S16: Tulburări psihopatologice în tumorile cerebrale

Tumorile cerebrale (TC) determină modificări neurologice, psihice, somatice prin: compresiune, iritaţie,
distrugere substanţă cerebrală, edem, tulburări de irigaţie.
HIC apare datorită formaţiunii tumorale, edemului cerebral şi hidrocefaliei;
Clinic:
- cefalee: apare precoce, frecvent dimineaţa, intensitatea şi durata cresc cu evoluţia bolii, se pot exacerba la
mişcările capului, tuse sau eforturi fizice crescute; dacă TC este mare, cefaleea este intensă, insuportabilă,
nu cedează la analgezicele obişnuite; poate dispare în stadiile avansate când apare atrofia optică;
- vărsături: precedate sau nu de greaţă, explozive, însoţesc exacerbarea cefaleei; după vărsături, cefaleea
dispare pentru o perioadă scurtă, determinată probabil de scăderea tensiunii intracraniene;
- bradicardia – frecventă în tumori de fosă posterioară;
- edem şi stază papilară: valoare diagnostică crescută pentru HIC; datorată afectării circulaţiei venoase ce
determină stază în venele retiniene cu edem papilar; e însoţită de înceţoşarea privirii uni/bilateral, apoi
scăderea treptată a acuităţii vizuale până la cecitate determinată de atrofia optică;
- tensiunea LCR: creşte treptat în HIC (uneori > 400cmc în poziţia culcat, N=25cmc); decompresia bruscă
poate duce la accidente grave prin antrenarea bulbului rahidian prin gaura occipitală, de accea se cere
prudenţă la puncţia lombară;
- manifestări psihice – nespecifice, depind de std TC: incipient: labilitate afectivă, scăderea capacităţii de
muncă, lentoare ritm ideativ şi activitate intelectuală; agravarea tulburărilor de atenţie duce la scăderea
capacităţii de fixare mnezică, creşterea latenţei răspunsurilor, dezorientare t-s ± modificări ale lucidităţii
(dacă se produc, au aspect de stări onirice); aspect cerebrastenic/pseudonevrotic + fenomene de
encefalopatie cu bradipsihie, bradikinezie, tulburări neurologice; sdr isteriforme: pareze şi paralizii
funcţionale care cedează la faradizări;
In TC predomină simptomele de intensitate nevrotică faţă de care bolnavul păstrează atitudine critică.
- uneori apar episoade de intensitate psihotică: sdr confuzive, dismnestice, pseudodemenţiale, depresive,
schizofreniforme, confuzia – 37% din cazuri, intensităţi diferite: obtuzie, torpoare, stupoare, comă;
- tulburări de orientare şi memorie, tulburări intelectuale, pseudodemenţiale, constituie tulburări confuzo-
demenţiale;
- tulburări de somn: frecvent hipersomnie, rar insomnie;
- uneori: sdr Korsakov: amnezie de fixare, fabulaţie, false recunoaşteri + perioade de dezorientare temporo-
spaţială;
- depresie – rar, dominată de astenie + abulie, lipseşte anxietatea;
- frecvent: stări de iritabilitate, labilitate emoţională;
- tulburări psihice grave pot avea aspect schizofreniform cu idei delirante.
Fiziopatologie: ptr std confuzo-demenţial – HIC care acţionează asupra trunciului cerebral; efectele HIC
diferă în funcţie de vârstă: tineri: domină confuzia; vârstnici: sdr dismnezice; la evoluţie îndelungată, duc la
demenţe;
în dezvoltarea simptomelor psihotice, au importanţă: rapiditatea dezvoltării TC; modul de expansiune; tipul
TC (apar tulburări psihice mai frecvent la cei cu glioame decât meningioame).

Tumorile frontale predomină ca frecvenţă; tulburările psihice apar în 90% din TF şi la 43% ca prim
simptom;
sunt 3 grupe de simptome psihice:
1. Tulburările de caracter şi afectivitate:
- rar depresie, frecvent euforie, optimism, limbaj preţios, expresii ironice, cu conţinut pornografic,
calambururi, jocuri de cuvinte; deficite intelectuale cu aspect de puerilism, scăderea simţului moral= sdr
Moria;
- trebuie făcut diagnosticul diferenţial cu hipomania: în Moria euforia este absurdă, puerilă, netransmisibilă,
contrastează cu indiferenţa, deficitul intelectual şi starea somatică gravă; uneori poate apare sdr schizofrenic
isteroid sau depresie care alternează cu manie asemănătoare tulburărilor afective bipolare, în fazele
incipiente – predomină excitaţia psihică; apoi, după comprimarea lobului frontal de partea opusă, apare sdr
pseudodemenţial; tulburările afectivităţii, frecvent în tumori de girus cingular; ablaţia tumorii duce la
dispariţia simptomelor pseudodemenţiale.
1
2. Tulburări confuzivo-pseudodemenţiale:
- tulburări de atenţie, amnezie de fixare, dezorientare mai ales spaţială (apraxie de orientare spaţială);
- treptat, se instalează un sdr de torpoare cu indiferenţă, mimică imobilă, inexpresivă, bradipsihie, scăderea
activităţii, bizarerii, excentricităţi; elementele confuzive uneori scad în intensitate, când se evidenţiază
deficitul intelectual cu comportament inadecvat, formându-se un sdr pseudodemenţial asemenea paraliziei
generale progresive; localizarea orbitară duce la tulburări de activitate, akinezie, lipsă de iniţiativă, apatie; în
cazuri grave, pacientul este imobil, străin de ambianţă, nu răspunde la întrebări – poate semăna cu catatonia;
dezvoltarea tumorală pe suprafaţa laterală a lobului frontal dă tulburări intelectuale.
3. Tulburări paroxistice: halucianţii vizuale, auditive, olfactive elementare sau complexe, izolate sau fac
parte din sdr de automatism mental/confuziv cu dezorientare t-s.
Simptome neurologice: sdr piramidal apare precoce şi se manifestă de la hiperreflexie osteotendinoasă, până
la hemiplegie brahio-facială; dacă leziunea este în emisferul dominant, apar tulburări de vorbire, baraj
verbal, disartrie, alexie, agrafie; rar apar tulburări de tonus cu mişcări anormale + reflexe de apucare,
agăţare; ataxie cu tendinţa căderii pe spate, semne vestibulo-cerebeloase (dismetrie, adiadocokinezie,
asinergie); dacă e lezat nervul optic, apare sdr Forster-Kennedz: atrofie optică unilaterală cu scotom central,
scăderea acuităţii vizuale, anosmie ipsilaterală, edem papilar controlateral;
Ex EEG: unde Δ polimorfe, frecvenţa de 1-3 c/sec, amplitudine 100-150μV în regiunea frontală;
Pneumoencefalografia: sistem ventricular asimetric, deplasat, uneori imaginea tumorii.

Tumori de corp calos

- tulburări psihice în 100% din tumorile de corp calos;
- Sdr psihic: Tulburări ale memoriei de fixare, ale proceselor asociative, labilitate afectivă, dezinteres,
comportament bizar;
- Apoi apar confuzia, deteriorarea intelectuală, apatie, indiferenţă, somnolenţă, torpoare, dezorientare t-s;
aspect ondulant al simptomatologiei cu agravări şi ameliorări repetate;
- stare confuzională – mai accentuată în tumorile de ½ anterioară corp calos, cu aspect stuporos, păstrează
funcţiile vitale, pot avea comportament normal;
- aprosexia – element important de diagnostic diferenţial între tumorile de corp calos şi cele frontale;
- în 40% - tulburări de tip confuzo-demenţial = tulburări de memorie, dezorientare, confuzie; când există
tulburări psihice minore – tablou clinic dominant de fenomene pseudobulbare cu parapareze, tulburări de
vorbire, râs şi plâns spasmotic, apraxie; uneori, tumorile de corp calos se dezvoltă fără tulburări psihice.

Tumori de lob temporal

-caracteristice sunt tulburările psihosenzoriale paroxistice pe fond de alterare a conştienţei;
1. Tulburări psihice paroxistice
- halucinaţii elementare/complexe gustative, olfactive (cu conţinut neplăcut), auditive, vizuale, vestibulare;
apar paroxistic în crize; se pot asocia (mai ales auditive cu vizuale); halucinaţiile vizuale: frecvent complexe,
mobile, figurative, scene animate proiectate în partea opusă tumorii, asociate cu hemianopsia omonimă
(diagn dife cu tum occipitale care sunt cu halucinaţii vizuale elementare); halucinaţiile se repetă stereotip,
pot apare ca aură epileptică, ce precede debutul unei crize generalizate/echivalenţe epileptice; au caracter de
halucinoză – pacientul sesizează caracterul patologic al halucinaţiei; halucinaţiile onirice pot apare pe fond
confuzional;
- uneori apar automatisme psihomotorii: mici automatisme: plescăit buze, mişcări masticaţie care, alături de
absenţe, formează falsele absenţe temporale; mari automatisme: acte dispraxice/eupraxice (fuga),
automatisme ambulatorii nocturne/diurne, însoţite uneori de excitaţie, comportament bizar/acte antisociale;
- criza uncinată – criză epileptică cu aură formată din halucinaţii olfactive, gustative, vizuale, rar auditive,
tulburări de schemă corporală, pierdere de conştienţă, frecvent fără convulsii; alteori criza este
înlocuită/urmată de teamă, groază, atitudine şi mimică împietrită de care pacientul îşi dă seama deşi
conştienţa este alterată; retrăieşte scene din trecut, are senzaţii de deja-vu/jamais vu, de înstrăinare; crizele
grave pot duce la convulsii generalizate=dreaming state (stare de vis);
- sdr afazice de tip senzorial (jargonofazia) apar în tumorile de emisfer dominant din regiunea temporală
posterioară; în tumorile de regiune anterioară, apar afazie de tip mixt cu predominanţă motorie.

2
2. Tulburări psihice permanente: confuzie, deficit intelectual; apar mai tardiv; uneori – tulburări de
comportament, labilitate emoţională, iritabilitate, agresivitate, acte de violenţă, uneori sdr Korsakov; rar
depresie precoce/tardivă;
3. Tulburări neurologice: hemianopsia omonimă de parte opusă leziunii, începe în cadranul superior şi se
extinde spre cel inferior; paralizia ipsilaterală completă/incompletă de oculomotor comun; tulburări
afazice de tip senzorial; pareză facială detip central/hemipareză; tulburări de echilibru, auz, inegalitate
pupilară, crize epileptice parţiale/generalizate.

Tumori parietale sdr parietale pure rar în tumori pentru că frecvent sunt glioame care invadează regiunile
vecine (mai laes trunchiul cerebral) ce dau simptomatologie complexă;
a. Manifestări paroxistice:
- tulburări somatognozice (de schemă corporală): sentimente de absenţă a unei părţi din corp, iluzie de
transformare corporală, de deplasare corporală, de membru fantomă (3 braţe); apar de obicei ca
aură/echivalenţă epileptică;
- dacă leziunea este în emisferul dominant şi se extinde spre occipital, apare sdr Gertsmann: agnozie
digitală cu confuzie dreapta-stânga, acalculie, agrafie;
- tumorile în emisferul parietal drept dau dispariţia hemicorpului paralizat (hemiasomatognozia); tot în
leziunile emisferului minor: anosognozia (ignorarea bolii), ansosdiaforia (indiferenţa faţă de boală) – sdr
Anton Babinski – diagnostic diferenţial cu demenţa;
- în glioamele parietale drepte: apractognozia: tulburări de recunaştere a unei părţi din corp; apraxia
îmbrăcatului; tulburări vizuoconstructive; agnozie spaţială unilaterală; pierdere de memorie topografică.
halucinaţii elementare; apraxia ideomotorie: leziuni de emisferă majoră; recunoaştere obiect, ştie la ce
foloseşte dar nu mai ştie succesiunea de gesturi pentru a folosi obiectul;
- afazia senzorială: leziunea emisferului dominant; nu recunoaşte semnificaţia simbolică a cuvântului;
foloseşte alte cuvinte în locul celor potrivite = parafazie; inventează cuvinte = jargonofazie.
b. Tulburări psihice permanente: stări confuzivo-demenţiale, modificări de dispoziţie, caracter; uneori:
inerţie, indiferenţă la fenomene apraxo-agnozice, labilitate emoţională, elemente depresive mai ales la
debut, rar stări euforice
c. Semne neurologice:
- crize jacsoniene senzitive (senzaţii de amorţeală, parestezii) – au valoare localizatorie dacă nu sunt urmate
de convulsii
- tulburări de sensibilitate permanente: astereognozia (în tumorile de regiune supero-posterioară parietală),
agnozia tactilă; frecvent hemipareză discretă + amiotrofie distală moderată membre superioare +
hemianopsie omonimă în cadran inferior;

Tumori de lob occipital frecvenţă scăzută - <5% din tumorile cerebrale; fenomene psihice în 56-66% din
tumorile occipitale;
- tulburări psihice: tulburări confuzive cu amnezie de fixare, confabulaţie, halucinaţii vizuale, false
recunoaşteri, agnozie vizuală;
- tulburări confuzive: de la torpoare la confuzie gravă, cu amnezie de fixare, anomie (dificultăţi de a găsi
cuvinte), confabulaţii sau amnezie continuă (pierdere amintiri pentru o anumită perioadă), cu un aspect
asemănător cu presbiofrenia;
-tulburări senzoriale:
 halucinaţii vizuale în câmp hemianopsic opus – în leziunile de faţă internă lob occipital sunt
elementare faţă de cele din tumori temporale şi temporo-occipitale;
 în leziuni de convexitate lob occipitale – halucinaţii vizuale complexe care se repetă stereotip, pot fi
urmate de convulsii generalizate; au caracter de halucinoze;
 agnozia vizuală = cecitate psihică – când leziunile sunt în ariile 18 şi 19; văd, depăşesc obstacolele
dar nu identifică obiectele (văd dar nu ştiu ce văd);
 cecitatea corticală – prin atingerea câmpului 17 (aria de proiecţie senzorială a vederii); e o boală rară;
bolnavul nu vede, dar nu ştie că nu vede, pentru că a pierdut capacitatea de a compara pentru a stabili
dacă imaginile vizuale există sau nu.

3
  dacă există leziuni distructive unilaterale, apare hemianopsia omonimă (controlaterală tumorii) cu
conservarea vederii maculare + durere supraorbiară; leziune dublă duce la cecitate corticală ±
păstrarea vederii centrale;
- uneori – apar crize comiţiale, tulburări de echilibru nesistematizate, paralizii de nervi cranieni;
- în tumorile spre convexitatea lobului occipitale stâng, apar afazia, agnozia vizuală, alexia;
- semnele de HIC (cefalee, vărsături, stază pupilară) sunt precoce.

Tumorile de bază a creierului sunt tumori de hipofiză, regiune infundibulo-tubară, hipotalamus, regiune
mezencefalică şi ventricul III;
- tulburări psihice: somn prelungit; tulburări de conştienţă până la obnubilare cu confuzie cu dezorientare t-s
deşi poate răspunde la anumiţi stimuli; uneori starea confuzivă e asemănătoare sdr Korsakov; halucinaţii
particulare asemănătoare celor pedunculare: bolnavul asistă cu indifenreţă la ele şi le recunoaşte caracterul
patologic; crize onirice: dezorientare, false recunoaşteri, tulburări de atenţiei, amnezie parţială; tulburări
afective: indiferenţă, uşoară depresie/excitaţie cu episoade de agitaţie p-m pe fond confuziv/demenţial; rar
simptomatologie psihică gravă cu aspect de demenţă (psihoze senile/PGP).
1. Tumori hipofizare sdr endocrin acromegalic + tulburări psihice: astenie, scăderea memoriei, scăderea
funcţiei intelectuale, tendinţe la depresie/euforie, irascibilitate, încetinirea mişcărilor, scăderea acuităţii
vizuale; depresia poate fi datorată unei tumori eozinofile, euforia unei tumori cromatofobe; uneori sdr
nevrotice; frecvent stări psihotice de tip depresiv, maniacal sau stări delirante; uneori delir paranoic;
infantilismul hipofizar: deficit intelectual, apatie, astenie, hipoplazie de organe genitale cu lipsa
caracterelor sexuale secundare;
2. Tumori infundibulare
somn profund (uneori câteva luni) uneori cu aspect de criză narcoleptică;
stare confuzională cu dezorientare t-s, halucinaţii vizuale, amnezie, apatie, labilitate afectivă, uşor deficit
intelectual, scăderea activităţii;
3. Tumori de epifiză: somnolenţă până la crize narcoleptice, tulburări afective (manie, apatie) ± halucinaţii
vizuale; la copii, apare sdr de macrogenitosomie precoce; tulburări neurologice: tulburări de motilitate
(pareze, parapareze), hipertonie musculară, tulburări de echilibru, suferinţe de nervi cranieni (paralizii n
oculomotor, paralizii supranucleare, paralizii mişcări de verticalitate globi oculari, ptoză palpebrală
bilaterală, hipocauzii); simptomatologie e determinată de HIC; tulburări endocrine – diabet insipid,
pubertate precoce, obezitate.
4. Tumori de ventricul III - precoce fenomene de HIC + tulburări psihice: tulburări ale memoriei de fixare,
fabulaţii, torpoare, indiferenţă, scăderea activităţii, scăderea voinţei; uneori: indiferenţă, delir de
persecuţie, tulburări de tip demenţial, exciataţie psihică; tulburări de comportament – asemănătoare cu
cele din tumori de lob frontal dar în ventricul III simptomatologia psihică apare independent de HIC;
tulburări neurologice: crize convulsive, modificări piramidale uni/bilaterale, deficit motor
(hemipareză/plegie), hipertonie extrapiramidală, tulburări de echilibru, nistagmus, diplopie, exoftalmie,
afazie, hiperestezie pe teritoriul trigemenului.
5. Tumori talamice: duc la tulburări de memorie, apatie, dezorientare t-s, aprosexie, indiferenţă, scăderea
iniţiativei, mişcări lente, somnolenţă, obnubilare, deficite intelectuale ce capată aspecte
confuzionale/demenţiale; tulburări neurologice: dispariţie reflex fotomotor ± abolire reacţie de
acomodare la distanţă; diplopie, scăderea acuităţii vizuale, hemianopsii, sdr Piranaud; dacă tumora se
dezvoltă de la periferie spre linia mediană, apar simptome pur neurologice fără tulburări psihice;
6. Tumori subtentoriale: tumori de fosă posterioră – tumori cerebeloase, bulbare, protuberenţiale;
apare precoce HIC (cefalee, vărsături, ameţeli, stază papilară) cu trecere rapidă de la stază papilară la
atrofie optică; treptat:halucinaţii vizuale elementare (frecvent în tumori ponto-cerebeloase ce comprimă
lobul occipital); tulburări de conştienţă, obnubilare, indiferenţă, apatie, tulburări de atenţei, memorie,
dezorientare t-s, deficit intelectual; tulburări afective: euforie, depresie, labilitate, iritabilitate; criza de
angoasă paroxistică (angoasa bulbară).
tulburări neurologice: apar mai târziu; hipotonie, asinergie, ataxie mişcări, hipermetrie, tremor
intenţional, vorbire sacadată, tulburări de echilibru cu lateropulsiune de partea tumorii şi nistagmus în
tumori cerebeloase; paralizii/pareze de nervi cranieni (perechi V, VI, VII), hemianestezii, paralizii ale

4
 mişcărilor asociate ochilor în tumori protuberenţiale, tumori bulbare: disfagie, disfonie, disartrie,
strabism, hipoestezie/hiperestezie, tulburări circulatorii, vărsături.

Valoarea localizatorie a diferitelor tulburări psihice

1. Tulburările de afectivitate şi comportament:
- sdr Moria: sugerează tumori frontale mai ales când comprimă ambii lobi; dacă se asociază
deteriorare intelectuală, se simplifică diagnosticul diferenţial cu sdr maniacal;
- stări depresive atipice cu apatie, inerţie, bizarerii comportamentale, manifestări histrionice –
sugerează tumoare subfrontală anterioară (mai ales dacă se asociază sdr Foster-Kennedy: hiposmie,
anosmie/crize convulsive);
- inhibiţie profundă a activităţii motorii – tumoră bilaterală în zona anterioară girus cinguli;
2. Tulburări confuzionale şi pseudodemenţiale:
- dacă se asociază mania – tumori frontale bilaterale/extinse în profunzime spre hipotalamusul
anterior;
- predomină fenomenele paralitice – tumoră fronto-caloasă;
- sdr demenţial cu evoluţie rapidă + tulburări de motilitate oculară – leziuni de talamus;
- hipersomnie + fenomene onirice – leziuni de ventricul III.
3. Sdr halucinator – lob temporal/frontal
- halucinaţii elementare + tulburări vestibulare – regiunea posterioară a creierului;
- halucinaţii complexe + crize uncinate + dreaming state – tumori temporale;
- halucinoză + leziuni perechi III nervi cranieni – afectare pedunculară;
- apraxie + agnozie – zona parieto-temporo-occipitală emisfer minor;
- evoluţie rapidă + semne precoce de HIC – glioame;
- evoluţie lentă cu simptome psihice + neurologice faţă de care pacientul are o atitudine critică –
meningioame.