S28.

Sindroame comportamentale asociate unei dereglari fiziologice: tulburari ale

instinctului alimentar si sexual, ale agresivitatii si cele ale somnului.

TULBURARILE INSTINCTULUI ALIMENTAR

ANOREXIE NERVOASA F50.0 == conditie severa si potential letala, caract prin imag corporala perturbata
si lim drastice dietetice, autoimpuse, care de regula duc la malnutritie; 5-18% mor.
DSM
A. refuzul de a mentine G corporala la/deasupr G minime pt etate si inaltime (G sub 85% din cea expectata);
B. frica intensa de a nu lua in G sau de a deveni gras, chiar daca e subponderala;
C. perturbarea modului in care e perceputa G, negarea gravitatii G actuale scazute, influenta exagerata a G in
autoevaluare.
D. la femei postmenarhice, amenore (>3cicluri absente consecutiv).
De tip restrictiv (nu binge regulat)/ tip binge /evac fortata (binge sau prin varsaturi, laxative, diuret, clisme).
ICD tulb caract prin pierderea deliberata in G, indusa/sustinuta de pac; frecv la adolescente si fete tinere; se
asoc cu modif sec endocrine si metabolice si tulb ale fct corporale.
Diagn: toate criteriile urm:
a. G corp<15%g asteptata, prepubertar nu se ajunge la G normal pt perioada de crestere;
b. scaderea g este autoindusa: vome, purgatii, diuretice, excerc excesive, util de anorexigene;
c. distorsiunea imaginii corporale - teama de ingrasare persista ca idee supraevaluata, pac impunandu-si un
prag de G scazut ;
d. tulb endocrina globala - amenore (except aparenta la femeile care au menstre vaginale dator ACO),
pierderea potentei si interes sexual masculin; se asoc cu ↑GH, ↑cortizol, anorm ale secr Ins.
e. in caz de debut prepubertar - intarzierea secventei evenim pubertare/ oprire (intarzierea dezv OGE).
Epidemio: preval la F= 0.5 -3.7%; debut 10-30 ani, asoc frecv cu evenim stresant; la pers cu ocupatii ca
balet, moda etc si in tarile dezvoltate.
Etiologie:
1. biologic: genetic:MZ>DZ; incid fam ↑ a depresiei, dep de alcool sau tulb alim, neurochim: ↓
MHPG,↓activ NA si ↓activ opioizi endogeni dator inanitiei; RMN: deficit volum subst cenusie cerebr in
timpul bolii. Predisp genetica poate constit un factor.
2. psihologica: rct fata de exigentele de independ. si fct sociala sau sex din adolescenta,
3. sociala: cultul „siluetei”in societate; rel stransa dar perturbata cu parintii.
Psihodinamica: incapac de separare psiholog de mame; frica de sarcina, pulsiuni sex sau agresive
reprimate.
Diag dif: cond med/ subst (cancer, tulb g-i- b. Crohn, sdr malabsorbtie, droguri); tulb depresiv (apetit +,abs
calc calorii, fără teama de ingrasare,nu petrurb imag corp), de somatizare (fara amenoree); bulimie nerv(scad
G rar >15%, asoc la 30-50% din pac dupa 2 ani de anorexie), TOC, fobie social, T cerebrale.
Evolutie: debut 14-18ani; 40% recuper; 30% amelior; 30% croniciz;
Complic: depres, elem obsesiv-fobice, inanitie, amenoree, constip, dureri abd, edem, anemie, aritmii,
deterior fct renala, osteoporoza.
Trat:in ambulator/ spitaliz: depres, risc suicidar, criza fam;trat in spital permite ↑in G, monitorizarea si trat
efectului infometarii, trat complic.Stab unei G dorite (mese supraveghaete, suplimente alim, alim pe sonda).
1.trat farmacol: frecv se opun, eficacit scaz; antidepres(40mg Fluoxetina/zi), ciproheptadina- sec creste G;
2.trat psiholog: psihodinamica individ inefic; Da de grup, TCC, de familie.

BULIMIA NERVOASA F50.2 = ingerarea epis, necontrol si compuls a unor cant mari de alim intr-o per
scurta de timp (binge), urmata de varsat autoind, laxat sau diur, de per de incetare a alim (fasting) sau de
exerc fiz intense (binge and purge).
DSM
A.epis recur de mancat compulsiv (binge). Un episod de binge se caract prin ambele:
1.mancatul intr-o anum per de timp (2ore) a unei cant de mancare > decat ar manca maj oamenilor
intr-o per simil ca timp si circumstante aseman;
2.senzatia de lipsa de control al mancat in cursul episodului;
B.comport compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii crest G: vars autoprov, abuz de laxativ,
diuretice, clisme,ex fizice, incetarea alim;
1
C.mancat compulsiv + comportam compensator inadecvat - ambele, in medie min 2*/ sapt, 3luni;
D. autoeval este in mod nejustif influentat de conformat si G corpor;
E.nu survine doar in cursul ep de anorexie nerv.
De tip purgativ (evacuator), tip de nonpurgare (neevacuator).
ICD
a. preocupare persistenta privind mancarea, foame intensa si irezistibila, pacientul cedand usor unor
episoade de supraalimentare ( cantit cresc de alim in perioade scurte de timp);
b. incercarea de a contracara efect de ingrasare date de alim prin voma autoprov, purgative, per alternante de
foame, droguri, diuretice, prepar de tiroida. Bulimicii diabetici pot ignora trat cu insulina.
c. psihopatolog: teama de ingrasare si fixarea unui prag ponderal net definit, mult sub G premorbida.
Preval la F =1-4%; debut 16 -18 ani; B:F=1:10; frecvent istoric de episod anterior de anorexie nv.
Etiologie
a. biologica: activit si turn- over ↓ale NA si 5HT; endorfine↑ la cele care-si prov varsaturi; istoric familial:
depres, obezitat;
b. sociala idealul feminin - a fi zvelt; paciente orientate spre realizare;
c. psihologica: extroversie, mânioase, impulsiv (fata de anorexie); frecv - anx, depres, sinucidere; abuz de
alcool, shoplifting.
Psihodinamica - lupta pt separarea de mama este „jucata” in planul ambivalentei fata de alimente; fanteziile
sexuale si agresive sunt inacceptabile si exgurgitate simbolic.
Diag dif: anorexie, depresie, boli neurolog (T SNC, Kluver-Bucy, echivalente epileptice), tulb g-i ale tract
superior - cauze de vome repetate, TP borderline, depend alcool, delicte minore (furt din magazin).
Evolutie: debut 16-18 ani; ev – cronic, fluctuant, recuperare cu trat 60%, in 5 ani recadere 50%.
Complic: dezechilibr h-e, alcaloza metab, deterior smalt dentar, hipertrof gl parotide, cicatrici pe fata dorsala
degete, rupturi gastrice, aritmii.
Trat: 1.spitaliz. (pt dezechil h-e, alcaloza metab, risc de suicid, complic somat vitale);
2.farmaco: AD- eficienta >ca in anorexie (imipramina, desipramina, trazodona, IMAO, fluoextina);
3.psiholog: psihoterap individ, de grup, TCC.

TULBURARILE INSTINCTULUI SEXUAL

DISFUNCTII SEXUALE = perturb in proces ciclului de raspuns sexual sau prin durerea asociata cu raport
sexual.
-fazele ciclului sexual: 1. dorinta; 2. Excitatia - senzatia subiectiv de placere sex + modif fizio; 3. orgasm; 4.
rezolutie.
De specificat: tip innascut/dobandit; tip generalizat/situationale; dat fact psihologici/asoc de factori.

I. Tb dorinta sexuala
1. LIPSA/ PIERDEREA DORINTEI SEXUALE F52.0
DSM
A. fantezii sexuale si dorinta de activit sex persistent sau recurent deficitare/ absente (apreciere fct de etate,
context);
B. detresa / dificultate interpers marcata;
C. nu subst, cond medic, alta tulb mental.
ICD: pierderea dorintei sexuale (nu e secundara altei dific sexuale), nu exclude placerea sexuala sau
„desteptarea” ei, dar face mai dificila initierea ei.
Etiolog: protejarea de frici inconstiente legate de sex;
Factori determinanti: tulb anx, depresive, med psihotropa (deprimara SNC), perturbare excitatie, orgasm,
probl de imagine corporala.
Evolutie: tulb primara- debut pubertar; tulb dobandita – in perioada adulta: evenim de viata stresanta.
Diag dif: disfct sex datorita unei subst, cond med; TDMj, TOC, stres PT, probl ocazionale.

2. AVERSIUNEA SEXUALA F52.1

DSM
A. aversiune extrema, recurenta/ persistenta fata de contact sexual si evitarea tuturor contact sex genitale cu
un partener sexual;

2
B. detresa/ dificult interpers marcata;
C. nu alta tulb.
ICD
a. aversiune sex - perspectiva unei relatii sex e asociata puternic negativ cu teama, anx cresc;
b. absenta placerii sex - raspunsuri sexuale normale, exista orgasm, dar nu exista placere adecvata.
Complic: aversiune severa- atac de panica cu anx extrema, sentim de teroare, lesin, greata, ameteli.

II. Tb ale excitatiei sexuale

ESEC RASPUNS GENITAL F52.2 - tulb de excitare/ erectie
DSM
A. incapac persistenta/ recurenta de a atinge/ mentine pana la realizare activ sex un raspuns adecvat de
lubrefiere - turgescenta, respectiv o erectie adecvata la excitarea sexuala;
B. B detresa/ dific interpers marcat;
C. nu alta tulb, subst, cond medicala.
ICD: disfct erectila; uscaciune vaginala/absenta lubref
Etiologie: 1. feminin: conflicte psihogene; modif fiziologice; med antihistamin;
2. masc: dific interrelationale intre part; cauze psiholog: conflict oedipian, incapac de a avea
incredere.
Complic: 1. fem: contact sex dureros, evitare sex, perturb relatii; frecv + tulb ale dorintei sexuale, orgasm;
2. masc: tulb prim - cr; tulb doband - 30% remitere spontana.
Diag dif: subst, cond med; TDMj,TOC,stresPT.

III. Tb orgasmice
1.DISFUNCTIE ORGASMICA F52.3
DSM
A. intarziere/ absenta, persistenta/recurenta a orgasmului dupa o faza de excitatie sex normala;
B. detresa/dific interpers;
C.nu se dator altei tb de pe axa I, nu subst, cond med.
ICD: orgasmul nu apare/ foarte tardiv; situational sau invariabil (cu implicare factori somatici).
Etiologie: factori psih feminin - teama de sarcina sau de rejectie; ostilitate fata de barbati; sentim de
vinovatie leg de impulsuri, conflicte maritale.
Diag dif: cond med, subst, TDMj; probl ocazionale.

2.EJACULARE PRECOCE F52.4

DSM
A. ejaculare persistent/ recurenta la o excitatie sex minima, inaintea/ in timpul/in scurt timp dupa penetrare,
inainte ca pers sa si-o doreasca;
B. detresa/dific interpers;
C.nu subst (abstinenta opiace)
ICD: incapac de a controla ejacularea in mod suficient pt ca ambii parteneri sa se bucure de actul sex; sever:
inaintea penetrarii, in absenta erectiei.
Etiologie: frici inconstiente legate de vagin; rezultat al unei conditionari (experientele sex initiale ale
barbatului au fost in situatii in care surprinderea de altii ar fi fost stanjenitoare); mariaj stresant; predisp
biologic.
DD: subst, cond med, probl ocaz.

IV. Tb prin durere sexuala

TULB ALGICE SEXUALE
1. dispareunieF52.6 - durere genit recur/persist asoc cu actul sex, excluderea etiolog organice; uneori
istoric de viol, abuz sexual;
2. vaginismF52.5 - spasm involuntar persistent. Recurent al musc 1/3 externe vagin, care interfera cu actul
sex; penetrare imposibila/dureroasa; frecv la femei tinere cu atitudine negativa fata de sex, istoric de traum,
abuz, viol; evolutie cronica.

3
IMPULS SEXUAL EXCESIV F52.7 - nimfoman/ satiriazis; in ultima per a celei de-a 2-a dec de viata.
TRATAMENT
1. terapie sexuala orientata analitic: antrenarea abilitati comport sex + psihoterapie psihodinamica;
2. tehnici comportament: tinta - stabilirea/ restab comunicarii verbale si sex intre parteneri, exerc specifice.
*exercitii initiale: interactiuni verbale; scadere rezistente; focalizare asupra senzorialului; discutia probl,
insatisfactiilor aparute; ulterior - stim generala.
*tehnici specifice: vaginism- dilatare orificiu vaginal; ejaculare prematura - tehnica de constrictie, stop-
start; disfct erectila - masturbare; tulb orgasmica primara - masturbare (vibrator);
*tehnici comportam: cazuri refractare, asoc terap maritala si cea sexuala.
3. biologica: Farmacoterapie - majoritate- in disfct sex masculine;
- tulb erectile si ejaculare precoce: sildenafil (viagra) - ↑flux sg penian, nu action in absenta stimularii sex;
CI – pers ce iau nitrati; alte vasodilat peniene - prostaglandine, alprostadil, ag α adr; SSRI si ADT
amelioreaza ejac prematura - prin efect secundar inhibare orgasm;
- aversiune sex: daca exista fobie fata de org genitale : SSRI, ADT;
Trat chirurgical: revascularizatie, implanturi peniene.

TULB ALE PREFERINTEI SEXUALE - parafilii

EXHIBITIONISM = expunerea org genitale in public; rara la femei.
DSM
A. >6luni, fantezii excitante sex, intense, recurente, pulsiuni sex sau comport implicand expunereaOGE;
B. pers a actionat conform acestor pulsiuni sau fantez determ dificult interperson.
ICD: tendinta recurenta/ persistenta de a expune OGE strainilor in locuri publ, fara intent unui contact mai
strans, ±excitatie; ±masturb. Debut<18ani; pers consid ca tendin e greu de controlat; dorinta de a surprinde;
vrea sa socheze femeile – reactia acestora este o confirm pt el ca penisul sau este intact.
Trat: pst orient spre constientiz, condition aversiva. Femeile tb sa-l ignore.

FETISISM = excitatie sexual prin obiecte neinsufletite (pantofi, par, artic de imbracam)
DSM
A. >6luni, fantezii, pulsiuni sex implicand uzul de obiecte inerte;
B. detresa/deteriorare semnif clinic;
C. obiectele fetis nu sunt limitate la articole de imbracaminte feminine utilizate in travestire sau la
instrumente destinate stimularii genitale.
ICD: utiliz de obiecte neinsufletite ca stimuli pt activarea sex si obtinerea satisfactiei sex; diagn:cand fetisul
e cea mai importanta sursa de stimulare sex sau e esential pt un rezultat satisfacator; comportam urmat
adesea de vinovatie.
Trat: psihoterapie orientata spre constientizare, conditionare aversiva; implozie - satiere masturbatorie –
pana cand isi pierde efectul masturbator.

FROTTEURISM = frecarea org genitale de corpul unei femei pt excitatie si orgasm

DSM
A. fantezii, pulsiuni sex, comport >6luni implicand atingerea sau frecarea de o pers care nu consimte;
B. pers a actionat conform acestor fantezii sau fanteziile determin dific interpers marcate.
Se produc frecvent in locuri aglomerate; frecvent B sunt pers pasive, neasertive.
Trat: psihoter orientata spre constientizare, conditionare aversiva; medicatie antiandrogenica., terapie de
grup.

PEDOFILIA = activ sexuala cu copii<13 ani; cea mai frecv parafilie

DSM
A. activ sex cu un copil sau cu copii prepubertari (<13ani);
B. pers a actionat conform fanteziilor sau acestea determina detresa marcata.
C. >16ani, cu >5ani mai mare.
ICD: preferinta sex pt copii prepubertari/ pubertari timpurii. Atractia pt o anumita gr de varsta, f=8-10ani;
b= mai mare; tip Exclusiv/ nonexclusiv; 95% heterosexuala.

4
-uneori tehnici complicate pt a avea acces la copii; comport pedofilic fluctueaza cu stresul; evol - frecv cr.;
risc ridicat de repetare; teama a pac fata de sexualitatea adulta; stima de sine scazuta.
Trat: se plaseaza intr-o unit de trat, psihoterapie orientata spre constientizare, condition aversiva; medic
antiandrogenica pt dim pulsiuniii sexuale.

MASOCHISM SEXUAL = placere sexuala derivata din faptul de a fi abuzat fizic sau mental sau de a fi
umilit
DSM
A.actul (real, nu simulat) de a fi umilit, batut, legat sau facut sa sufere in alt mod;
B. detresa sociala.
ICD = sado- masochism: preferinta pt activ sexuala ce implica utiliz durerii, umilirii, constrangerii. Debut
frecv la incep per adulte, ev cronic;
- creste severitatea acestor acte: accidente; defensa impotriva sentim de vinovatie legate de sex.
Trat: psihoterapie orientata spre constientizare; conditionare aversiva.

SADISM SEXUAL = palcere sexuala ce rezulta din cauzarea de suferinta mentala sau fizica unei alte
pers; la B,
DSM
A.acte (real, nu simulat) in care sufer fizica sau psih a victimei este excitanta sexual;
B. pers a actionat cf acestor pulsiuni cu o pers care nu consimte sau determina detresa interpers crescuta. -
deranjati de fantez lor/cu parten care consimte/ cu parten ce nu consimte; ucidere,viol.
Trat: pst orient spre constientiz.

FETISISM TRAVESTIC = imbracarea in hainele sexului opus; pentru excitare

DSM
A. >6luni, la un barbat heterosex, fantezii excitante sex, intense, recurente, pulsiuni sex implicand
travestirea;
B. detresa ; +/_ disforie sexuala/ disconfort in legatura cu identit sau rolul sexului.
ICD : imbracarea hainelor sex opus, in principal pt a obtine o excitatie sex. - la barbati heterosex; >1 articole
de imbracaminte; diferit de travestism transsexual - asociere clara cu stimularea sex si dorinta crescuta de a
indeparta hainele dupa orgasm.
Trat: psihoterapie orientata spre constientizare, conditionare aversiva.

VOYEURISM = excitatie prin privirea unor acte sexuale sau sexul telefonic.
DSM
A. actul observarii unei pers care nu suspecteaza nimic si care este nuda/ in curs de dezbracare/ in activ sex;
B. pers a actionat conform acestor pulsiuni sau fanteziile determina detresa.
ICD: tendinta recurenta/ persistenta de a privi pers angajate intr-un comport sex sau intim (dezbracare);
excitare sex - masturbare. - debut <15ani; evolutie cronica; de obicei se masturbeaza.
Trat: psihoterapie – constientizare; conditionare aversiva.

ALTE PARAFILII -copro/urofilie, zoo/ necrofilie, etc. Tratam - modif comportam, pst orient spre
constientiz.

ETIOLOGIE PARAFILII - necun: predispoz biologica reintarita de factori psihologici;

a.teoria psihanalitica: fixare in una din fazele psihosex ale dezv; efort de indepartare a anx de castrare;
b. teoria invatarii: invatare conditionata - actul parafilic s-a asociat cu excitatia sex in copilarie; - pers desi
isi propune nu reusesta sa se abtina.

TULB ALE IDENTITATII DE GEN

DSM
A.puternica si persistenta identificare cu sex opus (nu doar dorirea unui avantaj perceput cultural al faptului
de a fi de celalalt sex);
- la copii >4 din urmatoarele:

5
1. dorinta declarata repetat/ pretentia ca e de sex opus;
2. baieti; preferinta pt travestire; fete: haine tipic masc;
3. preferinte persistente pt roluri de sex opus in jocuri din imaginatie/ fantezii persistente de a fi de sex opus;
4. dorinta intensa de a participa jocuri tipice celuilalt sex;
5. preferinta pt companioni de joaca de celalalt sex.
-la adolescenti si adulti:
1.dorinta declarata de a fi de celalalt sex,
2.trecere frecv ca fiind de sex opus,
3.dorinta de a trai ca sex opus,
4.convingerea ca are sentim tipice celuilalt sex.
B. disconfort persistent in leg cu sex sau, ori sentim de inadecvare in rolul genului acelui sex; fete: refuz de a
urina sezand, nu doresc sa le creasca sanii, sa aiba menstruatie; baieti: penisul/ testicol sunt dezgustatoare;
adolescenti: preocupare pt debarasare de caractere sex primare si secundare;
C. perturbarea nu e concomitenta cu o conditie intersexuala somatica;
D. cauzeaza suf semnif clinic , prof, social, alte dom.
Se codif la copii/ adolesc sau adulti; se specif atractie sex pt B/F/ambele/nici un sex.
ICD
1. transexualism: dorinta de a trai/ a fi acceptat ca membru al sex opus+ senti de disconfort/inadecvare fata
de sex anatomic+ dorinta de a urma trat h, chirurgical; >2ani;
2. travestism cu rol dual: purtarea imbracamintii sex opus, in anumite perioade traire temporara ca membru
al sex opus, fara dorinta permanenta de schimbare; nu exista excitare sex la inversarea imbracamintii;
3. tulb de identitate cu propriul sex in copilarie: dorinta pervasiva de a fi sex opus = rejectie cresc a
comport/ imbracamintii atribuite sex atribuit;
Epidemio: senzatia de nemultumire fata de propiul sex biologic se numeste disforie de gen. Transsexualii
doresc trat biologic pt modificarea sexului lor biologic si pt dobandirea caract anatomice ale sexului opus. E
o tulb rara; rap B:F =4:1, aproape tt femeile cu tb de gen au orient homosex, barb - 50% homosex, 50%
heterosex, bisex si asexuala.
Etiologie: 1. fact biologici a. Testosteron - masculinizare creier; b. steroizi sex- influenteaza expresia
comport sex: T creste libidou si agresivit la fete; E scade libidou si agresiv la baieti.
2. fact psihosociali: absenta modelelor de rol de acelasi sex; incurajare comport copil implicit de catre cei
care il cresc sa se comporte ca si celalalt sex; abuz fizic, sexual.; mame deprimate sau retrase, trasaturi
temperamentale innascute - baieti sensibili, fete energice, agresive.
Diag dif:
1.fetisism travestic (in scopul excitatiei sexuale - dublu diagn);
2. SCH (delir);
3. cond intersex: sdr adrenogenital (hiperplazie SPR virilizant ); sdr Turner (lipsa crs X); sdr Klinefelter
(XXY); sdr de insensib la androgeni; hermafroditism, pseudohermafroditismul.
Evolutie: a. copii: variabila fct de varsta de debut si intensitate simpt;
b. adulti: evol cr, maj- tulb de identit de gen in copilarie, + TP borderline Tb depres; risc- mutilare OGE pt
fortarea deciziei terapeutice.
Trat: a. copii: imbunatatirea modelelor de rol, incurajare comport specific sexului.
b. adolescenti: dificil de tratat, trecere la act frecv, rareori au motivatie pt schimbare de rol de trans-gen
stereotipe.
c. adulti: psihoterapie – scop: sa se simta confortabil cu identitatea de gen pe care o doresc; trat hormonal –
in loc de cel chirur; interv chir : trial de 3-12 luni de purtat hainele sexului opus; dissatisfactia coreleaza cu
severitatea psihopatologiei preexistente; 2% se sinucid.

TULBURARILE DE SOMN
Somn = per reparat a org in care fcţ de veghe a conşt este suspend.; inves somn - polisomnografic: EEG,
EOG, EMG.
Stadii : cicluri de 90’ , 15-20 ptr adormire,
a)st de veghe - voltaj scaz, traseu variat f rapid;
b)somnolenta - alfa intamplatoare si rapide (8-12 c/s);
c)st 1: usoara incetinire (3-7c/s),unde teta;

6
d)st 2: continua incetinire, complex k(trifazice) (12-14c/s); inceput somn adevarat;
e) st 3: amplitudini mari, unde lente (D) 0,5-2,5c/s;
f)st 4: >50% unde delta pe EEG;
g)Somn REM - unde in dinti de fierastrau.
- 15-20min, adormire
- 45min; somn3,4: cel mai profund- 45min prima per REM (90min)
- repetare.
- somn REM – perioade mai lungi, cu disparitie st 3si4: inhib tonica a musc scheletice, scade conducerii fct
de hipercapnie resp, relativa polikilotermie, tumescenta peniana, lubrefiere vaginala, activ onirica cu mişc
oculare, mioză, relax, HTA, bradi/tahic, modif respir, erecţie, intrerupere REM- iritabilit.
Ins sec cond medicale (organice): orice cond dureroasa, lez SNC, mioclonus, dieta, alcoolul, interact ale
subst, b. endocrine, metab, infect, neo.
Ins sec unor cond psh sau de mediu (nonorganice): anxietate, modif de mediu, modif ritmului circadian,
depresie, TSPT, SCH.

A. DISSOMNII = perturb in cantit/ calitat/ momentului somnului, dat cauzelor emotionale.

1. Insomnia primara(non-organica)F51.0
DSM
A. acuza predominanta: dific in initierea/ mentinerea somn sau somn nereconfortant, >1luna;
B. perturb sau fatigab diurna - detresa/ deteriorare.
C. nu survine exclusiv in narcolepsie, tulb legate de resp, ritm circadian, parasomnie;
D. nu in alta tulb mentala;
E. nu subst/ cond med.
ICD
a. acuze: dificult de a adormi/ a ramane adormit/ calitate scazuta somn;
b. min 3 ori/sapt, >1luna;
c. preocupare privind lipsa de somn, preocup excesiva privind consecintele ei, atat noaptea cat si ziua;
d. cantit si/sau calit nesatisf somn ce determina disconfort cresc sau interfera cu funct sociala.
Evolutie: frecv debut brusc, in cursul unui stres, cu persistenta dupa rezolvare cauza initiala; frecv la F, pers
in varsta, cu tulb psh si dific socio-econ; asoc cu depresie, tensiune, iritabilitate sau anxietate diurna.
Trat: 1.tehnici de deconditionare - meditatie transcedentala - ex de relaxare, casete auditive, med sedativ-
hipnotica;
2 masuri nespecifice (igiena somnului): trezire la ora fixa; limitare timp petrecut in pat; evitare somn diurn;
evitare stimulare in cursul serii; cond bune de somn, nu stimul SNC, exercitii fizice, mese fixe si usoare, bai
fierbinti, relaxare, medit.

2. Hipersomnia primitivaF51.1
DSM
A. somnolenta excesiva >1luna/ recurenta, manif prin perioade prelungite de somn sau prin ep de somn
diurn aproape zilnic;
B. detresa;
C. nu e explicat de insomnie/ alta tulb somn/ cantit insufic de somn;
D. nu alta tulb mentala;
E. nu subst/ cond med.
ICD
a. somn diurn excesiv sau „atacuri de somn” care nu se justifica prin cant insufic de somn si/sau tranzitie
prelungita spre o stare de vigilitate deplina („betia somnului”);
b. zilnic >1luna/ per recurente si determina suferinta cresc, interfera cu activ sociala;
c. nu simpt auxiliare de narcolepsie (catalepsie, paralizii ale somnului, haluc hipnagogice) sau apnee
morfeica (oprirea nocturna a resp, sforait);
d. nu alta tulb med/ neurologica unda somnolenta diurna sa fie simpt.
Evolutie: debut 15-30ani, cu progresie graduala; fara trat – cronica; frecv in cadrul depresiei;

7
Dg dif cu narcolepsia: catalepsie, paralizia de somn, haluc hipnagogice, atacuri de somn irezistibile, somn
nocturn fragmentat; cei cu apnee morfeica au si obezitate, HTA, impotenta, afectare cognitiva, transp,
cefalee matinala; dat unei cond med gen: lez sau inf SNC, T, tulb metab, toxice, endocrine, postiradiere.
Trat: medicatie stimul - amfetam dim/ inceput seara.

3.Tulb ciclu somn + veghe F51.2

DSM
A. pattern de dereglare persist/ recurenta somn, ducand la somnolenta excesiva/ insomnie, ce se datoreaza
unei inadecvari intre orarul somn- vigilitate cerut de ambianta pers si pattern sau circadian;
B. detresa;
C. nu apare exclusiv in alta tulb de somn;
D. nu subst/ cond medicala. Tip: faza de somn intarziat, schimbare fus orar (jet lag), lucru in ture,
nespecificat, calitate N, dar timp nepotrivit.
ICD
a. pattern somn- veghe al individ nu e sincron cu ritmul normal pt o anumita societate si impartasit de
majorit oamenilor din resp spatiu cultural;
b. apar trairi individuale de insomnie in timpul perioadelor majore de somn si hipersomnie in perioada de
veghe, >1luna/ recurent;
c. cantit, calit, distribuire nesatisf in timp a somn- suferinta.
Evolutie: somn intarziat - din adolescenta; cu trat- ameliorare; lucru in ture - revenire la orar normal,
normalizare in 2 sapt; schimbare fus orar - resincronizare, necesar~1zi.
Trat: orar regulat de terapie prin lumina intensa care sa aduca cu sine noul ciclu de somn; melatonina- efect
incert. Autolimitante.

4. Narcolepsia: - tetrada = somnol diurna excesiva (atacuri irez de somn, sub 15 min, precipitate de activ
monotona sau sedentara, cu efect odihnitor = naps) + cataplexie (slabic musc/paralizie ms, fara pierd
constientei, declansata de ras, manie, sex, excitatie, activ fiz) + paralizie hipnica ( paral tempor cel mai frecv
la trezire, sub 1 min, pers e constienta) + haluc hipnag.
Narc constituie o anormal a mec care inhiba somnul REM (SOREMP – aparitia REM la 10-15 min dupa
instal somn); se asoc cu misc period ale picioarelor, apnee hipnica predom centrala, latenta scurta a somn, tb
mem, simpt ocul, depr; debut insid, < 15 ani; tulb cr, fara remisiuni majore.
Trat: ora regulata de culcare; somn diurn, măs de siguranta, stimulante ziua – modafinil, propranolol; ADT
si IMAO pt cataplexie.

5. Tb de somn legate de resp:

- apnee hipnica obstruc: B varstnici, obezi, sforait zgomotos intrerupt de apnee (10-20sec); somnolenta
diurna extrema, cefalee matinala intensa, confuzie, depresie, anxietate, HTA, aritmii, IC dr, edeme perif;
trat: CPAP nazale, faringopalatoplastie, reduc G, AD triciclice care reduc pe REM
- apnee hipnica centrala: rar; intreruperea fluxului aerian sec absentei efortului resp; ventil mec sau CPAP
- hipoventilatia alveolara centrala: ventil dimin in care anomalia resp apare sau se inrautateste marcat numai
in timpul somnului si in care lipsesc episoadele apneice semnif; disfct ventil se caract in timpul somnului
prin rata resp inadecvata; pac poate deceda in timpul somnului; trat ventil mec.

6. Dissomniile NAM -
-Tb prin miscarea periodica picioare (mioclonus nocturn): misc stereotipe pic la 30s, fara convuls, la pac
>55 ani, treziri frecv, somn neodihn, somnol diurna; trat clonazepam, opioide, levodopa.
- sdr picioarelor nelinistite: senz neplacute, dispar prin miscare pic, trat – BZD (clonazepam), opiacee
- sdr Klein- Levin: hipersomnol period; B tineri, dorm cateva sapt excesiv, se trezesc numai ca sa manance,
hipersexualitate, ostilitate extrema, atacuri urmate de amnezie, normali interepisodic, poate dispare spontan;
trat cu stimulante (amfetamine, metilfenidat), litiu.
- sdr asoc cu menstruatia: hipersomnie; consum vorace de alim,
- somn insuficient; somnolenta diurna, iritabil, capac de conc↓, la pers ce dorm putin,
- betia hipnica: incapacit de a deveni alert o per indelungata dupa trezirea din somn; nu are trat,
- insomnie de altitudine (hipoxie); acetazolamida scade hipoxemia.

8
B. PARASOMNII = evenimente episodice anormale ce apar in somn.

1.COSMARUL (anx de vis) - in somnul REM, evoc f amanuntita, vis inspaimantator, cu anx, vocaliz,
motilit si descarc autonoma.
DSM
A. desteptari repetate din perioada de somn major sau din atipeli cu evocarea imediata a unor vise intense si
extrem de terifiante - mai ales in a doua jumat noapte;
B. la desteptarea din vis pers devine rapid orientata si alerta;
C. experimentarea visului/ perturbarea de somn - detresa;
D. nu apare exclusiv in alte tulb/ cond medic.
ICD: a. ~A;
b.rapid orientat si vigil la trezire;
c. disconfort marcat.
Etiologie: pot deveni sursa de preocupare si detresa;
Trat: nu exista trat specific, BZD.

2. TEROAREA DE SOMN/pavorul nocturn - la copii, trez brusca cu anx intensa, hiperstimul autonoma,
misc, plans, in somn prof non-REM, amnez, debut 4-12ani: rezolv spontana in adolescenta; 20-30ani: ev
cron.
DSM
A.episoade recurente de desteptare brusca din somn, deseori in prima 1/3 a episod de somn major, incepand
cu un tipat de panica;
B. frica intensa si semne de excitatie vegetativa la fiecare episod;
C. lipsa relativa de reactiv la efectul altora de calmare;
D. nici un vis nu e evocat in detaliu si exista amnezie pt episod;
E. detresa;
F. nu subst/ cond med.
ICD
a. 1/ mai multe episoade de trezire, ce incep cu tipete de panica, caract de anx intensa, motilitate corporala si
hiperactiv vegetativa;
b. ep de trezire, fara contact adecvat cu ambianta, dureaza 1-10min si apar mai ales in prima 1/3 a noptii;
c. relativa non-respondenta la efectul altora de a influenta evenim si sunt urmate de mai multe minute de
dezorientare si perseverari motorii;
d. amintirea evenim scazuta - absenta/ limitata;
e. nu tulb somatica.

3. SOMNAMBULISM F51.3 -frecv la copii, părasirea pat, amnez evenim, în somn prof non-REM, in
prima 1/3 a nopţii, potenţ primejd.
DSM
A.episod repetat de sculat din pat in timpul somnului si mers imprejur, mai ales prima 1/3 perioada somn
major;
B.pers are o fata rigida, inexpresiv, relativ nonreactiva la efort de comunic si poate fi destept cu mare
dificult;
C.amnez pt episod;
D.timp de mai multe min dupa destept din episod de somnambulism, nu exista deterior activ
mentala/comport;
E.detresa;
F.nu subst/cond.
ICD
a.1/mai multe episoade de ridicare din pat in timp somn si hoinareala (prima 1/3somn);
b.facies inexpresiv, privare fixa, nu raspunde la efort de comunicare;
c.amnezie episod;
d.nu afectare activ mentale/ comport dupa trezire;
e.nu tulb mentala organica.

9
Trat: medic ce suprima st 4 somn - BZD.

4. Parasomnii NAM (EEG fara anomal) - bruxism (in stad I; II - EEG N, tratam dentiere), tb comportam de
somn ( B varstnici, tb cr şi progres, frecv cauz neurol, trat – Clonazepam + Carba), Solilocvia, lovirea
capului (leganarea ritmica, inainte de somn), paraliz hipnica famil.

TULBURARILE AGRESIVITATII
- acte repetate, fara motivatie rationala clara care, in general, dauneaza intereselor proprii/ altora, nu rezista
impuls, puls, ademenirilor de a face ceva daunator; ±rezistenta constiinta; ± planificare comport respectiv;
- inainte act: tensiune, excitatie crescanda; dupa act: placere, satisfactie; ± remuscari, vinovatie.
Etiologie: necunoscuta; ±EEG anormal; dominanta cerebrala mixta; alcool; scade control impuls; psiholog:
trecere la act - leg de nevoia de exprimare.

1. TULB EXPLOZIVA INTERMITENTA

DSM
A.mai multe episoade distincte de incapacit de a rezista impulsurilor agresive ce duc la acte agresive severe
sau la distrugere de proprietati;
B.grad de agresivit manif e disproportionat flagrant in raport cu orice stresori psihosociali precipitanti;
C. nu alta tulb/ cond med/ subst.
ICD: apartine alte tulb obiceiuri si impulsuri.
Diag dif: delirium; dementa; tulb de pres; manie; SCH; comport intentional; simulare.
Trat: 1. medicam: anticonvulsiv - carba, Li; serotoninergice - SSRI, buspirona, trazodona; NU BZD-
dezinhibitie - agravare. 2.psiholog: suportiva, familiala, fixare de limite.

2. CLEPTOMANIA
DSM
A.incapac recurenta de a rezista impulurilor de a fura obiecte care nu sunt necesare pt uz personal sau pt
valoarea lor monetara;
B. senzatie de tensiune imediat inaintea comiterii furtului;
C. placere, usurare in timpul comiterii furtului;
D. furtul nu e comis pt a exprima furie/ razbunare si nu e raspuns la o idee deliranta/ hal;
E. nu tulb de conduita/ ep maniacal.
ICD : esuarea repetata a controlului impulsurilor de a fura obiecte (nu pt uz pers); obiecte : aruncate/ date
mai departe/ stocate.
-tulb egodistona; evolutie: sporadica, epis, cronic.
Diag dif: simulare, pers antisoc, tb de conduita, ep maniacal; SCH, dementa.
Trat: pst orientata spre constientiz, comportam; uneori eficiente: SSRI, ADT, trazodana, Li, valproat.

3. PIROMANIA
DSM
A. punerea deliberata si intentionata a focului > 1 ocazie;
B. tensiune/ excitatie afectiva inainte act;
C. fascinatie/ interes/ curiozitate pt foc si contextele sale siutationale;
D.placere/ usurare cand pune foc sau cand asista/ participa la inlaturare consecinte;
E. activ nu e facuta pt beneficiu financiar/ expresie a unei ideologii socio-politice/ ascunderea unei activ
criminale/ raspundere la idei delirante sau hal/ deteriorare judecata.
F. nu tulb de conduita/ ap maniacal/ person antisociala.
ICD
a. repetate acte de incendiere fara motiv evident (castig, razbunare);
b. interes crescut privind incendiile;
c. tensiune crescanda inaintea actului si excitatie intensa dupa;
- pot determina prejudiciere proprietati, consecinte legale, vatamare corporala, pierdere de vieti;
Trat: terapie orientata spre constientiz, comportam, necesita supervizare atenta.

10
4. JOCUL DE SANSA PATOLOGIC
DSM
A. comport dezadaptativ de joc de sansa persistent/ recurent, >1 din:
1. preocupare de joc de sansa;
2. necesita sa joace sume de bani crescande pt obtinerea excitatiei dorite;
3. eforturi repetate infructoase de a controla/ scadea/ stopa jocul de sansa;
4. nelinistit/iritabil cand incearca sa reduca;
5. joaca pt a scapa de probleme sau pt scaderea dispozitiei disforice;
6. dupa pierderea banilor la joc, revine in alta zi pt a recupera;
7. minte membrii fam, terapeutul, altii pt a ascunde dimensiunea implicarii;
8. a comis acte ilegale pt a finanta joc de sansa;
9. a periclitat/ pierdut o relatie importanta, post, de cariera.
10. se bazeaza pe altii pt procurarea banilor necesari iesirii din situatia financiara disperata determinata de
joc.
B. nu explicat de episod maniacal.
ICD
a.episoade frecv si repetate de „joc de noroc” ce domina viata subiectului in detrimentul valorilor si
obligatiilor sociale, materiale si familiale;
b. dorinta intensa de a juca, greu de controlat + preocupari, idei, imagini joc;
c. persistenta de a juca creste in timp, in ciuda consecintelor negative.
- debut precoce in adolescenta; ev insidioasa, cr.- stres, depresie: cresc dorinta de a juca.
Trat: pst orientata spre constientizare; grup de suport format din pacienti; scop= abstinenta totala.

5. TRICOTILOMANIA
DSM
A.smulgerea recurenat par - pierdere notabila par;
B. sentiment de tensiune crescanda inaintea actului sau cand incearca sa reziste;
C.placere, usurare cand smulge parul;
D. detresa; E. nu alta tulb, cond medicala.
ICD : lipsa notabila par, repetate esecuri de a rezista impulsului de a smulge par.
Trat: 1. psihoterapie: constientizare, suportiva;
2. med: BZD, antidepresiv- SSRI chir daca nu exista depresie.
3. hipnoza.

11