Sub 4-Bazele biologice ale psihiatriei

Neurotransmitatorul reprezinta o substanta fabricata de celula nervoasa care, eliberata

in spatiul sinaptic ca raspuns la o stimulare (electrica, mecanica, chimica), are un efect
specific asupra unei alte celule.Neurotransmitatorii sunt subst biologic active purtatoare
de informatii pe care le transmit altor celule cu receptori specifici.Neurotrans sunt
secretati de celulele nervoase si eliberati in spatiul sinaptic. In creier au fost identificati
si receptori pentru unii neurohormoni, existind astfel posibilitatea eliberarii acestora in
circulatia periferica prin bucle feedback. Receptorii au fost gasiti si la nivelul butonului
presinaptic,care are rolul de a regla cantitatea de neurotransmitatori eliberata. Astfel,
actiunea neurotransmitatorilor, considerata a fi de scurta durata, este modulata de catre
alte substante care se numesc neuromodulatori. Acestia provoaca modificari de lunga
durata ale tonusului sinaptic, modulind astfel mediul inconjurator in vederea actionarii
altui neurotransmitator. Neurotranmițătorii se categorizează astfel:
1.Metaboliti ai acizilor aromatici: adrenalina (A);noradrenalina (NA);dopamina (DA);
serotonina (5 hidroxitriptamina) (5HT);histamina (HyS).
2.Aminoacizi cu rol–excitator:ac aspartic;ac glutamic;ac homocistic;-inhibitor:ac γ
aminobutiric (GABA);glicina;taurina;β alanina
3.acetilcolina
4.purine
5.peptide – subst P;somatostatina (SS);colecitokinina (KK);peptidul vasoactiv
intestinal(VIP).
Receptorii sunt structuri proteice membranare specializate, care constau dintr-un situs
de recunoastere si un efector. O subst care se ataseaza de receptor si activeaza
efectorul poarta numele de agonist,iar anatagonistul este o subst care se ataseaza dar
nu produce activare. Receptorii de pe suprafata celulara sunt grupati in 2 clase: cls I =
canale ionice cu poarta–ligand, activarea lor produce cresterea tranzitorie rapida a
permeabilitatii mbr si produc excitatia/inhibitia mbr postsinaptice. Ex: rec Ach nicotinici–
excitatori; rec GABA – inhibitori; cls II=produc efecte mai lente, sunt alcatuiti dintr-un lant
de peptide de 2 subunitati membranare si o bucla intracelulara care leaga prot G.
Sinapsa se caracterizeaza printr-o conformatie biochimica speciala care implica
neurotransmitatori, receptori, canale ionice, mesageri secunzi si reprezinta locul unde
au loc interferentele biochimice.
Neurotransmitatorii (NT) sunt eliberati in fanta sinaptica, inde se fixeaza pe rec
postsinaptici,produc depolarizare celulara si transmiterea impuls nervos.Fixarea NT de
receptorii presinaptici reprezinta mecanismul de autoreglaj (feed-back) al eliberarii NT
si scade eliberarea de noi cantitati de NT in fanta sinaptica.
Sistemul dopaminergic: Dopamina este extrem de studiata in prezent deoarece
activitatea ei a fost asociata cu aparitia tulb psihotice.Acest neurotransmitator este un
mediator relativ ubicuitar,a carui sinteza din tirozina are loc sub controlul tirozin-
hidroxilazei,fiind apoi stocata in veziculele presinaptice.Neuronii DA-ergici sunt grupati
in mai multe cai, acestea avand responsabilitati diferite si anume: a)calea nigrostriatala,
implicata in controlul motilitatii si reglarea miscarilor extrapiramidale; b)calea
mezolimbica controleaza comportamentul instinctual si comportamentul de recompensa
(senzatiile de placere). Aceasta cale este implicata in consumul de droguri, aparitia
halucinatiilor si a delirului din psihoze; c) calea mezo-cortico-frontala,care controleaza
functiile cognitive,are rol in medierea simpt pozitive si negative psihotice sau a efectelor
secundare cognitive din tratamentul cu antipsihotice; d)calea tuberoinfundibulara cu rol
in reglarea secretiei hormonilor hipofizari si mai ales a prolactinei; e)Calea diencefalo-
spinala cu rol in nociceptie.Exista un cuplaj functional intre caile a, b si c.
Nivelele neurofunctionale:1.mezostriatul dorsal reprezinta nivelul unde se realizeaza
jonctiunea functionala intre DA si Ach, responsabila de fenomenele deteriorative induse
de blocarea colinergica secundara/ consecutiva blocarii R D2 prin NL (neuroleptice)
tipice.Sdr extrapiramidal determinat de NL apare prin blocarea DA la acest
nivel.2.mezostriatul ventral prin care se realizeaza „contactul cu lumea”.3.mezolimbic:
impreuna cu sist mezocortical joaca un rol major in „focalizarea
comportamentului”.4.sist tubero-infundibular – influenteaza tulb de crestere si elib
prolactinei.
Implicatiile psihopatologice ale DA: Modif DA la nivelul corpilor striati determina:b.
Parkinson (prin scaderea dopa-decarboxilazei);cresterea dopa-decarboxilazei
determina cresterea DA asociata cu cresterea rec DA. In general, rec dA scad cu varsta.
La tinerii cu sch nr rec DA e mult crescut fata de o pers sanatoasa.
Receptorii dopaminergici: D1 si D2 prezenti in toate ariile dopaminergice, in special in
nucleul striat al carui functie principala e controlul functiei voluntare.Receptorii D 2 din
adenohipofiza implicati in secretia prolactinei, avand afinitate pentru
antipsihotice.Activarea D1 stimuleaza formarea de AMPc.Activarea D2 inhiba formarea
de AMPc.Receptorul D1 e exprimat in campurile terminale ale cailor nigrostriate si
mezolimbice,cu nivele ridicate in striatul dorsal, nucleul accumbens si amigdala. In
contrast, nivele mici de R D1 s-au gasit in zone ca pars compacta din subst neagra.Studii
electrofiziologice au aratat ca D1 este folosit in activarea D2 striatal pentru a atinge
potentialul maxim.R D3 se gaseste cu predilectie in sist limbic (accumbens) si este
implicat in controlul emotional si procesele cognitive, in patogenia sch, anormalitatea lor
influentand expresia clinico-evolutiva a formelor clinice de sch.R D4 se gaseste in
cortexul prefrontal, mezencefal, amigdala si trunchi, si in nucleul striat,fiind implicat in
mecanismele aparitiei sch.R D5 – in nc striat si aria parahipocampica.R D3 + R D4 se
considera a fi R D2 like.R D4 sunt mai frecventi in inima decat in creier. Postmortem, s-
au gasit nivele de R D4 in creierul pac cu sch, in special netratati.
Functiile DA dupa modelele patologice:
- termoreglare: hipertermia maligna si sdr neuroleptic malign
- motricitate: b. Parkinson
- reglarea emotiilor: depresia si mania, motivatia si recompensa
- fctiile cognitive: b. Alzheimer
- reglarea TA: agonistii DA (bromocriptina, LDopa) -> hTA ortostatica
- fctia neuroendocrina – regleaza secretia prolactinei si hormonilor de crestere;
neurolepticele (NL), prin actiunea lor pe DA, dau hiperprolactinemie =>
ginecomastie, galactoree, scaderea libidoului, anovulatie
- fctia vizuala
Astfel, sist DA disfunctional intervine in mecanismul patologic al unor boli psihice si
neurologice.Neurolepticele tipice blocheaza D2 determinand efecte extrapiramidale.
Neurolepticele atipice blocheaza D2+D3 cu efecte secundare reduse.Rolul DA discutat,
scaderea niv acidului homovanil mandelic (HVA) in LCR a fost propus ca elem de
apreciere a raspunsului la terapia cu antidepresive.Bromocriptina (agonist DA) are totusi
un oarecare efect antidepresiv.Hiperfunctia DA cu cresterea HVA in LCR a fost corelata
cu delirul.
Sistemul noradrenergic:Caile NA-ergice realizeaza proiectii de la nivelul lui locus
coeruleus pana la nivelul cortexului prefrontal, talamusului, hipotalamusului si sitemului
limbic. Aceste cai sunt notate ca fiind foarte importante pentru conexiunile pe care le
realizeaza la nivelul ariilor prefrontale si frontale, aspect care se regaseste si in
simptomatologia clinica (disfunctie cognitiva). Neuronii cu NA sunt organizati in nuclee
distincte in trunchiul cerebral cu originea in bulb si punte (nuclei A1, 2, 3, 7).La nivelul
locus coeruleus (A6) e cel mai important nucleu noradrenergic de unde trimite proiectii
spre neocortex, sist limbic, talamus, hipotalamus,formatiunea reticulata, cerebel. S-a
sugerat ca rolul NA este acela de a scadea rata descarcarilor spontane ale neuronilor,
crescand astfel responsivitatea la stimuli exteriori.La nivelul tractului mezencefalic se
realizeaza jonctiunea functionala NA / DA. Lobotomia frontala distruge transmisia
noradrenergica,iar compensator, apare pe termen lung o hiperactivitate dopaminergica
cu acutizari piramidale si agresivitate.Excesul de NA la nivelul zonei centrale a locus
coeruleus determina agitatia psihomotorie din psihozele endogene.Deficitul de NA din
zona ventrala poate realiza 2 tablori clinice: inhibitia catatonica si depresia
inhibata.Deficitul de NA in zona dorsala det alterarea cognitivo-motorie cu mobilitatea
motorie din sdr hiperkinetic, deficitul specific de atentie in sch (disprosexia prin
neimplicarea afectiva este un marker clinic de diagnostic).Sistemul NA paraventricular
e implicat in perturbarile grave din catatonie.Precursori endocrini hipotalamici devin
indicatori de predictie ai evolutiei sch catatonice si ai melancoliei stuporoase. Fascicolul
NA descendent este responsabil, prin deficit de NA, de tendintele antisociale si
hiperstenie.Dezaferentarea cailor NA bulbospinale poate explica moartea subita in
terapia cu neuroleptice (NL).Metabolitul principal al NA este MHPE (nu a fost dovedit
rolul modificarilor concentratiilor de NA si MHPE in LCR la depresivi).Activitatea NA
poate fi stabilita prin dozarea MPHE urinari, care insa poate proveni si de la alte surse
necerebrale (periferice). MPHE scade in depresie, in special cea bipolara si creste in
manie.
Sistemul adrenergic are originea in 2 grupe celulare: C1 – caudal si lateral in
complexul olivo-bulbar si C2 – in subst reticulata bulbara.Amfetaminele si derivatii
simpatomimetici cresc cantitatea de A si NA si scad recaptarea atat central cat si
periferic.Hiperactivitatea adrenergica determina:stimulare cu agitatie psiho-motorie si
efecte anorexigene prin implicarea hipotalamo-hipofizara cu promovarea unei
hiperactivitati tiroidiene.
Receptorii adrenergici: α1, α2, β1, β2 .
α1 sunt cuplati cu prot G stimulatoare si fofolipazaC det cresterea Ca2+ intracelular,α2 –
cuplati cu prot G inhibitoare det scaderea AMPc in cel tinta.Rec alfa 2 se subimpart in :
α2A, α2B, α2C.Rec β sunt cuplati cu prot G stimulatoare det cresterea AMPc in cel tinta.
Efectele stimularii α2 :blocarea elib NA postsinaptic;cresterea nr receptorilor NA
postsinaptic; scaderea coeficientului de eficienta a NA la niv fantei sianptice.Prin
interferenta jonctionala NA/Ach sunt influentate efectele α1 adrenergice:
vasoconstrictie, relaxare ms netezi, scaderea secretiei insulinei, favorizarea agregarii
plachetare. Efectele stimularii β1 :creste renina => HTA;stimularea fct cardiace;creste
lipoliza si cresterea acizilor grasi serici;excitatie centrala.
Toate aceste efecte pot fi corelate cu cardiotoxicitate si risc de moarte subita in terapia
cu NL.
Efectele stimularii β2:bronhoconstrictie, contractura musculara;anxietate;scaderea
tonusului ms neteda gastro-intestinala;tremor;cresterea K intracelular => scaderea K
extracelular => tulb de ritm cardiac;atacuri de panica (subst betablocante - propranolol
– efecte anxiolitice).
Sistemul serotoninergic:Caile serotoninergice au proiectii la nivelul nucleilor rapheului
median si dorsal, nc rafeului median si dorsal,sist limbic,nc caudat,scoarta cerebrala si
cerebeloasa, subst cenusie medulara.Struct noncerebrale cu cant importante de 5HT
sunt tubul digestiv,mastocite, trombocite,glanda pineala.Sinteza 5-HT deriva din
triptofan,care sub actiunea triptofan hidroxilazei(TRH) trece in 5-hidroxitriptofan,iar
acesta, in urma decarboxilarii,genereaza 5-HT.La nivel central,5-HT joaca rol de
neurotransmitator si participa la controlul si reglarea unor functii fiziologice
importante,cum ar fi: comportamentul alimentar,termoreglarea,controlul central c-
v,comportamentul emotional,activitatea sexuala,ciclul somn-veghe (considerat
hormonul somnului, actiune potentiala pe catecolamine),mec fiziologice cognitive
(procese de invatare), senzoriale, emotionale,autonome,neuro-endocrine. In
psihopatologie, perturbarea 5-HT e implicata in: aparitia tulb de panica,depresiei,tulb
obsesiv-compulsive,alcoolism,schizofrenie,tulb de conduita alimentara,demente ,abuz
de substante,tulb de stress,agresivitate,suicid,impulsivitate.
Unele subst halucinogene (de ex LSD sau tranchilizante) interfera cu medicatia
serotoninergica si demonstreaza implicarea acestui neurotransmitator in etiopatogenia
sch si psihozelor. Tipuri de receptori 5HT:-5HT1 cu 5HT1A, 5HT1B, 5HT1C (modificat
in 5HT2C), (Kaplan 5HT1A, 5HT1Da, 5HT1Db, 5HT1E, 5HT1F);-5HT2 cu 5HT2A,
5HT2B, 5HT2C, 5HT4;-5HT3.
Rec 5HT1A–cel mai studiat, situat pe mb postsinaptice si n serotoninergici;-
desensibilizarea lui cu SSRI cronic–ef antidepresive.5HT1D–in axonii terminali ai n
serotoninergici si neserotoninergici;actioneaza prin reducerea eliberarii de
neurotransmitator.5HT1E–studiat putin din cauza lipsei unor markeri selectivi.Este situat
in striat si cortexul entorinal.5HT1F– la fel ca 5HT1E,situat in nc rafeului dorsal,
hipocamp, cortex si striat.In plus, 5HT1D si 5HT1Fsunt exprimati in vasele cerebrale si
stimulati de sumatriptan (antimigrenos).5HT2A – crescut in neocortex si locatii periferice
(trombocite, ms neted).5HT2A si 5HT2C au contributie in actiunea antagonistilor de
serotonina-dopamina (clozapina, risperidona, olanzapina) prin ipoteza ca blocada
5HT2A se coreleaza cu eficacitatea terapeutica a acestor antipsihotice.5HT2C–crescut
in multe regiuni ale SNC, incluzand hipocamp, cortexul prefrontal, amigdala, striatul,
hipotalamusul si plexul coroid.Stimularea lor produce efecte anxiogene si
anorexice.Halucinogenele au efect agonist pe receptorii 5HT2.5HT3–legarea
serotoninei de acesti receptori permite pasajul ionilor de K si Na printr-un canal ionic
situat in complexul receptorului 5HT3.Produce efecte rapide excitatorii in neuronii
postsinaptici.Este exprimat in hipocamp, neocortex, amigdala, hipotalamus si nc motori
din trunchi. Extracerebral: situat in gl pituitara, ggl simpatici enterici si ggl
senzoriali.5HT4 – exprimati in hipocamp, striat, subst neagra, coliculii superiori si sunt
implicati in reglarea serotoninergica a cognitiei si anxietatii.5HT5 – prezinta 2 subtipuri:
5HT5A si 5HT5B, f omologi sunt exprimati in neocortex, hipotalamus, nucleii rafeului si
cerebel. 5HT6 – par a contribui la actiunile mai multor antidepresive sau halucinogene
si sunt exprimati in neocortex, striat si amigdala.5HT7–exprimat in hipotalamus si
talamus si se presupune ca ar contribui la modularea serotoninergica a ritmului
circadian.5HT este implicata in:1).depresie: deficitul transmiterii 5HT poate fi corectata
prin admin de antidepresive serotoninergice triciclice sau SSRI;2).schizofrenie:
implicarea receptorilor 5HT2 si 5HT3 in mec etiopatogenic al unor forme de sch explica
actiunea unor NL selective (ex clozapina);3).stari anxioase: tratamentul cu subst partial
agoniste pt 5HT1A (buspirona) e eficient in starile anxioase si potenteaza actiunea
SSRI;4).alcoolism;5).deficite cognitive, actiunea pe 5HT2 si 5HT1A si 5HT3 =>
stimularea functiei mnezice, ameliorareasomnului, anxioliza si efect antidepresiv cu
scaderea consumului etanolic.Metabolitul principal al 5HT–5 hidroxiindolacetaldehida
(5HIAA) ce pote fi dozat in LCR, plasma, urina scade in depresie. Scaderea cu 30% a
HIAA fata de normal -> factor predictiv pentru tentativa autolitica.
Mediatia colinergica isi origine in mezencefal de unde pornesc cai spre
talamus,hipotalamus, corpi striati, nucleii amigdalieni, cortex limbic.Exista 2 tipuri de
receptori pt Ach:receptori muscarinici(M) cuplati cu prot G (cu subtipurile:M1 – M5) si
canale ionice poarta-ligand nicotinice (cu subtipurile:α, β, γ...). Repartitia terminatiilor
colinergice in SNC este ubicuitara, fiind prezente aceste tipuri de receptori:M1,M3,M5
stimuleaza fosfatidil inozitolul turnover;M2,M4 inhiba adenilat ciclaza;M1–implicati in
procesele de invatare si memorare.Receptorii M4 striati implicati ca tinte probabile
pentru anticolinergicele folosite ca agenti antiparkinsonieni.M2 periferici regleaza ritmul
cardiac si contractilitatea.M3 mediaza contractia muschilor netezi si secretia
glandulara.Receptorii nicotinici se gasesc in nr mare in formatiunea hipocampica,
neocortex, subst neagra, aria tegmentala ventrala, nc rafeului dorsal, subst cenusie
periapeductala si somplexul colinergic bazal cortical.In neocortex, Ach are rol stimulator
in conditiile hipostimularii DA, NA si 5HT, realizand o jonctiune functionala complexa.In
sistemul hipocampic, jonctiunea Ach/DA pare sa raspunda de psihozele colinergice sau
atropinice.Anticolinergia determinata de unele antidepresive poate produce „blocada
colinergica” si fenomene deteriorative cognitive.Anticolinergicele scad tremorul si
rigiditatea, dar influenteaza putin ataxia.In perspectiva psihiatrica,anticolinergicele
accentueaza fenomenele deteriorative si negative prin blocarea colinergica prelungita
dar pot produce si fenomene psihotice corelate cu stimularea hipercolinergica ce apare
compensator la blocare DA indusa de NL.In schimb, balanta DA/Ach este reglata de
implicarea receptorilor M1 si M2.Acetilcolina(Ach) este sintetizata din acetil-CoA(AcoA)
si cholina sub actiunea cholin-acetiltransferazei,degradarea fiind enzimatica sub
actiunea acetil-cholinesterazei(AchE).
Acizi aminati
Ac gama-amino-butiric=GABA este principalul neurotransmitator,fiind prezent la nivelul
tuturor structurilor cerebrale, dar mai mult in subst neagra si nc cerebelosi profunzi, si
mai putin in trunchi si maduva.Are actiune inhibitoare pe SNC.Nu se gaseste in general
in neuronii periferici.Se gaseste in unele struct endocrine incluzand insulele β
pancreatice si ovare. Caile GABA-ergice:1.nigrostriata si palidonigrala (in ggl bazali);
2.nigrocerebeloasa; 3.interneuronala; 4.cortico-nucleara;5.striato-corticala.Cea mai
comuna functie a neuronilor GABAergici este de a concentra si rafina generarea
impulsului nervos a neuronilor de protectie care transfera informatia neurala de la o
unitate functionala la alta.Hipofunctia GABA apare i epilepsie, sdr extrapiramidale
(Parkinson, coreea Huntington).In schizofrenie, GABA controleaza jonctiunea DA/NA.
Scaderea activitatii GABA duce la cresterea eliberarii de DA si NA ceea ce favorizeaza
aparitia fenomenelor psihotice si agitatiei psihomotorii. Vulnerabilitatea primara a
transmiterii GABA e raspunzatoare pentru simptomatologia pozitiva, iar cea secundara
ptr simptomatologia negativa.Sdr extrapiramidal indus precoce de NL este indicator
clinic de risc ptr vulnerabilitate secundara.Transmisia GABA este implicata in depresie
prin deficit de NA, formele rezistente putand raspunde la agonisti GABA.Rec GABA sunt
postsinaptici, blocarea lor produce efecte anxiolitice, sedative si antiaritmice.
Exista 2 tipuri de rec: GABA A si GABA B.Receptorii GABA au mai fost implicati in:
anestezie;anxietate si tulb ale somnului;abuzul etanolic creste functia rec GABA;
benzodiazepinele si barbituricele active pe GABA A sunt cunoscute ca dezvoltand
toleranta si dependenta in folosirea pe termen lung.
Neuromediatori peptidici (NP)=sunt lanturi de aminoacizi din care doar anumite zone
sunt „portiuni active”;sunt inhibati de diferite substante ce blocheaza sinteza
proteica;au roluri multiple, putand modifica: TA, metabolismul hidric, perceptia durerii,
foamea, setea, temperatura, respiratia, comportamentul sexual si social;sunt
reprezentati de: substanta K, substanta P, angiotensina, TRH, oxitocina, vasopresina,
VIP, receptorii opioizi.
Angiotensina -implicata in diverse mecanisme neuro-endocrine centrale: generarea
ritmului intracelular si moartea celulei;nictemeral, neurosecretia si focalizarea
transmisiei sinaptice adrenergice, aparitia senzatiei de sete, reglarea echilibrului hidro-
electrolitic cerebral.
Substanta P-are actiune neurala de tip polarizant, excitator;implicata in etiopatogenia
unor efectiuni neurologice (b Parkinson, b. Huntington) si psihoze.
Enkefalinele-pot fi utilizate in schizofrenie.Nalotanul, prin efect agonist D1 poate fi
antipsihotic in tratamentul formelor de sch
TRH – efecte bine in depresiile endogene
ACTH – util in tratamentul unor demente
Peptide opiacee endogene
- clasa de NP legate de receptorii membranari ptr morfina si reproduc o serie de
efecte agoniste cu acestea
- dispun de receptori specifici
- actiunea lor asupra SNC e similara cu a morfinei
- vulnerabilitatea sist endorfinic si absenta enzimelor de degradare constituie defect
endogen primar ce poate fi implicat in patogeneza sch
Glicina -neurotransmisia glicinergica importanta in controlul inhibitor in maduva
spinarii.Defectele genetice sunt cauze pentru reflexele hipersenzitive si spasticitate
Modulatori pozitivi ai receptorului glicinei includ etanolul si propofolul (anestezic)
Glutamatul si Aspartatul
- functioneaza ca neurotransmitatori excitatori
- sunt rapid metabolizati dar doar intracelular
a) neurodegenerarea indusa de ischemie apare prin scaderea moleculelor de
stocare a energiei (ATP, fosfocreatina) cu depolarizarea celulei => inhibarea
metabolizarii glutamatului din spatiul extracelular si activarea canalelor de Ca 2+
voltaj dependente in terminalele sinaptice => eliberarea in exces a gluatmatului -
> activarea receptorilor NMDA si AMPA => acumularea crescuta a Ca2+
intracelular => moartea celulara; mecanismul apare si in hipoglicemie, TCC,
traumatisme medulare, status epilepticus, , abuz de drog sau intoxicatii
alimentare (glutamat monosodic, intoxicatia cu scoici)
b) tulb neurodegenerative cronice prin dereglarea gluatmatului si aspartatului si
supra-activarea receptorilor; apar in dementele din SIDA, b. Parkinson, sdr de
neuron motor (incluzand scleroza laterala amiotrofica)
c) epilepsia s-a identificat ca in majoritatea crizelor o caracteristica importanta este
activarea anormala si excesiva a cailor glutaminergice
d) schizofrenia – au fost facute o serie de observatii care implica anomalii in
transmiterea glutaminergica
- ipoteza s-a bazat pe administrarea de fenilciclidina (PCP), un antagonist
necompetitiv al rec NMDA care declanseaza comportamente psihomimetice
similare celor din sch
- in plus, studiile post-mortem pe schau aratat o crestere consistenta a densitatii rec
glutamatului (NMDA si non- NMDA) in cortexul frontal si temporal, impreuna cu
probe ale scaderii productiei si eliberarii glutamatului
e) durerea neuropata – antagonistii NMDA, ketamina si acidul D-amino-propil-
valeric reduc activitatea nociceptorilor in cornul dorsal
f) Abuz de substante – unul din efectele consumului acut etanolic este de a inhiba
functia rec glutamatului (NMDA si ...) => scaderea transmisiei sinaptice =>
deficitele cognitive induse de etanol.