala

NERVUL HIPOGLOS (NC XII)

Nerv motor cu origine bulbara, in nucl situat in planseul ventric IV. FF ies
din TC prin sant preolivar si formeaza n XII care iese din craniu prin canalul
hipoglosului, are traiect cervical superior, apoi se distribuie mm limbii
(stiloglos, hioglos si genioglos).
Inervatie supranucleara: tract corticonuclear ce se termina in nucl n XII.
Inerv bilateral de la ambele emisferelez unilat nu produce deficit semnif.
Lez bilaterala supranucl: paralizia pseudobulbara: dizartrie, disfagie.
Leziunea periferica unilaterala de n XII: limba in situ deplasata de
partea sanatoasa, in protruzie deviata de partea afectata (indica leziunea
cu limba scoasa), dizartrie, nu disfagie, atrofie si fasciculatii unilateral.
Leziune nucleara: manif bilat : paralizia limbii, atrofii, fasciculatii
(deoarece nucleii de o parte si de alta sunt f apropiati) , dizartrie, disfagie,
tulb de masticatie.
Cauze: lez vasc bulbare, encefalita, SM, procese degenerative (paralizia
bulbara progresiva), tumori,fracturi, meningite, nevrite infect sau toxice,
etc.

SINDROAME DE NERVI
CRANIENI
Vernet: foramen jugulare: IX,X,XI:
tumori, anevrisme
Collet-Sicard: sp post laterocondilar
IX,X,XI,XII: tum glanda parotida,
disectie de a carotida, tum gangl limf
Villaret: sp. post retroparotidian:
IX,X,XI,XII +sd Horner