Cayito{u{4

IU

Marieta Dumitrache
 Tratat de oftalmologie

• Hiperemia conjunctivei - ochiul roşu - fără istoric de traumatism, este

unul dintre motivele frecvente de prezentare a unui pacient în serviciile
oftalmologice de urgenţă.
• Roşeaţa oculară poate fi izolată sau asociată cu alte semne oculare şi este
datorată unor boli oculare diferite: unele autolimitante (unele forme de
conjunctivită), altele severe (irită, glaucom acut, tulburări comeene) însoţite
de scăderea acuităţii vizuale irecuperabilă uneori dacă diagnosticul nu este
precoce şi tratamentul nu este instituit corect.
• Diagnosticul pozitiv al ochiului roşu necesită un examen atent al
ochiului şi al anexelor oculare, efectuându-se totdeauna bilateral şi
comparativ, constatându-se şi alte semne funcţionale: blefarospasm,
durere, fotofobie.

INTEROGATORIUL pacientului poate evidenţia:

antecedente oculare şi generale - vechimea şi modul de evoluţie al
roşeţii, circumstanţele de apariţie (traumatism, epidemie);
existenta semnelor functionale - lăcrimare reflexă sau cronică,
' '
hipersecreţie lacrimală de abundenţă variabilă, prurit ocular, senzaţie
de arsură în ochi, fotofobie cu blefarospasm;
semne de gravitate - dureri oculare cu iradiere în regiunea
periorbitară.

EXAMENUL OCULAR

Semne funcţionale
• acuitatea vizuală poate fi respectată sau scăzută în mod variabil, element
important în diagnostic şi prognostic;
o durerea oculară poate fi mai mult sau mai puţin importantă, însoţită de
senzaţia de corp străin, fotofobie şi lăcrimare. Ea poate fi spontană sau
indusă prin mişcările globului sau însoţită de simptome digestive (greaţă,
vărsături).
• Inspecţia ochilor precizează uni sau bilateralitatea roşeţii, prezenţa
secreţiilor, aspectul, abundenţa (de la mici secreţii la unghiul intern până la
acumularea de secreţii abundente), existenţa unui edem palpebral sau
conjunctival (chemozis ).
Examenul biomicroscopic:
• Conjunctiva. Topografia roşeţii conjunctivale are o valoare orientativă
pentru diagnostic astfel:
hiperemia conjunctivală difuză (roşu-deschis), omogenă a
conjunctivei bulbare şi palpebrale evocă o conjunctivită;
vasodilataţia conjunctivei bulbare cu cerc perikeratic (roşu-violaceu)
orientează spre o keratită, glaucom acut prin închiderea unghiului,
iridociclită;

161
Ochiul roşu

roşeaţă conjunctivală uniformă, localizată în sectorul conjunctivei

bulbare de la simple pete roşii la hematom subconjunctival difuz,
evocă o he1noragie subconjunctivală;
o zonă de vasodilataţie a vaselor episclerale, centrată pe un punct
galben şi înconjurată printr-o roşeaţă a conjunctivei bulbare, evocă o
episclerită.

OCHI ROSU
HIPEREMIE CONJUNCTIV ALA

scaderea AV fotofobie
PJO crescuta n1ioza
reactie pupilară lenta

IRIDOCICLITA
ACUT A

g Corneea poate prezenta :

corp străin sau plăgă;
pierderea de transparenţă localizată sau difuză;
ulceraţii comeene, keratită punctată superficială, ulceraţii dendridice
herpetice.

162
 Tratat de oftalmologie

• Pupila poate avea dimensiuni variabile: o pupilă în mioză orientează spre o

reacţie inflamatorie, o pupilă în midriază areflexivă suspicionează un
glaucom acut.
• Tensiunea oculară este foarte crescută în glaucomul acut.
Ochiul roşu poate fi:
• ochi roşu cu durere importantă şi scădere mare de acuitate vizuală
glaucom acut, keratite grave, iridociclite.
• ochi roşu, dureros, cu acuitate vizuală puţin diminuată
keratoconjunctivită;
• ochi roşu , nedureros, cu acuitate vizuală conservată hemoragie
subconjunctivală, conjunctivita

OCHIUL ROŞU poate fi:

• ochi roşu cu debut acut dureros unilateral
• ochi roşu cu debut acut dureros bilateral
«~~ ochi roşu cu debut acut nedureros unilateral
• ochi roşu cu debut acut nedureros bilateral

OCHI ROŞU CU DEBUT ACUT DUREROS UNILATERAL

Cauze:
e eroziune corneeană, ulceraţie corneeană
• cmp străin corneean, subtarsal
• contuzie, leziune penetrantă
i!l lentile de contact
• trichiazis
• glaucom acut
• uveită
• intervenţie chirurgicală oculară în antecedente
• sclerită, episclerită

• oftalmopatie tiroidiană
• celulită orbitară

163
Ochiul roşu

DEBUT ACUT

COLOREAZA CU FLUORESCEINA NU COLOREAZA CU FLUORESCEINA

csc Pupi la
EROZIUNE CORNEEANA JYlica ~IRIT A
ULCER CORNEEAN Mediu dilatata ~GLAUCOM ACUT
Herpetic
bacterian

Durere importanta

DA NU

IRITA ACUT A
GLAUCOM ACUT CONJUNCTIVITA (secretie purulenta, mucoida)
Bacteriana
Virala
Alergie (prurit)

HEMORAGIE SUBCONJUNCTIV ALA

DURERESIOCHIROSU

164
 Tratat de oftalmologie

Afectiuni corneene

Eroziunea corneeană

Suspect patologie corneeana

EXAl\'IEN BIOMICROSCOPIC

1
~
INFILTRAT +
R
FARA INFIL TRAT
•
CORP STRAIN
SAUCSC CORNEEAN
(CSC)
1
1 1 R
ULCER CORNEEAN Fluoresceina + Fluoresceina -
REACTIE IMUNA

1 1
DEFECT CONJUNCTIVITA
EPITELIAL UVEITA
CORNEEAN GLAUCOM ACUT

LINIAR GEOGRi\FIC, PUNCTAT

DENDRITIC

EROZIUNI EROZIUNE EROZIUNE

LACERATII EROZIUNE ADENOVIRUS
RECURENTA OFTALMIE ELECTRICA
HERPES SAUUV

o După coloraţia
cu fluoresceină se evidenţiază defect epitelial liniar,
geografic, dendritic.
• Poate fi generată de un traumatism, dar şi de CSC, uscăciune comeeană
cronică, trichiazis, UV (solar, schi, sudură), medicaţie locală sau eroziuni
recurente.
• În cazul unei eroziuni comeene necomplicate pansamentul ocular este
necesar pentru facilitarea epitelizării şi minimalizarea traumatismului prin
clipit.
• Dacă există suspiciune de eroziune infectată sau eroziune asociată cu lentile
de contact se vor administra cicloplegice şi unguent antibiotic, urmat de
pansament, reexaminare la 24 de ore periodic până la epitelizarea completă.
• Eroziunile secundare arsurilor chimice reprezintă urgenţe majore şi necesită
spălare abundentă cu soluţie nontoxică (apă, BSS, ser), 1-2 litri de soluţie la
20-30 minute după anestezie locală.
• Sindrom de eroziune recurentă - se însoţeşte de ruperea spontană a
epiteliului comeean la trezire, după o eroziune comeeană anterioară în care

165
Ochiul roşu

nu s-au format aderenţe adecvate între epiteliu! afectat şi membrana bazală

sau dacă există o distrofie a membranei bazale; tratamentul este cel al
eroziunii comeene la care se asociază agenţi lubrefianţi seara la culcare 6
săptămâni, uneori sunt necesare LC moi sau puncţia stromală.

Co~p stăin corneean

• Poate fi inclavat în epiteliu sau în stroma comeeană; dacă CSC este metalic
vechi se poate însoţi de un inel de rugină +/- inel de celule inflamatorii
perilezi onal.
• Este necesar extracţia urgentă a CSC şi tratarea corespunzătoare a eroziunii
comeene.

Keratite
• În toate formele de keratită acută, ochiul este roşu, cu hiperemie
pericheratică asociată cu durere oculară intensă şi scăderea acuităţii vizuale
• Infecţiile comeene sunt
virale: herpes simplex, HZV, adenovirus
bacteriene: streptococ, stafilococ, pseudomonas
fungi: fusarium, candida
amoebe: acantamoeba
Keratitele virale
• Infecţiile adenovirale sunt asociate cu conjunctivită virală în care afectarea
comeeană (cel puţin iniţial) constă în keratita punctată difuză care nu
amenintă, AV.
• Herpes simplex şi herpes zoster pot afecta epiteliu!, stroma, endoteliul.
• Defectul epitelial dendritic patognomonic pentru herpes simplex poate
apare şi posttraumatic şi în eroziuni comeene recurente.
• Tratamentul se face cu cicloplegice, antivirale şi pansament ocular până la
reepitelizare
Ulcerele corneene
• Pacientul se prezintă cu roşeaţă oculară unilaterală cu scăderea acuităţii
vizuale moderată sau severă (depinde de localizarea ulcerului).
• Pot exista traumatisme sau injurii în antecedente şi frecvent portul lentilelor
de contact moi.
• Simptomatologia se poate dezvolta brusc sau insidios pe o perioadă de 1-2
săptămâni.
• Hiperemia conjunctivală este de natură ciliară şi
trebuie diferenţiată de
injecţia conjunctivală superficială ce apare în conjunctivite.
• Modificările comeene sunt evidente la coloraţia cu fluorosceină. La
biomicroscop ulceraţia comeană se acompaniază de semne ale inflamaţiei
segmentului anterior (tulburare UA, hipopion şi precipitate keratice ).
• În caz de ulcer comeean în urgenţă se recoltează material pentru probe
biologice şi însămânţarea pe medii specifice cu coloraţie gram.

166
 Tratat de oftalmologie

• Tratamentul constă în administrarea de antibiotice specifice topice,

subconjunctivale sau chiar sistemic pentru ulcerele comeene de natură
bacteriană şi agenţi antifungici pentru infecţiile micotice.
Keratita filamentoasă
• Se dezvoltă datorită hiposecreţiei lacrimale în contextul unei afecţiuni
generale reumatismale (poliartrită reumatoidă, LES).
• Datorită hiposecreţiei lacrimale epiteliu! comeean se exfoliază, luând un
aspect filamentos. Testul Schirmer este sub lOmm. Necesită tratament cu
lacrimi artificiale, geluri de protecţie şi tratamentul bolii de fond.
Keratita micotică apare în general prin suprainfecţia micotică a leziunii comeene
preexistente - ulceraţie comeeană tratată local şi general cu antibiotice.

Hidropsulcornean
• Apare la pacienţii cu keratoconus ce prezintă brusc scăderea acuităţii
vizuale la nivelul unui ochi cu durere şi hiperemie.
• La examinare celălalt ochi prezintă semnele clasice ale keratoconusului, iar
ochiul afectat prezintă edem con1ean localizat central, cu rupturi, fisuri la
nivelul membranei Descemet.
• Prognosticul pentru vindecarea spontană a fisurilor membranei Descemet şi
rezoluţia edemului este favorabil, deşi acuitatea vizuală poate fi scăzută prin
cicatrizarea ulterioară a stromei.
• Faza de rezoluţie poate dura săptămâni sau luni.

Patologia conjunctivei

Hemoragia subconjunctivală spontană

• nu există istoric de traumă
• pacient cu HT A, tuse acută, constipat sau cu diateze hemoragice
• obiectiv se constată o pată colorată în roşu intens cu margini nete pe albul
sclerei
• nu necesită tratament
• dacă se asociază cu traumatisme oculare trebuie exclusă ruptura de glob

Infecţii conjunctivale
• Sunt cele mai frecvente infecţii oculare.
• În conjunctivite hiperemia conjunctivală periferică, superficială, roşu
deschis se poate asocia cu:
secreţie conjunctivală mai severă dimineaţa la trezire
edem palpebral
senzaţie de corp străin
uneori fotofobie uşoară

167
Ochiul roşu

Conjunctivita hiperacută cu Neisseria poate penetra epiteliu! comeean intact şi

produce ulceraţie şi perforaţie comeeană cu pierderea ochiului.
• Examenele bacteriologice sunt recomandate în conjunctivita hiperacută cu
evoluţie severă (ore) şi conjunctivita cronică cu evoluţie peste 3 săptămâni

Neisseria
gonoree la adult şi nou născut
- menigitis la copii
• Clinic se manifestă
debut exploziv (ore)
durere oculară
edem palpebral sever
chemozis conjunctival
secreţie mucopurulentă abundentă
cu sau fără ulceratie
, comeeană
• Tratamentul
în ariile neendemice se face cu Penicilină G 1Omilioane pe zi x 5
zile, local bacitracină, tobramicină, penicilină la 2 ore
în ariile endemice - cefalosporine generaţia III 5 zile, aceeaşi
medicatie, locală

1
LUNJUNLIIVIIA
HIPERACUTA
(evolutie in ore)
1COCORAnEG~M kJ GONOf"\EE

ALTE BACTERII
1 tratan1ent local SJ
1
$ÎSlCrT1 ic

1 lrdlCJnu.:nl dupd
1
antibiogrZ~n-..a
j
]

Conjunctivita acută (se dezvoltă în câteva zile)

• Poate fi autolimitantă şi se diagnostică prin semnele clinice.
• Pacienţii prezintă injecţie conjunctivală a unuia sau ambilor ochi cu debut
relativ brusc. Frecvent se asociază secreţie mucoasă sau seromucoasă şi
mărirea ganglionilor limfatici preauriculari.
il Se poate asocia: prurit, senzaţie de corp străin.
il Nu există scăderea acuitătii vizuale.
'
• Din istoric rezultă că pacientul a avut contacte cu "ochi roşu" sau prezintă
înroşirea sezonieră sau cronică a ochilor.
e Examinarea atentă la lumina zilei sau la biomicroscop arată: edem
palpebral, prezenţa secreţiilor pe marginea pleoapelor şi în sacul
conjuctival, hiperemie conjunctivală şi chemozis, modificări foliculare şi
papilare ale regiunii tarsale superioare, inferioare sau a fmnixului inferior.

168
 Tratat de oftalmologie

Comea este în general clară, deşi ocazional granulaţii punctate ale

epiteliului comean se pot observa în unele conjunctivite virale sau induse
medicamentos.

secretle CONJUN CTIVIT A

~
mucopuntlenta BI'ClERIANA
pn1.-it slflb
predon1ina
1-- posihil conjunctivita
infe(ti·)asa
inflarnatio

COI~JUNCTI\'ITA.
COI·IJUI•JCTIVITA
t:,CUTA ( s~ dezvc·lta secretle itpoasa 1---
~
VIF\1\L,>.
in .zile)
prurittnarcat COl'lJUN CTI'/IT A.
fat· a secretie A.LERGIC:"\

• Toţi pacienţii suspectaţi

de conjunctivită se tratează ca având mare
potenţial contagios, iar echipamentul folosit pentru examinarea lor
trebuie curăţat cu grijă. Majoritatea conjunctivitelor virale (frecvent
foliculare) trebuie luate sub observaţie, conjunctivitele bacteriene
necesită examen de laborator al secreţiei conjunctivale, cultură şi
antibioterapie locală adecvată. Prognosticul este favorabil în
majoritatea cazurilor.
• Conjunctivita acută poate fi
bacteriană - stafilococ aureus, streptococ pneumonie, hemofilus
influenzae, sreptococ betahemolitic, moraxella
- virală- adenovirus, herpes simplex
- alergică
o Conjunctivita acuta bacteriană:
- secreţie purulentă cu aglutinarea cililor
- necesită coloraţie gram şi cultură
- evitarea răspândirii infecţiei
- igienă personală riguroasă medic, pacient
Tratament:
• antibiotice topice de 4 x pe zi pentru infecţii simple, mai des pentru infecţii
severe
• utilizarea nejustificată a antibioticelor poate da
- toxicitate oculară
- rezistenţă a microorganismelor
- dezvoltarea fungilor.
picăturile ating repede concentraţia necesară, unguentele trebuie folosite seara la
culcare pentru că produc înceţarea vederii

169
Ochiul roşu

OCHI ROSU
SECRETIE CONJUNCTIVALA

CONJUNCTIVIT A
BACTERIANA

CONJUNCTIVITA
VIRALA
BLEFARITA

• Conjunctivita acută virală

arsuri oculare
lăcrimare
secreţie apoasă, mucoasă
hiperemie conjunctivală
limfadenopatie regională
evoluţie favorabilă fără complicaţii cu excepţia
keratoconjuncvtivitei epidemice cu adenovirus tip 8
sunt foarte contagioase
Tratament:
• respectarea regulilor de igienă pentru pacient şi familie
• antihistaminice, decongestive local
la nevoie unguent antibiotic pentru a combate suprainfecţia

• Conjunctivita alergică
prurit marcat

170
 Tratat de oftalmologie

secreţie apoasă
chemozis marcat uni, bilateral
Tratament - decongestive, antihistaminice, steroizi topici - benefic, dar discutabil

Complicatii corneene ale lentilelor de contact

LC se folosesc în corecţia viciilor de refracţie sau pentru anumite afecţiuni ale

suprafeţei oculare şi pot produce:
• complicaţii mecanice -traumatizarea epiteliului
• complicaţii anoxice
edem comeean epitelial (care se reduce la scoaterea LC)
eroziune comeeană
anoxia cronică generează vascularizaţie con1eeană periferică limbică
supenor
progresia vaselor se poate opri prin abandonarea LC
• complicaţii toxice şi alergice manifestate prin
hiperemie conjunctivală
prurit
intoleranţă la LC
conjunctivită gigantopapilară
complicaţii inflamatorii
debut acut cu hiperemie, durere
uneori defect epitelial
hipopion
răspuns favorabil la abandonarea LC
• complicaţii infecţioase- rare (soluţiile pentru întreţinerea LC pot fi
susceptibile pentru contaminarea bacteriană - pseudomonas)

EROZIUNE

11'-FILTF,AT

COLORA TIE
SESCOATE LC
FI LJO=!FSCFI~JA

INFECT E
INFILTRA~SAU
H POPIDN
fLUUKl:O,LciNA- INJ-_P,I'vlAliL

Tratamentul complicaţiilor:
• la un purtător de LC orice infiltrat comeean trebuie considerat potenţial
infectat şi se vor face:
culturi

171
Ochiul roşu

tratamentul eroziunii comeene local cu antibiotic

evitarea purtării LC până la vindecare
lacrimi artificiale la nevoie
" îndepărtarea lentilelor de contact şi apoi modificarea timpului de purtare,
găsirea lentilelor de contact potrivite ca măsură şi modificarea metodelor de
sterilizare.

Boli ale uveei

Irita - Iridociclita
• Este tipul cel 1nai frecvent de uveită întâlnită în serviciile oftalmologice de
urgenţă.
• Irita poate fi:
primară- cauze multiple infecţios inflamatorii locale, generale, exo,
endogene; deseori cauza etiopatogenică nu se depistează, si atunci
tratamentul efectuat va fi simptomatic cceea ce favorizeaza recidiva
uveala
secundară - acompaniază leziunile comeene
• Subiectiv:
- durere unilaterală
- fotofobie
- scăderea A V variabilă
• Obiectiv:
hipere1nie conjunctivală perilimbică, pericheratică, roşie violacee,
unilaterală, instalată relativ brusc
- pupila miotică (prin spasm ciliar) reacţionează greu la lumină, deşi
nu se detectează DPA
- Tyndal +
- precipitate keratice
- sinechii iriene posterioare
- PIO crescută sau N
- Fără tratament se dezvoltă sinechii 1nene posterioare ŞI glaucom
secundar
• Tratament
irita răspunde foarte bine la terapie cu steroizi şi cicloplegice local la
nevoie evaluare sistemică
trebuie verificată dacă pupila se dilată (sub atropină) altfel se pot
forma sinechii posterioare
uveita recurentă şi nonresponsivă poate fi sceundară unei tumori
intraoculare
Glaucom
Glaucom acut
• La pacienţii hipennetropi cu CA îngustată în anumite condiţii (ingestie
mare de lichide, staţionare la întuneric, stări conflictuale) irisul se

172
 Tratat de oftalmologie

"blochează" în poziţia
"mediu dilatat" şi UA nu se mai poate elimina între
marginea pupilară a irisului şi pupilă producând "bloc pup il ar".
• Presiunea în spatele irisului creşte, împinge irisul înainte cu închiderea
secundară a unghiului camerei anterioare şi creşterea continuă a PIO prin
obstrucţia completă a eli1ninării UA
• Este mai frecvent la femei 40-45 de ani, hipermetroape.
• Atacul începe în cameră întunecată.
• Subiectiv:
- durere oculară
- cefalee
- greaţă, vărsături
- scăderea AV
- halouri colorate în jurul surselor de lumină
• Pot exista în antecedente episoade similare de intensitate variabilă.
• Obiectiv:
- hiperemie conjunctivală pericheratică, difuză
- edem con1eean
- CA micşorată
- pupila mediu dilatată, ovalară, areflexivă la lumină
- PIO = 40-70mmHg
- la palpare ochi "tare ca piatra"
- gonioscopie - îngustarea, închiderea unghiului iridocomeean
- FO, CV pot fi nonnale
• Glaucomul acut este o mare urgentă medicală datorită posibilităţii de
pierdere a vederii prin atrofie optică fără excavaţie datorită PIO foarte mari.
• Tratmnent - de urgenţă
agenţi hiperosmotici - manitol intravenos, glicerol oral
acetazolamidă oral 500mg sau iv 250mg,
local prostaglandine, betablocante (timolol maleat 0,5% 1pic la 30
minute - CI în insuficienţa cardiacă congestivă, boli pulmonare)
tratamentul chirurgical sau iridotomie laser la ochiul în atac (după
reducerea edemului comeean) şi la ochiul congener care are aceeaşi
predispoziţie a unghiului.

Glaucom absolut dureros

• Este ultimul stadiu de evoluţie al unui glaucom.
• V ederea este pierdută de un timp variabil, cu pierderea percepţiei luminoase
şi cu durere oculară foarte intensă.
• Obiectiv se constată congestia oculară intensă cu aspect de "cap de
meduză", edem cornee an total, bul os, pupila areflexivă. Cristalinul are
reflex brun-verzui datorită cataractei asociate. Dacă FO se poate examina,
papila are excavaţie totală cu atrofie optică.

173
Ochiul roşu

Forme de glaucom apărute în evoluţia cata.ractei

Glaucom facolitic
• este produs de o cataractă în stadiul de hipennaturitate când capsula
cristalinului se fisurează şi permite trecerea proteinelor cristaliniene în
umorul apos, detenninând o reacţie inflamatorie cu congestie oculară şi
creşterea tensiunii intraoculare
• subiectiv durerea oculară este foarte intensă asociată cu AV redusă cu
scăderea progresivă a vederii.
• obiectiv este congestie perikeratică cu edem epitelial şi precipitate
comeene, camera anterioară normală, opacităţi cristaliniene totale cu aspect
brun.
• este necesară extragerea chirurgicală a cristalinului după hipotonizare
oculară.
Glaucom prin cristalin intumescent
• are o simptomatologie asemănătoare glaucomului cu unghi închis, dar
scăderea vederii nu este brutală, ci veche şi instalată progresiv paralel cu
evoluţia cataractei. Închiderea unghiului camerular se produce prin
cristalinul intumescent, care împinge anterior irisul.
• globul ocular este hiperton, camera anterioară mică, pupila în midriază
areflexivă, cristalinul cataractat alb sidefiu.
• tratamentul urgent este de extracţie a cristalinului după hipotonizare
oculară.

Afectiuni ale sclerei

Sclerita
• Pacienţii prezintă arii localizate sau generalizate de roşeaţă oculară însoţite
de durere oculară accentuată la atingerea globului.
• Pot avea boli sistemice semnificative: artrită reumatoidă.
• V ederea este afectată dacă coexistă modificări comeene sau ale segmentului
anterior.
Prognosticul rămâne incert şi este dependent de controlul bolii sistemice şi de
răspunsul la corticosteroizi local şi sistemic sau la' alţi agenţi imunosupresori.

174
 Tratat de oftalmologie

OCHI ROSU

175
Ochiul roşu

OCHI ROSU, DUREROS

AVN '>JU USORSCAZ:UTA U,V SCAZUT?.

CON.IUNCTIV:TA UVEITA
E"I,SClERIT". GLAUCOM ACUT
- CELULITA ORBITARA GLAUCOM NEOVASCULAR
TROMBOZASINUS CAVEI1NOS GLAUCOM FACOLlTIC, FACOMORFlC,
FACOTOXIC
FISTULO\CAROTIDO·CAVERlmASA
CRIZA GLAUCOMOCICLIT\CA

C?, liORM?.LA CA MICSOP.ATA

GLAUCOM FACOLITIC
~LAUCOMACUT
GLAUCOM NEOVASCULAR
- UVEITA
"'-~ATARACTA
INTUMESCENTA
.... RIZA GLAUCOMOCICUTICA

OCHI ROŞU ACUT DUREROS BILATERAL

• Cauze corneene:
arsuri chimice cu acizi, baze
purtarea LC
ochi uscat
• boală oculară tiroidiană
• fistulă carotido-cavernoasă

Boala oculară tiroidiană

• produce exoftalmie cu expunere comeeană şi scăderea secundară a AV.

176
 Tratat de oftalmologie

• ocular chemozis sever şi diplopie, retracţie palpebrală, scăderea AV şi ochi

roşu dureros bilateral, proeminenţa vaselor episclerale şi simptome
generale.
• necesită tratament steroidian iv metilprednisolon.

Fistula ca.rotidocavernoasă - între carotida internă Şl sinusul cavemos se

manifestă prin:
• edem conjunctival bilateral
• exoftalmie pulsatilă uni, bilateral
• se poate produce spontan, prin arterioscleroză la vârstnici sau secundar
tramnei la tineri
• necesită imediat control neurochirurgical

OCHI ROŞU, FARA DURERE SAU CU DURERE MINIMĂ

UNILATERAL

Cauze:
• conjunctivite
• hemoragie subconjunctivală
~~ episclerite
• reacţie alergică
• pterigion

Conjunctivitele
• prezintă secreţie purulentă sau apoasă
• necesită tratament eficient în funcţie de forma clinică

Hemoragie subconjunctivală
• pacienţii prezintă în plină stare de sănătate apanţ1a bruscă a unei zone
roşietice localizate la nivelul unei regiuni sclerale (se poate asocia cu
frecarea excesivă a ochilor).
• nu prezintă durere, tulburări de vedere sau alte simptome oculare.
• spontană, legată de manevra Valsalva, HTA
• trebuie verificat existenţa sau nu a unui traumatism ocular
• rezorbţie spontană
• se poate înrăutăţi înainte de a se ameliora
• prognosticul este excelent cu rezoluţie spontană în 2-3 săptămâni.
• nu necesită tratament

Episclerita
• hiperemia conjunctivală este localizată, rar difuză

177
Ochiul roşu

• hiperemia localizată la nivelul ţesutului episcleral şi conjunctival

supraiacent, asociată cu durere, poate apare brusc sau poate fi recurentă.
• examenul la biomicroscop observă o arie localizată de hiperemie
conjunctivală şi a sclerei subiacente, fără sensibilitate marcantă la atingere,
fără alte manifestări oculare.
\

• tratament antiinflmnator nesteroidian, steroidian

Pterigion
• odată cu dezvoltarea pterigionului se poate asocia InJecţia conjunctivală
localizată la nivelul vaselor din regiunea nazală, la unul sau la ambii ochi.
• pterigioanele gigante se asociază cu modificări ale funcţiei vizuale date de
astigmatismul pe care îl induc sau datorită invaziei axului vizual.
• examenul obiectiv relevă prezenţa unui ţesut cuneiform, fibrovascular, de
obicei nazal, care infiltrează comeea dinspre limb.
• multe dintre pterigioane sunt temporizate dar cele care cresc activ sau
prezintă iritaţie constantă necesită excizie şi alte tratamente de tipul beta
iradierii pentru prevenirea recurenţelor.

OCHI ROŞU~ ACUT, NEDUREROS, BILATERAL

Cauze:
• conjunctivita
• blefarita
4B reacţie alergică
• boală oculară tiroidiană

Conjunctivita- secreţie bilaterală

Blefarita
• afecţiune oculară frecventă care poate conduce la iritaţie oculară bilaterală
• margini palpebrale îngroşate, eritematoase cu scuame, cruste
necesită igiena pleoapelor, antiinflamatorii

178
 Tratat de oftalmologie

Boala Conjunctiva Cornee CA pupila AV durere fotofobie secretie _Qrurit

conjunctivita Hiperemie N/keratită N N N 0-+ o +++ +
periferică roşu punctată
deschis superficială
Keratită Hiperemie Color cu ~ Mioză N -+++ +++ +++ o-+++ o
variabilă fluoresceină Posibil uşoară
Posibil llipopion
infiltrate
corneene
Eroziuni Hiperemie Color N+l- Mioză N -+++ ++++ +++ o o
cornee variabilă fluoresceină Tyndal+ uşoară

Irită Hiperemie Edem N+l- Mioză N -+++ ++ +++ o o

pericheratică Precipitate Tyndal+
roşie violacee

Glaucom acut Hiperemie Edem mică Mediu +++ +++ ++ o o

difuză dilatată
areactiv
ă
Hemoragie Hemoragie N N N N o o o o
conjunctivală subconjunctiva
lă
Corpi străini Hiperemie csc +!- N+/- N sau N-+ ++ ++ o o
corneeni variabilă infiltrate Tyndal+ uşor

mioză
Alergie Edem difuz N N N N o o o ++ -
con.iunctivală +++
Plagă Hiperemie Color N~ distorsio N - ++ ++ o o
corneeană variabilă +!- fluoresceină micşora nată ++++
hemoragie (liniar) tă, +/-
subconjuncti hifemă

~ ---~-
vală
--- -··- ..

179
Ochiul roşu

keratita/conj infectioasă irită glaucom acut alergii traumatisme

Hiperemie difuză, epibulbară şi tarsală difuză, flush difuză difuză epibulbară şi difuză
ciliar tarsală (hemoragie)
Prurit minim - - moderat - sever -
Secreţie virală: apoasă,ocazional apoasă lăcrimare mucoasă, apoasă apoasă,
pseudomembrane (lăcrimare) (eozinofile) lăcrimare
(monodte)
bacteriană:purulentă,
ocazional pseudomembrane
(PMN, incluzii)
fungică: mucopurulentă

Durere discomfort, durere în conj cu fotofobie durere mare mai frecv iritaţie durere severă
adenovirus, iritatie
AV NI scăzută în keratoconj scăzută scăzută (edem N dacă nu există scăzută
cornean) afect corneeană (datorită afect
retiniene,
corneene)
Cornee clară - dacă nu este afectat edem, edem clară înceţoşată dacă
epiteliu! precipitate e injurie
infiltrate albicioase corneeană
PIO NI crescută in uveita, zoster NI crescută crescută N N, crescută,
scăzută
Pupila N mioză semimidriază N neregulată,
mioză,
midriază, N
Ggl virală: prezent - - - -
preauriculari bacterian: ocazional
fungic: ocazional

180
 Tratat de oftalmologie

AV:::::N sau USOR

MI GRENA
OCHI DU RE ROS
V SCAZUTA

~
FARA INFLAMATIE
ARTERITA
AVMULTSCAZUTA TEMPORALA
NEVRITA OPTICA

OCHIUL ALB ŞI DUREROS

• Apariţia
unei dureri oculare este un simptom frecvent, care recunoaşte mai
multe cauze de gravitate deosebită.
• Interogatoriul va preciza: antecedente oculare, circumstanţele de apariţie a
durerii (traumatism, tratamente), existenţa altor semne funcţionale asociate
(greaţă, vărsături). Trebuie evidenţiată o durere oculară reală de o durere
secundară.
~~Examenul ocular necesită studiul refracţiei, al acuităţii vizuale, al tonusului
ocular, examenul biomicroscopic, examenul fundului de ochi.
• Ochiul alb şi dureros necesită un diagnostic diferenţia! între:
- durerea perioculară de origine dentară, sinusală (sinuzită
frontală);
- arterita temporală Horton care se traduce prin cefalee temporală cu
recrudescenţă noctumă - la un subiect cu stare generală alterată.
Induraţia inflamatorie a arterei temporale superficiale, viteza de
sedimentare crescută şi biopsia de arteră temporală sunt principalele
argumente pentru diagnosticul acestei boli;
- nevralgiile faciale sau dureri paroxistice de tip secuse electrice cu
sediul în teritoriul trigemenului
Y nevralgia de ganglion sfeno-palatin cu dureri la rădăcina
nasului şi orbitei iradiind în dinţi, rinoree seroasă, lăcrimare
homo laterală, hiperemie a conjunctivei şi a mucoasei nazale
Y nevralgia de nerv nasociliar cu dureri periorbitare, rinoree
seroasă, lăcrimare homolaterală şi edem de pleoapă
- migrena oftalmică, care în forma sa tipică survine la femei tinere cu
antecedente migrenoase, derulându-se în două faze: o faza
prodromică, cu scotom scânteietor, fosfene şi deficit vizual
hemianoptic, şi o alta cefalagică, cu hemicranie pulsatilă asociată cu
senzaţie de rău, greaţă, vărsături. Criza regresează fără sechele;
- anomaliile de refracţie care pot fi responsabile de jenă oculară,
cefalee majoră la efortul de citit prelungit, simptome care se
ameliorează după corecţie optică;

181
Ochiul roşu

tulburările de acomodaţie şi convergenţă, manifestate prin jenă

vizuală, care se accentuează la lectură prelungită spre sfârşitul zilei
(necesită examen ortoptic );
- uscăciune lacrimală responsabilă de senzaţia de arsură oculară -
predominant dimineaţa;
e În faţa unei dureri oculare, trebuie eliminată posibilitatea debutului unei
afectiuni oculare:
'
puseu de hipertonie oculară
neuropatie optică
glaucom cronic cu unghi deschis
tumoră oculară
corioretinită posterioară.

Bibliografie

1. Catalana Robert A. -Les urgences ophtalmologiques, 1995

2. Dwnitrache Marieta, Aniţescu Magdalena, Ciocâlteu Alina - Urgenţe oculare
netraumatice, Ed Univ Carol Davila, 2009
3. Dumitrache Marieta - Explorari functionale in oftalmologie, Ed Univ Carol
Davila, 2011
4. Friedman - Kaiser - Trattler - Review of Ophthalmology, Elsevier Saunders,
2005
5. Fujishima H, Fukagawa K, Takano Y, Tanaka M, Okamoto S, Miyazaki D, et al.
Comparison of Efficacy of Bromfenac Sodium 0.1% Ophthalmic Solution and
Fluorometholone O. 02% Ophthalmic Suspension for the Treatment of Allergic
Conjunctivitis. JOcul Phannacol Ther. Apr 6 2009;[Medline7.
6. Hedges TR. The terminology oftransient visualloss due to vascular inszljficiency.
7. Jacobiec, FA., Albert, D.M - Principles and Practice of Ophthalmology,
Philadelphia, 1994
8. Kanski JJ Clinica! Ophthalmology: A Systematic Approach. 5117 ed. 2003.
9. Kunimoto DY, Kanitkar KD, Makar M The Wills Eye Manual: Office and
Emergency Room Diagnosis and Treatment of Eye Disease. 2008.
1O. Lang G- Ophthalmology a pocket text book atlas, G Thieme, 2007
11. Moare JE, GrahaJn JE, Goodall EA, Dartt DA, Leccisotti A, McGilligan VE, et al.
Concordance between common dry eye diagnostic tests. Br J Ophthalmol. lan
2009;93(1):66-72. [Medlinel.
12. Pavan-Langston D. Manual of Ocular Diagnosis and Therapy. 5117 ed. 2007.
13. Roy HF- Ocular Differential Diagnosis, Williams and Wilkins, sixth edition, 1997
14. Stane Keith C, Humphries RL - Emergency Medicine, sixth ed, Mc Graw Hill, ch
29, pg 487 2008
15. Vaughan D, Asbury T, Riordan-Eva P. General Ophthalmology. 16117 ed. 2003.
16. Wagener HD, Kenyon KR - Principles and practice of Ophthalmology, WB
Saunders, 1994
17. Webb LA. Eye Emergencies: Diagnosis and Management. 2004.

182
 Tratat de oftalmologie

18. Wills Eye Hospital. The Wills Eye Manual: Office and Emergency Room
Diagnosis and Treatment of Eye Disease. 5111 ed. Philadelphia, Pa: Lippincott;
2008.
19. Wirbelauer C. Management of the red eye for the primary care physician. Am J
Med. Apr 2006;119(4):302-6. [Medlinel.
20. Yanoff and Duker. Uveitis and other intraocular in.flammations. In:
Ophthalmology. 3rd ed. Mosby; 2008.

183
Ochiul roşu

184