Sunteți pe pagina 1din 33

Orbita

Conf. Dr. Horváth Karin


Anatomia orbitei
 cavitate osoasă cu
aspect de piramidă,
cu baza anterior şi
vârful îndreptat
posterior
prelungidu-se cu
canalul optic

 orbita prezintă 4
pereţi, o bază şi un
vârf

 structuri adiacente
orbitei: sinusul
maxilar – inferior,
sinusul frontal –
superior şi celulele
etmoidale – medial
Anatomia orbitei
 cavitatea orbitară conţine: globul ocular, muşchii extraoculari, nervul optic,
nervi cranieni, vase de sânge şi componente ale aparatului lacrimal
 prezintă multiple orificii prin care comunică cu cavităţiile învecinate
 canalul optic (foramen orbital) conţine nervul optic, artera oftalmică şi fibre
simpatice
 lateral de canalul optic se află fisura orbitară superioară care permite
trecerea următoarelor structuri: nervii cranieni III, IV, VI, ramura oftalmică a
nervului V şi vena oftalmică superioară
 fisura orbitară inferioară conţine nervul zigomatic, vena oftalmică inferioară
şi nervul infraorbital
 structurile intraorbitare sunt acoperite de un ţesut membranos – fascia
orbitară
 procesele patologice orbitare pot lua naştere în cavitatea orbitară sau se
propagă din cavităţiile vecine şi pot afecta pereţii osoşi, conţinutul celulo-
fibro-adipos sau diferite formaţiuni anatomice din orbită
Anatomia orbitei
Orbita – structuri adiacente
• sinusuri paranazale
• fosa craniană medie
• regiunea chiasmei optice şi hipofizei
• sinusul cavernos
• orificii: fisura orbitară superioară, fisura orbitară
inferioară, canalul optic, canalele etmoidale
• structuri osoase cu dehiscenţe congenitale /
dobândite
• sistem venos cu valve hipoplazice
Orbita – structuri adiacente
Anomalii congenitale
 anoftalmie congenitală, microftalmie = microrbitism

 hipertelorismul (creşterea distanţei interorbitare medii)


 hipotelorismul (hipoplazie osoasă ethmoidală, lacrimală,
nazală)

 stenoze cranio – faciale – transmitere AD


 malformaţie Crouzon: orbită mică, exoftalmie, hipertelorism
 Sdr. Apert: exoftalmie, hipertelorism, retard mental, malformaţii
cardio-pulmonare şi renale
Manifestări oftalmologice în patologiile
orbitare
 Exoftalmia: protruzia anormală a globului ocular înaintea cadrului
osos cu lărgirea fantei palpebrale.
 Ocluzia palpebrală incompletă poate conduce la apariţia
lagoftalmiei şi ulterior la keratită lagoftalmică.
 Etiologie: tulburări circulatorii orbitare, inflamaţii, tumori,
oftalmopatia tiroidiană.
Manifestări oftalmologice în patologiile
orbitare

 Enoftalmia reprezintă
înfundarea globului ocular în
orbită.
 Se datorează micşorării
conţinutului orbitei sau a măririi
spaţiului cavitar.
 Etiologie
 paralizia simpaticului cervical –
sindrom Horner
 leziuni orbitare cicatrizante
 fracturi orbitare
 atrofia coţinutului orbitar –
radioterapie, sclerodermie
Manifestări oftalmologice în patologiile
orbitare

 restricţii de motilitate în miozite, tumori


şi oftalmopatii tiroidiene

 diplopie

 la examinarea FO observăm
 modificări retiniene: vene dilatate,
ocluzii vasculare, hemoragii
retiniene
 leziuni ale NO: edem papilar, atrofie
optică
 leziuni coroidiene: pliuri coroidiene
Modalităţi de examinare
 exoftalmometria Hertel

 anamneză

 inspecţie

 palpare: rebord osos, conţinut

 auscultaţie: suflu – şunt carotido-


cavernos

 examen oftalmologic: AV, câmp


vizual, FO, motilitate oculară

 investigaţii imagistice: ecografie,


radiografie, CT, RMN, ecografie
Doppler
Patologii vasculare
Exoftalmia pulsatilă
 comunicare anormală între artera carotidă internă şi sinusul
cavernos – fistulă carotido-cavernoasă
 etiologie: ruptură de arteră carotidă internă (traumatism, efort, HTA,
ateroscleroză)
 simptomatologie: debut brusc, cefalee, senzaţie de zgomot
intracranian
 semne clinice:
 conjunctiva hiperemică, chemotică
 exoftalmie pulsatilă asociată cu un suflu temporal – sincron cu pulsul
 ptoză palpebrală superioară
 paralizii oculomotorii variabile
 diplopie
 edem papilar
 pupilă midriatică cu RFM schiţat
 tratament: neurochirurgical
Patologii vasculare
Tromboză de sinus cavernos
 simptomatologie: debut brusc, cefalee, durere severă oculară şi
perioculară, stare septică, tulburări de vedere
 semne clinice: exoftalmie bilaterală, edem palpebral, congestie
conjunctivală cu chemozis violaceu, dilatarea venelor episclerale,
paralizii de nervi III,IV,VI şi edem în regiunea mastoidă – semn
patognomonic
 etiologie: propagarea infecţiei de la nivelul structurilor adiacente
orbitei, la venele orbitare şi sinusul cavernos
 tratament: de urgenţă!!!, antibiotice general şi local în doze mari,
anticoagulante
Afecţiuni infecţios inflamatorii
Abcesul orbitar
 colecţie purulentă localizată la structurile orbitare
 etiologie: Staphylococcus aureus, streptococcus
piogenis sau Haemophylus influenzae
 simptomatologie: dureri la mobilizarea globului
ocular
 semne clinice: edem şi eritem palpebral,
chemozis conjunctival, exoftalmie, restricţia
mişcărilor orbitare
 febră, leucocitoză, VSH crescut, astenie
 evoluţie - 3 stadii
 1. chemozis orbitar
 2. abces subperiostal
 3. inflamaţia orbitei – abces orbitar
 complicaţii: endoftalmită, nevrită retrobulbară,
papilită (orbire!), tromboză de sinus cavernos
 tratament
 antibiotic general, în doze mari cu spectru larg
 drenajul abcesului subperiostal
Afecţiuni inflamatorii

Miozita orbitară

 inflamaţia nespecificată izolată a unuia


sau a mai multor muşchi extraoculari
 exoftalmie, durere la mişcările globului
ocular, chemozis conjunctival, injecţie
vasculară
 tratament general cu corticosteroizi –
reacţie favorabilă
Afecţiuni inflamatorii
Pseudotumoră inflamatorie
 infiltrat inflamator al ţesuturilor moi
orbitare
 asemănare clinică cu o tumoră dar
histopatologic este o inflamaţie cronică
 simptomatologie: mişcări oculare limitate -
dureroase, diplopie
 semne clinice: exoftalmie uni- sau bilaterală,
mişcări oculare limitate, chemozis
conjunctival
 CT şi ultrasunete: leziune infiltrativă difuză
cu margini neregulate şi densitate variabilă
 tratament: corticosteroizi în doze mari
 diagnostic: biopsia – infiltrat limfo-
plasmocitár
 diagnostic diferenţial: alte afecţiuni
inflamatorii orbitare, tumori, orbitopatia
endocrină
Afecţiuni inflamatorii
Osteoperiostite
se produce prin infectarea periostului de la structurile
adiacente
 formă anterioară: edem palpebral, chemozis conjuntival,
exoftalmie dureroasă, diplopie - laterală, stare generală
alterată – febră, frison
 formă posterioară
 sindrom de vârf de orbită: oftalmoplegie cu pareză de
nerv III, IV, VI, edem papilar sau atrofie optică
 sindrom de fantă sfenoidală: exoftalmie axială, pareză
de nerv III, IV, VI, anestezie corneeană
Rx, CT: focare de osteoliză în pereţii orbitari
complicaţii: tromboză de sinus cavernos, abces cerebral,
exitus
tratament: antibiotic, drenaj
Afecţiuni inflamatorii
Celulită orbitară

Etiologie:
 infecţii endogene - sinusale, dentare
 infecţii exogene - traumatisme
Semne clinice: edem palpebral,
exoftalmie dureroasă, edem
papilar, stare septică
Complicaţii: abces orbitar,
endoftalmită, tromboză de sinus
cavernos
Tratament:
 antibioterapie iv
 chirurgical: drenaj sinusal, orbitar –
intervenţii ORL
Afecţiuni inflamatorii
Celulită orbitară şi etmoidită acută - pre şi postoperator

1-preop.

2-op.

3-5 h.

4-19 h.
Afecţiuni inflamatorii
Celulită orbitară şi sfenoidită acută - pre, intra
şi postoperator
Sindromul sino-orbitar
Sindromul sino-orbitar
(HORVATH 1999) FRONTAL
SINUS

O
R ETHMOID
B CELLS SPHENOID
I SINUS
T

MAXILLARY
SINUS

ANTERIOR POSTERIOR
SINO-ORBITAL SINO-ORBITAL
SYNDROM SYNDROM
Celulită orbitară fungică
Mucormicoza orbitară
• afectează pacienţii imunodeprimaţi –
inhalarea sporilor fungici
• infecţia invadează sinusurile şi erodează
cavitatea orbitară
• reacţia necrotică distruge oasele, muşchii şi
ţesutul orbitar
•clinic: zone necrotice cu escare negre şi
supurative
• tratament:
• sistemic – antifungic iv
• chirurgical - excizie
• oxigenoterapie hiperbară

Aspergiloza (Aspergillus) – chiar şi la


persoanele sănătoase în 80% din cazuri este
LETALĂ (infecţie lent progresivă, gravă).
Orbitopatia tiroidiană
 este asociată cu disfuncţie tiroidiană şi însoţită de acumulare de
glicozaminoglicani (acid hialuronic) care duc la reţinerea apei şi la apariţia
edemului -> exoftalmie
 semne clinice: retracţie palpebrală şi exoftalmie
 semnul Dalrymple: retracţia spasmodică a pleoapei superioare, lărgirea
fantei palpebrale
 semnul von Graefe: asinergie oculo-palpebrală la privirea în jos
 semnul Stellwag: diminuarea frecvenţei clipitului palpebral
 orbitopatia tiroidiană evoluează în două stadii clinice
 stadiul congestiv inflamator: domină semnele inflamatorii ale pleoapei şi
conjunctivei, lăcrimare
 stadiul fibrotic: asociat cu diplopie şi tulburări de motilitate oculară.

Keratopatia de expunere
- ocluzionarea insuficientă a pleoapei
- exoftalmie
- film lacrimal insuficient
Semnele corneene se întind de la keratopatia punctată superficială până la
ulceraţia corneană gravă.
Orbitopatia tiroidiană
 Tratament oftalmologic
 corticosteroizi sistemici – exoftalmie congestivă, rapid
progresivă
 radioterapie
 tratamentul leziunilor ţesuturilor moi: lacrimi artificiale,
unguente – seara, pe timpul nopţii
 lagoftalmie – cameră umedă, blefarorafie
 decompresie orbitară (extracţia peretelui osos al orbitei) în
exoftalmie gravă, malignă
 tratamentul retracţiei palpebrale: slăbirea muşchiului
ridicător a pleoapei superioare
 intervenţii chirurgicale pentru evitarea diplopiei

 Exoftalmia malignă: exoftalmie ireductibilă, rapid


dureroasă, edem palpebral şi conjunctival intens, deficit
oculomotor, lagoftalmie, keratită de expunere. Pericol de
orbire !!!
Orbitopatia tiroidiană
 semne palpebrale
Orbitopatia tiroidiană
Tumorile orbitei
Tumorile maligne sunt mai frecvente la copii, pe când cele benigne la adulţi.

Tumori orbitare la copii


Rabdomiosarcom
 tumoră malignă, creştere rapidă
 excizie chirurgicală, chimioterapie şi radioterapie
Neuroblastom
 cea mai frecventă tumoră metastatică la copil
 tumoră primară la nivelul glandelor suprarenale
 exoftalmie, echimoză palpebrală, edem papilar
Chist dermoid
 cea mai frecventă tumoră congenitală
 formaţiune rotundă, netedă, de consistenţă fermă, nedureroasă şi neaderentă la
planurile profunde
 conţine glande sebacee, sudoripare, fire de păr, cheratină şi chiar dinţi
Hemangiom capilar
 este prezentă în primele săptămâni – luni de viaţă, se lărgesc până la 6-12 luni şi se
pot stabiliza cu regresie completă la 5-8 ani
 ptoză palpebrală – risc de ambliopie – poate fi indicat crioterapia sau injectarea de
corticosteroizi intralezional. Extirparea nu este indicată!
Tumorile orbitei
Hemangiom capilar Neuroblastom
Tumorile orbitei
Tumori orbitare la adulţi

Limfom orbitar
 proliferare a limfocitelor B monoclonale
 tumoră cu grad redus de malignitate
 tratament: chimioterapie sau radioterapie

Carcinom de glandă lacrimală


 cea mai frecventă tumoră malignă de glandă lacrimală
 clinic: exoftalmie cu ptoză, diplopie, hipoestezie corneană
 tratament: excizie în bloc sau exenteraţie
 prognostic rezervat

Pot deriva tumori şi din structurile nervoase ale orbitei.


Limfom orbitar
Carcinom de glandă lcrimală
Tumori metastatice
 principalele tumori care dau metastaze orbitare
 la bărbaţi: neoplasmul pulmonar, cancerul de prostată, cancerul gastro-
intestinal
 la femei: cancerul mamar, neoplasmul pulmonar
 pot da metastaze orbitare şi tumorile structurilor adiacente: globul ocular –
retinoblastom, melanom coroidian; sinusuri paranazale – sarcom, osteom;
meningiom şi carcinom nazofaringian
 tratament: orbitotomie – tumori orbitare mici
 în cazul tumorilor maligne, extinse cu infiltraţia orbitei se practică -
exenteraţie
Tumorile orbitei – abord chirurgical

 clasic
 FESS (Functional Endoscopic Sinus Surgery) : abord endoscopic,
transnazal în funcţie de localizare

S-ar putea să vă placă și