ISTORIA CHIRURGIEI

Istoria medicinei se ocup att de evoluia medicinei ca tiin, ct i de contribuiile diverselor personaliti n acest domeniu. Medicina nu a aprut ca tiin aa cum o cunoatem astzi. De la arta vracilor i amanilor care pretindeau c alung duhurile rele, la medicina sacerdoilor care practicau n umbra templelor, pn la medicina modern este o cale lung. Dac medicul medieval i renascentist era un erudit, bun cunosctor att al textelor clasice, ct i al astrologiei i alchimiei, medicul modern trebuie s fie att savant, ct i cetean, care s aplice tiina actual n scopul modificrii pozitive a condiiilor de mediu natural i social. Se pot puncta cateva mari perioade ale istoriei medicinii: . !reistorie ". #ntichitate $. %vul mediu &. 'ena(terea (i iluminismul ). Medicina modern *. Medicina actual +. Medicina viitorului ,nca din -%./0102 se deschideau, prin operatii, furunculii si carbunculii, se indepartau corpurile straine prin incizii si pensare, se rdeau falsele membrane, sfacclurile si chistele cu diferite chiurete. 0- 0-D0# se faceau frecvent rezectii. trepanatii. operatii pentru colecistite litiazice. 3ltimele operatii se efectuau, de altfel, si in Mesopotamia, 3rartii, si D#20#. 1ara dintre 1igru si %ufrat s4a impus, de altfel, si prin autopsii, venesectii. operatii pe ficat, traheotornii si laparatomii. 5'%200, de asemenea, au efectuat laparatomii, amputatii, traheotomii, ligatura vaselor, toate sub protectie de anestezice si analgezice. inca din timpul lui 60!.2'#1% s4au folosit inciziile renale si punctiile pleurale. 0n Dacia, in afara de trepanatii, se efectuau frecvent elongatit, repuneri ale fracturilor prin atele de lemn, precum si diferite amputatii. 2ercetarile stomatologice au fost foarte avansate in %truria, unde se puneau clinti artificiali si poduri dentare de aur..

!utem vorbi despre o practic chirurgical in tratarea unor boli inc din evul mediu, cand medici islamici ndeprtau chirurgical cataracta cu un mileniu nainte ca medicii europeni medievali s ncerce acest lucru. 3nul din marii reprezentni n acest domeniu este #bulcasis, considerat printele chirurgiei moderne. #cesta a inventat o serie de unelte i dispozitive chirurgicale. ,n lucrarea sa, Kitab al-Tasrif, 7o enciclopedia vast de $8 de volume9, nsumeaz toate cunotinele timpului su, adunate dup o carier de )8 de ani. ,ns perioada n care chirurgia se transform dintr4o :art minor; lsat pe seama meteugarilor i considerat n<ositoare pentru savanii medici ntr4o disciplin de sine4stttoare, este perioada rena(terii. -umeroi chirurgi au dobndit o bun reputaie:

5iovanni da =igo 7 &)8 4 )")9, medic i chirurg italian, propune legtura arterelor pentru oprirea hemoragiilor i construiete noi instrumente chirurgicale. Mariano Santo 7 &>> 4 )++9, chirurg italian, unul din precursorii urologiei, propune o nou metod pentru extragerea pietrei din vezica urinar. Michelangelo ?iondo 7 &@+ 4 )*)9, chirurg veneian, trata rnile i contuziile cu ap rece, ncercnd o apropiere de naturA 6. von !folspeundt, chirurg militar bavarez, poseda o vast experien n tratarea rnilor produse de sgei. ,ntr4o lucrare din &*8 vorbete pentru prima dat despre extragerea proiectilelor provenite din armele de foc. 6ieronBmus ?rundschCig 7 &)8 4 c. ) "9, medic i chirurg neam, elimina presupusa DotravD din rnile produse de armele de foc prin supuraie, provocat cu a<utorul unui mnunchi de fibre vegetale introduse sub piele. 6ans von 5ersdorff 7c. &)) 4 )"@9, chirurg german, trata rnile cu ulei clocotit pentru a mpiedica hemoragia i infectarea. /a amputaii, se strduia s opreasc sngele, dup care introducea ntr4o bic de vit bontul membrului secionat, nchizndu4l bine. 5eorg ?artisch 7 )$) 4 *8+9, medic german, a publicat o lucrare ilustrat, n care figureaz i o masc pentru corectarea strabismului

Dar rolul cel mai important l4a <ucat contribuia lui #mbroise !arE, printele chirurgiei moderne. #cesta a inventat, n ))", procedeul de ligatur a arterelor, care a salvat de la moarte muli pacieni care au suferit amputri.

De asemenea este considerat unul dintre deschiztorii de drum ai chirgiei moderne. !rimele %F!/.'#G'0 0-1'#=%-.#S% au fost intreprinse de /%.-#'D. D# =0-20 in anul )88, care a efectuat chiar in<ectii intravenoase. -otm ca inainte de /05#13'#'%# =#S%/.' de catre #mbroise !arre 7 ) &4l)@89, primele asemenea 0 igaturi s4au efectuat in iuml anului "88 i.e.n. in scoala medicala din #/%F#-D'0#.0n domeniul obstetricii, versiunea podalica a copilului, initiata in ultimul secol, isi are paternitatea in M%D020-# #-102#G '.M#-#G, fiind intreprinsa pentru prima data de catre medicul S.'#-00S. Momente de o deosebita importanta au fost inaugurate prin descoperirea HDM0200 S0 M#'00 20'23/#100 S#-5=0-%HD de catre I. 6arCeB 7 )+> 4 *)+9 si a =#/=3/%/.' =%-%/.' de catre J. DHK#Luapendenie 7#Md scoala medicala de la !adova9, cat si a HD=#S%/.' 2#!0/#'%HD in ** de catre Malpighi si a HD.=3/3/30HD de catre 'eignee de 5raaf 7 *& 4l*+$9 care a enuntat maxima: HDoriginea omului este un ouHD vizibil prin M02'.S2.!3/ descoperit de 5aliieo 2alilei in * &, care a fost perfectionat ulterior de catre /eeCenhoect 7 *$" 4 +"$9. ,n perioada 0/3M0-0SM3/30 se remarc de asemenea personalitNi importante in domeniul chirurgical: 5uB de 2hauliac 4 considerat unul din precursorii chirurgiei moderne, dup chirurgul islamic #l4OahraCiA 'ealdo 2olombo 4 anatomist i chirurg care a contribuit la explicarea circulaiei miciA #mbroise !arE 4 a sugerat utilizarea ligaturii n locul cauterizr Pohn 6unter Q chirurg #mato /usitano 4 a descris valvele ventriculare i funcionarea acestora 1homas SBdenham 4 supranumit Hippocrate al englezilor Istoria medicinei moderne este acea parte a istoriei medicinei care ncepe n secolul al F=004lea, cnd 'enaterea i 0luminismul elibereaz medicina de toate dogmele i elementele pseudotiinifice, pn n epoca modern, mai exact pn n @&) cnd se consider nceputul medicinei contemporane.

,n acest secol se consolideaz i se adncesc epocalele cuceriri ale 'enaterii. ,n special, se afirm cu trie acele principii metodologice care vor conduce la constituirea tiinei medicale moderne. -eCton, /eibniz i 5alilei au promovat i au consfinit pentru totdeauna metoda tiinific. De aici nainte, la baza cercetrii medicale observaia, experimentul i raionamentul. /a dezvoltarea chirurgiei moderne se fac remarcate personalitNi ca: Iilliam Morton 7 > @4 >*>9 descoperitorul anesteziei generale /ouis !asteur 7 >""4 >@)9 descoperitorul asepsiei Poseph /ister 7 >+"4 @ "9 descoperitorul antisepsiei 1heodor?illroth 7 >"@4 >@&9 prima rezecNie gastricR cu anastomozR gastro4<e<unalR. Iilliam 6alsted 7 >)"4 @""9 pionier n chirurgia tiroidei (i oncologicR. #lexis 2arel 7 >+$4 @&&9 chirurg experimental interesat n culture de Nesuturi (i transplant de Nesuturi (i organe Pohn 6. 5ibbon 7 @8$4 @+$9 pionierul chirurgiei toracice ,n chirurgia romneasc nume ca : -. Sretzulescu, 2arol Davila, /udovic 'uss, -icolae 1urnescu, 24tin Dimitrescu4Severeanu, 1homa 0onescu, 5heoerghe #ssaTB, Dimitrie 5erota, 0acob 0acobovici, 1heodor ?urghele, =ladimir ?uNureanu, 5heorghe 2hipail au facut de asemenea istorie.