75. Tulburările psihice în tumorile cerebrale.

Se întâlnesc mai des glioamele şi meningioamele. Tulburările cerebrale duc la compresiune, iritaţie sau
distrugerea ţesutului cerebral, apariţia tensiunii intracraniene, dereglarea circulaţiei sangvine şi a lichidului
cefalorahidian. Corespunzător acestor patologii apar diferite dereglări psihice mintale organice cu
simptomatologii polimorfe nespecificate, dependente de stadiul şi evoluţia tumorii. Paralel cu creşterea
tensiunii intracraniene se accentuează simptomele psihice şi neurologice. La bolnavi apare cefalee permanentă
şi intensă, cu tendinţă de aprofundare pe parcursul bolii. Cefaleea se intensifică în timpul mişcării corpului,
capului, tusei, la efort fizic. Al doilea simptom precoce sunt vomele şi bradicardia, care ţin de creşterea
tensiunii intracraniene. Vomele se repetă noaptea şi dimineaţa. Se observă labilitatea atenţiei, scăderea
capacităţii de muncă, a activităţii intelectuale. în literatura de specialitate sunt descrise diferite sindroame în
clinica tulburărilor psihice ale tumorilor: neurastenic, confuzional, pseudodemenţial, maniacal, depresiv. Din
toate aceste sindroame confuzia mentală apare în 37% din cazuri. Confuzia evoluează pe fondul bradifreniei şi
bradichineziei. Apar tulburări de somn de tip hipersomnie în timpul cărora bolnavii pot fi treziţi, ei răspund la
întrebări, însă imediat adorm. La unii bolnavi cu tumoare malignă se observă halucinaţii vizuale, auditive,
gustative şi olfactive. Memoria nu poate fixa faptele recente, uneori apare sindromul Korsacov prin amnezie de
fixare, confa-bulaţie, false recunoaşteri asociate unei dezorientări temporo-spaţiale. Deşi nu putem vorbi de o
specificitate a dereglărilor psihice, prezenţa unui anumit grup de simptome poate stabili localizarea tumorii.
Neurologic se observă scăderea văzului ca urmare a atrofiei optice. Tensiunea lichidului cefalorahidian creşte
treptat până la 400 cm ai col. de apă în poziţie culcată, faţă de cifra normală de 25 cm ai col. de apă. In aceste
cazuri se recomandă puncţia lombară.
Tulburări psihice in tumorile regiunii frontale.. In dereglările psihice mai frecvent se observă un sindrom
afectiv euforic. La bolnavi apar excitaţii psihomotorii cu euforie însoţită de jocuri naive, de copil, de glume cu
aspect pueril. 'Totodată scade simţul moral şi critic. Acest sindrom frontal a fost numit de Jas-trowitz „moria" şi
capătă un aspect hipomaniacal, dar lipseşte hiperac-tivitatea cu un slab potenţial de transmitere la cei din jur.
Sindromul depresiv însoţit de apatie şi tendinţă spre mutism se întâlneşte mai rar. Uneori dereglările psihice pot
reproduce simptome de schizofrenie cu halucinaţii auditive, olfactive, automatism mintal, dezorientare tempo-
spaţială. în final se observă un sindrom pseudodemenţial. Neurologic apar hemipareze, crize jacksoniene,
sindrom de tip parkinsonian şi ataxic
Dereglări psihice in tumorile corpului calos. Sunt simptome apropiate de cele ale tumorilor frontale. Se
observă tulburări mnezice pentru fapte recente, labilitate afectivă, dezinteres, apatie, somnolenţă. Bolnavii sunt
dezorientaţi în timp şi spaţiu. Totodată se observă fenomene pseudobulbare cu parapareze, tulburări de vorbire,
râs şi plâns spas-matic, tulburări gnozice: agnozia obiectelor, agnozie vizuală, alexie, apraxie.
Dereglări psihice în Iumorile regiunii temporale. Apar dereglări de percepţie: halucinaţii vizuale, auditive,
olfactive şi gustative. Halucinaţiile vizuale se prezintă prin percepţia de personaje, animale, obiecte colorate,
diferite scheme în partea opusă a tumorii. Halucinaţiile auditive apar sub formă de muzică, voci, cele olfactive
şi gustative prin mirosuri şi gusturi neplăcute. Pot apărea fenomene „deja vu'\ Se observă tulburări afective,
stări depresive cu labilitate emoţională paroxistă, tulburări de memorie, amnezie de fixare, tulburări
psihomotorii: crize de automatism psihomotor, mişcări necoordonate, manifestări agresive Iară a răspunde la
întrebări.
Dereglări psihice in tumorile regiunii parietale. Tulburările psihice în tumorile parietale au o frecvenţă mai
mică. Caracteristice sunt dereglările psihosenzoriale, tulburările de schemă corporală, lipsa unei părţi din corp
(lipsa mâinii, piciorului), modificări în greutate, grosime, lungime. Periodic pot apărea halucinaţii auditive
elementare. Se observă dereglări de limbaj, afazie, amnezice şi alexie. Bolnavul întrebuinţează cu totul alte
cuvinte în locul celor potrivite (parafazie), apar agnozii vizuale ale obiectelor. Mai rar se observă stări de
confuzii, modificări de dispoziţie, caracter şi intelect. Apar şi semne neurologice: crize jack-soniene, agnozie
tactilă cu o localizare în regiunea ariilor parietale 5 7, hipoestezie tactilă cu o localizare în ariile 3,1 şi 2,0.
Dereglări psihice în tumorile regiunii occipitale. Au o frecvenţa mai mică. Dereglările psihice se
caracterizează prin amnezie de fixare. Tulburările mnestice sunt însoţite de confabulaţie cu amnezie de fixare.
Halucinaţiile vizuale au un caracter elementar sub formă de fotopsii: scântei, puncte, steluţe. Agnozia vizuală se
manifestă prin aceea că bolnavul vede clar, dar nu ştie ce vede. In unele cazuri bolnavul orbeşte.
Dereglări psihice în tumorile bazei creierului. La baza creierului se pot dezvolta tumorile hipolizei,
epifizei, hipotalamusului, regiunii mezencelălice şi a ventriculului III. Tulburările psihice la aceşti bolnavi se
manifestă prin somn prelungit, tulburări de conştiinţă cu dezorientare în spaţiu şi timp, dereglări de memorie,
1
de atenţie, pot apărea periodic crize onirice cu dezorientare, false recunoaşteri. Dereglări intelectuale se
întâlnesc mai rar, cele psihice depind de localizarea tumorii. Tulburările psihice în tumorile hipofizare constau
în astenie, apatie, încetinirea activităţii, scăderea memoriei, atenţiei şi funcţiilor intelectuale. In tumorile
infundibulare apare un somn îndelungat, labilitate emoţională, stări confuzionale cu dezorientarea temporo-
spaţială, amnezie, apatie. Dacă tumoarea este localizată în epifiză, la bolnavi se observă criză de narcolepsie,
dereglări afective de tip maniacal însoţite de halucinaţii vizuale. Tumorile ventriculului III conduc la
hipertensiune intracraniană. La bolnavi apar cefalee, vome, tulburări de fixare a memoriei, scăderea activităţii
şi voinţei. Bolnavii devin pasivi, apatici. Pot apărea convulsii epileptiforme. Neurologic se observă tulburări de
echilibru, nistagmus, diplopie. Tumorile talamice duc la tulburări de memorie, dezorientare temporo-spaţială,
indiferenţă, apatie, deficit intelectual, somnolenţă.
Dereglări psihice în t umorile regiunii sub teritoriale. Regiunea sub-tentorială cuprinde cerebelul, bulbul şi
protuberanta. Dereglările psihice se manifestă prin apariţia sindromului tulburărilor de conştiinţă cu
dezorientare, halucinaţii vizuale elementare, tulburări de memorie şi atenţie cu deficit intelectual. Se observă şi
modificări afective: euforie, depresie, iritabilitate. Neurologic apare hipotonie, ataxia mişcărilor, tremor
intenţional, disfagie, strabism, tulburări respiratorii. Tumorile cerebrale la copii se întâlnesc rar. Dereglările
psihice sunt mai sărace cu o psihopatologie mai redusă. Pe primul plan se observă dereglări de conştiinţă de tip
somnolenţă care se transferă într-un somn profund îndelungat. Copilul cu greu înţelege întrebările, răspunde
după o pauză, se observă încetinirea activităţii, o amnezie totală, uneori sindromul Korsacov. Creşte cefaleea,
apar vome întrerupte, scade vederea până la orbire. In alte cazuri, simptomul principal sunt crizele epileptice
(meningioma lobului frontal) cu stări delirante. Creşte deficitul intelectual.
Tratamentul este simptomatic. Se indică tratament de deshidratare, diuretice, neuroleptice, tranchilizante. Se
recomandă intervenţia neurochirurgicală cu înlăturarea tumorii.