Am examinat un pacient de 46 ani de profesie asistent farmacist care se internează

pentru:
- deficit de forță în cele 4 membre;
- tulburări de mers;
- dureri cervicodorsale cu iradiere în membrele superioare, parestezii în
membre și trunchi;
- tulburări sfincteriene.
Din istoric aflăm că boala a debutat în urmă cu un an când în stare de sănătate
aparentă, dimineața la trezire, instalează brusc un deficit de forță în membrul superior
drept care determină dificultate în efectuarea mișcărilor fine și aspectul scrisului,
simptomatologie care a persistat câteva zile cu remisie spontană și completă. Ulterior
apar brusc dureri la nivelul coloanei cervicale inferioare de intensitate moderată care s-au
remis sub tratament antiinfalmator. Cu o săptămână anterior internării prezintă dureri
violente la nivelul coloanei cervicale inferioare cu iradiere difuză la nivelul membrelor
superioare, deficit de forță în membrele superioare, predominant pe dreapta, retenție
urinară, parestezii în membre și la nivelul trunchiului, pentru ca în 4 ore deficitul de forță
să intereseze progresiv și membrele inferioare. Efectuând ambulator unele investigații
paraclinice este consultată NC și cu suspiciunea de SM, este internat în clinica noastră.
De remarcat că în urmă cu 3 ani a prezentat câteva episoade de tulburări de vedere
descrise ca un cvadrananopsie la OD, interpretată ca fiind consecința unei cataracte
incipiente cu mici opacități în cristalin.
AHC sunt nesemnificative.
APP – hta tratată corect și litiază renală pentru care s-a efectuat litotriție.
Examen general:
- suflu sistolic grad 2 în toate focarele de ascultație fără iradiere pe vasele
mari, TA=130/70 mmHg;
- retenție urinară, sondă urinară.

Examen neurologic:
- atitudinea: preferă decubit dorsal, evită mobilizarea din cauza durerilor,
ușoară contractură a musculaturii paravertebrale cervicale inferioare;
- echilibrul static este posibil, tendință la cădere nesistematizată, Romberg
dificil de cercetat din cauza deficitului motor;
- mers posibil cu sprijin, spastic mai ales pe dreapta, cu baza de susținere
largă;
- motilitate activă și forță: deficit moderat de forță la membrele drepte, ușor
deficit de forță în membrele stângi cu probe de pareză pozitive bilateral și
asimetric;
- tonus: hipertonie elastică mai accentuată la membrele drepte;
- coordonare: nesiguranță la proba c-g la închiderea ochilor, pe dreapta mai
dificil de apreciat din cauza deficitului motor;
- ROT vii bilateral la membrele superioare dar asimetrice, ceva mai vii pe
stânga, rotuluiene vii bilateral dar mai vii pe dreapta, achiliene dreapta
diminuat, achilian stânga viu;
- RCA abolite;
- RCp extensie dreapta, indiferent stânga;

1
 - Sensibilitatea subiectivă, acuză parestezii sub formă de amorțeli la nivelul
membrelor mai accentuate pe dreapta și la nivelul trunchiului până la D5
cu dureri cervicale inferioare cu iradiere în membrele superioare;
- Obiectiv: proba Lasegue pentru membru superior drept pozitiv, nu
prezintă tulburări de sensibilitate cu caracter radicular; la flexia bruscă a
capului acuză parestezii sub formă de curent electric și de-a lungul
coloanei; hipoestezie cu limită la D5 pentru sensibilitatea termică și
tactilă; hipoestezie cu limită la D3 pentru sensibilitatea vibratorie;
- Troficitate normală;
- Retenție urinară.
Sistematizând datele de anamneză cu cele din examenul clinic concluzionăm
existența unei tetrapareze spastice cu tulburări de sensibilitate obiectivă cu limită la D3-
D5, tulburări sfincteriene de tip retenție de urină și având în vedere evoluția în pusee cu
semne minime supramedulare ne orientăm spre următoarele ipoteze de diagnostic:
1. sindrom de compresie medulară parțială bilaterală la nivel cervical inferior;
2. SM.
Pentru precizarea diagnosticului pozitivam considerat necesară următoarele
examene:
- ex. biochimice, HLG – valoare normală;
- VSH moderat crescut;
- Rx coloană cervicodorsală cu ușoară pensare a spațiului C7-C8;
- Rx pulmonară aspect normal;
- FO aspect normal;
- LCR aspect clar, în limite normale;
- ex. urologic a exclus o cauză renală a retenției urinare;
- CT cu civ nu a evidentiat modificari ale canalului vertebral sau formatiuni
costovertebrale la nivel c7-d4
- Mielografia substanta de contrast realizeaza un stop relativ in dreptul
corpurilor vertebrale C6-C7 si partial D1 regasindu-se sub forma de banda
continua sub acest nivel pe intreaga regiune dorsala;
- Ar mai fi fost necesar ex. IRM;
- NC precizeaza diagnosticul de tumora intramedulara C6-C7 si se decide
interventia chirurgicala.
Diagnosticul pozitiv de compresie medulara partiala bilaterala la nivel C6-C7
excluzand posibilitatea unei SM impotriva careia pledeaza:
- intensitatea durerilor;
- absenta de semne supramedulare;
- tulburarile de vedere par a avea o cauza oftalmologica;
- mielografia.
Diagnostic diferential:
I. Factori intrarahidieni intramedulari
a. Tumori intramedulare ce pot fi infiltrative cu extindere pe mai multe segmente
si de obicei cu continut chistic; pledeaza pentru acest diagnostic evolutia in
pusee, dureri pluriradiculare persistente si aspectul mielografic. Dar nu exista
alte elemente cum ar fi tulburari de sensibilitate in banda suspendata,
instalarea tardiva a tulburarilor motorii si sfincteriene.

2
b. Siringomelia si hidromielia compresive pun probleme prin evolutia
discontinua cu dureri pluriradiculare de la debut, dar nu avem disociatie
siringomielica, tulburari trofice.
c. Afectiuni inflamatorii:
- Mielita hipertrofica nu pune probleme de diagnostic date fiind
caracterul acut al debutului, evolutie rapida cu alura infectioasa,
paraclinic nu avem date concludente pentru un proces infectios;
- Mielita sifilitica se pate exclude prin absenta antecedentelor,
negativitatea reactiei specifice in sange si LCR;
- Mielita necrotica subacuta nu pune probleme de diagnostic la caz ea
fiind suspectata atunci cand clinica de tip periferic este intinsa la un
numar mare de segmente.
d. afectiuni parazitare: cisticercoza medulara primara sau secundara unde tabloul
clinic este dominat de sindrom radicular rar apar fenomene de compresiune si
uneori exista diseminari subcutanate si musculare cu cresterea eozinofilelor;
e. mielozele funiculare din anemia pernicioasa, pelagra si sindroame paraneo
intra in discutie datorita ataxiei spinale pe care o prezinta pacienta dar lipsesc
tulburari sfincteriene si modificari paraclinice;
f. malformatii vasculare intramedulare pot avea evolutie in pusee dar au dureri
cordonale constante, mielografie cu imagine caracteristica in mulaj, LCR cu
hematii.
II. Factori intrarahidieni extramedulari:
a. tumori extradurale sau subdurale unde coexista un polimorfism al tulburarilor
de sensibilitate in discordanta cu cele motorii, mielografia este caracteristica si
transeaza diagnosticul;
b. malformatii vasculare;
c. traumatisme meningomedulare ce se exclud anamnestic;
III. Factori rahidieni
a. tumori benigne sau maligne, in cazul nostru datorita durerilor la nivel cervical
inferior si prezentei contracturii musculare paravertebrale, dar in tumora
vertebrala durerea este continua, progresiva si apare inaintea semnelor
neurologice; in plus exista modificari radiologice importante: osteoporoza,
leziuni litice, tasari, fracturi patologice;
b. boli degenerative: hernia de disc cervicala pentru care pledeaza debutul brusc,
evolutia in pusee dar durerea este monoradiculara, se amelioreaza in repaus,
tulburari sfincteriene discrete, iar mielografia obiectiveaza ancosa laterala;
c. boli inflamatorii:
- morb Pott cervical, poate da un tablou clinic asemanator, dar de obicei
exista o faza radiculara cu dureri unilaterale urmate de sdr lezional si
sublezional;
- Rx prezinta aspecte caracteristice inca de la debut, antecedente TBC
cu semne de impregnatie TBC;
- Osteomelita vertebrala;
- Osificare de ligament vertebral;
- Spondilita anchilozanta.

3
 d. parazitoze ce necesita un timp indelungat cu semne rahidiene si sindrom
radicular;
e. malformatii congenitale vertebrale dau foarte rar tetrapareza de obicei
parapareze usoare cu tulburari de sensibilitate si tulburari trofice;
f. traumatismul vertebral cervical poate da sdr. de compresiune medulara cu
instalare lenta dar in cazul de fata nu exista antecedente traumatice si nici
modificari radiologice.
Concluzionand, sdr. de compresiune medulara cervical inferior este produs cel
mai probabil de o tumora a carei topografie intra sau extramedulara este greu de apreciat.
Existenta durerii cu iradiere in membrele superioare bilateral, a ataxiei de tip spinal, a
semnului Lhermitte orienteaza spre o dezvoltare sau compresie dinspre partea posterioara
a maduvei eventual laterodoral drept avand in vedere evolutia deficitului de forta.
Tratament: Etiologic cu ablatia chirurgicala a neoformatiei cu sau fara
radioterapie; in tumorile inextirpabile se practica laminectomie decompresiva cu
radioterapie.
Particularitatea cazului: evolutie ondulata a simptomatologiei cu exacerbare a
simptomelor dimineata la trezire favorizata de staza venoasa nocturna si tulburari
circulatorii determinate de aceasta.