S14.

Tulburari psihopatologice in ASC si in alte tulburari circulatorii cerebrale

Tulburari psihice in boala hipertonica (HTA)

- HTA este cauza de deces pt 25% din pacientii > 50 ani; se asoc cu ATS cerebrala, compl in st II si III
Etiologie: factori eredofamiliali, stress, emotii, suprasolicitare, viata neechilibrata, abuz de alcool, tutun,
obezitate, alimentatie.
Tulb psihice – 3 stadii ale evoluţiei:
-stadiul I - acuze nevrotice:
 cefalee, astenie, insomnie, iritabilitate, anxietate (sdr neuroasteniform);
 evolutie ondulanta in fct de variatiile tensiunii arteriale (TA);
 cefalee - crize migrenoase, apoi continua frontal, occipital;
 scaderea randamentului intelectual, lentoarea proc psihice;
 tulb senzoriale: - oftalmologic (fotoame, fosfene: scantei, muste zburatoare, puncte negre)
-auditiv (foneme, acuasme: vajaituri, bubuituri, pocnituri, tiuituri in urechi);
-vestibular ameteli;
 sindr pseudopsihopatic (exacerb acuzelor tras caract ant)
-stadiul II - stare de tranzitie:
 pot apare psihoze hipertensive - idei delirante de relatie, de persecutie, de gelozie, hipocondriace (au
ca pct de plecare obsesii, fobii leg de starea sanatatii : agorafobia, cardiofobia);
 dispoziţie anxios- depresivă ( de obicei);
 ep mixte cu coloratura maniacala (rar), euforie frecv coleroasa, idei de grandoare fragmentate;
 uneori episoade de obnubilare delirant-oneroide, crepusculare, amentive;
 dintre sindroamele psihotice :
1.sindr depresiv - aparitie bruscă; - anxietate, depresie, nelinişte psihomotorie;
- uneori idei delirante de autoacuzare, umilire, hipocondriace, urmarire, influenţă;
- uneori haluc viz şi auditive, survenite pe fond de dispoziţie depresiva;
- in forme de depresiune exagerată , modif TA pot prod tulb de constiinţă tip crepuscular sau delirant
oneroid (boln nu mai percepe clar mediul ext, false recunoaşteri, hal, dezorientare in timp si spatiu), după ep
confuziv nu pastrează amintirea starii (amnezie lacunara) sau o reproduce fragmentar;
- durata ep depr 2-3 sapt, tend sa recidiveze;
- uneori este datorat trat hipotensor rezerpinic.
2.sindr paroxistic cuprinde tulb psihice si neurol care apar si dispar brusc, sub forma de crize tranzitorii;
- tulb de conştiinţă: obnubilare (frecv), stare delirant oneroida (rar),stare crepusculara (cea mai caract);
- uneori lipotimie urmată de amnezie lacunară;
-simpt neurologice - disartrie, cecitate, surditate, hiper /hipoestezie, paralizie, hemiplegie, fen
afazice/tranzitorii, reversibile (DD AVC), rar microsimpt reziduale - fond astenic, depresiv anxios.
3.sindr pseudotumoral: debut brusc, labilitate afectivă (trecere rapida de la st de tensiune anxioasa la st de
uşoară euforie cu logoree, predisp la glume, amintind de moria din tumorile frontale), urmeaza sindr deja
descrise, rar apare direct, în cazurile cu ev nefav trece în sindr pseudoparalitic.
4.sindr pseudoparalitic caract st III a HTA; asemanator paraliziei generale: reducerea treptată a
preocupărilor, saracire globală a act psihice, slabirea memoriei, a cap intel, a simţului critic şi conştiinta boli,
indiferenti, euforici, tendinţă de a se supraaprecia mergând pana la idei delirante de grandoare pasagere, tulb
neurologice tip paretic, afazic, remisiuni scurte si incomplete, scaderea intelectului si a personalităţii, frecv
ictusuri hipertensive care pot fi fatale, encefalopatie vasculara mixta cu tulb de constiinţă, crize comiţiale si
fen amnestice.
5.sindr Korsakov: inconstanţa intensităţii tulb de mem leg de oscilaţiile tensiuni arteriale; evol ondulantă -
uneori evol spre o demenţă de tip vascular.
Dg – ECG; ex urinar, uree, clearance creatinina; EEG; FO; tb evidentiata HTA şi ATS.
Dg diferential:
- ASC poate exista independent de HTA sau poate fi o complicatie a acesteia/ tulb psihice sunt mai stabile,
lasa urme ireversibile, in st III al HTA diferenţele se sterg;
- crize epileptiforme - în HTA manif critice simptomatice, fară TP tip epileptic + anamneza ;
- sindr nevrotiforme din st I – caracter paroxistic in fct de oscilaţiile TA;

1
- sindr depresiv - apariţie bruscă, elem confuzionale, oscilaţie concordantă cu val TA şi cu excitanţii din
mediul extern, in st avansate si la pers în vârstă e mai greu de deoseb de melancolia de involuţie (evol
trenantă, fara variaţii ale intens şi fară HTA).
Trat psihiatric sindromatic:
-depr : trat sedativ: Levomepromazina, diazepam, BZD, NL sedative, lamital sodic înainte de culcare;
antidepresor - se evita : antidepresivele, nortriptilina, IMAO; se prefera: mianserina, maprotilina (ludiomil),
doxepin; 
-encefalita hipertensiva : MgSO4 (1 fiola dizolv în 6 fiole de glc 33%, inj iv 2X/zi ) lecitina, piracetam, vit
B6, B1, C, centrofenoxina;
-agitatie - neuroleptice (risc de hipotensiune bruscă, confuzie în std III): haloperidol, tioridazina,
clorpentixolum; - tranchilizante : hidroxizin.

TULB PSIHICE ÎN ARTERIOSCLEROZA CEREBRALA

ATS = o lez caract prin îngroşarea, indurarea şi sclerozarea pereţilor arteriali; boala metab generala, care
afecteaza sistemul arterial in totalitate.
ATS cerebrala : - proces distrofic aterogen al arterelor cerebrale; se instaleaza progresiv, cu varsta;
 duce la insuf circulatorie cerebrala = substratul morfofunctional al simpt psihice şi neurologice;
 manif clinice devin evidente dupa 45 ani, stadiul preclinic pare a debuta mai timpuriu, demenţa vasc
subcorticală ( Binswanger);
 demenţa multiinfarct = 25 - 40 % din cazurile de demenţe primare (senila, presenila);
 după alţi autori 3-4% cu val max dupa 65 ani;
 dementa multiinfarct se instalează doar cand infarctele cuprind 50-100 ml din masa creierului (model de
prag);
 pentru a evita caract cantitativ: « scala de ischemie »: 2 serii de itemi cotaţi diferit:
seria A  (cate 2 pct ): debut brusc, evol ondulantă, AVC în antec, simpt neurol de focar, semne neurol de
focar
seria B (1 pct fiecare): deteriorare globala, confuzie nocturna, conservare relativă a personalitatii, depresie,
simptome somatice, incontinenta emotionala, antec de hipertensiune, date ateriosclerotice asociate;
>7 pct = dementa multiinfarct
<7pct = demenţa degenerativă primară
-componenta vasc e implic în dem multiinfarct, dem subcorticală, demenţa Alzheimer (dif e dificila)
-modif subst albe profunde - are ef asupra fct cognitive - se asoc cu un AVC, infarcte cerebrale si
hipertensiune arterială
Etiologie : - factori ereditari, constitutia genetica; - varsta; - aparitia tardivă a modificarilor;
- sexul feminin relativ protejat prin estrogeni, dupa menopauza risc asemanator barbatilor;
- hipotiroidia; - dislipidemia; - DZ; - obezitatea; - hipercolesterolemia;
- hiperlipidemia esentiala; - HTA faza III; - suprasolicitare; - traume psihice;
- sedentarismul; - alimentatia dezechilibrata; - factori locali vasculari.
Clinic
 debut: sindr nevrotice (rar sindr psihotice): cefalee, iritabil,insomnie, scaderea cap de munca, slăbirea
mem şi a cap de conc, tulb neurovegetative, cenestopatii, preoc hipocondriace, parestezii, fotoame,
acuasme; dezinhibitie instinctuala; ex neurologic: pierdere a coord fine a mişc, tremor fin al degetelor
mâinilor, ROT vii, încetinirea refl fotomotor.
= sindr pseudoastenic (neuroasteniform) pe fond de ATS cerebrala incipienta.
 faza de stare: dupa caţiva ani, scăderea intelectului, tulb de mem fixare si evocare si atentie evidente si cu
timpul constante (initial datorate starilor emotionale neplacute, oboseala); tulb emoţionale pe fond afectiv
scăzut, anxios; tulb de somn: intreruperi, coşmare; diminuarea activ, limitata la obisn automate, răsp
scurte aprobative; accidente psihotice sau neurologice. Sindroame:
1.sindr depresiv: depresie anxioasa cu agitatie, starea var in fct de nat excit ext, pot apare idei delirante
fragmentare, stereotipe, de autoacuzare, hipocondriace, de prejudiciu, de mica amplit, absurde in fct de gr de
deteriorare intelect; mom confuzionale in care pot face TS (tentativa suicidara?).
2.sindr maniacal : rar, oscilatie afectiva in fct de nat excitantilor externi; atipic: - euforia mai stearsa se
amesteca cu agitatie, idei de marire se amesteca cu cele de gelozie si persecutie, delir fragmentar, stereotip,
uneori aspect confabulator-fantastic, hiperactivitate, logoree, fuga de idei, preoc erotice; episoade coleroase
2
sau confuzionale tip delirant-oneiroid sau crepuscular, uneori sfarsit letal dat agitatiei sau unor acte
periculoase, comise fara critica.
3.sindr confuzive : episoade tranzitorii de delirium – vesperal, « delirul oniric al batranului » aparut dupa
ictus, cu idei delirante de persecutie, otrăvire, furt, grandoare, crize de grand mal sau jacksoniene, expresie a
epilepsiei simptomatice tardive.
4.sindr paranoid (halucinator-delirant): apare tardiv, dupa 60 ani, haluc auditive persistente si intense,
olfactive, viscerale, interpretari delirante de urmarire, prejudiciu, gelozie, autoacuzare, uneori automatism
mental ( se actionează asupra lui de la distanţă, i se impun idei) cu caract mai concret decat în schizofrenie,
fara tendinta la sistematizare.
5.sindr de pseudodementă: rar, tranzitoriu, remite in cateva zile, rar sapt, indiferenţă afectivă completă,
euforie sau depresie, dezorientare temporo-spaţială, amnezie antero-retrogradă, scaderea cap critice,
pierderea constiinţei boli, expresia unei insuf circulat cerebrale acutizate.
6.sindrom demential : Demenţă vasculară
- Dementa vasc multiinfarct - debut acut, scad fct executive, labilitate afectivă, tulb de mers, simpt
parkinsoniene - evoluţia nu e progres, stabilitate a fct cognitive - lez subcorticale , subst alba a lobilor
frontali, talamus, caps int.
-Dem vasc post-stroke = consecinţă acuta sau cronică a strokului, greu de dif de dem multiinfarct -
hemianopsie, apraxie, paralizii faciale, slabiciune extrema; creste riscul recurentei stoke-ului.
Demenţa vasculară - clinic :
- uneori exista un istoric de AVC tranzitorii, cu afect camp vizual, pareze temporare, pierderea vederii;
- deficit permanent si ireversibil a principalelor fct psihice ale personalitatii;
- dem arteriosclerotica a fost denumita si dementa lacunara datorită inegalitatii afectarii fct psihice si a lipsei
caracterului global a tabloului clinic;
- pastrarea relativ indelungata a constiintei bolii , a unor norme esentiale de conduita, a relatiilor cu cei din
jur, a sentimentelor fata de ceilalti, a nucleului personalitatii;
- sdr dem se instaleaza lent, progresiv, consecutiv sdr neuroasteniform care evolueaza prin deteriorare
treptata cu denivelari mai acc dupa acc neurologice si psihice;
- dismneziile devin amnezie si afecteaza orientareea in timp ( mai putin in spatiu);
- scade atentia;
- ideatia încetineste, devine monotonă, stereotipă, saracă în continut;
- labilitate emotionala devine incontinenta afectiva pana la ras si plans spasmodic;
- acte impulsive si agresive, injurii la contrarieri;
- comportament variabil mai mult agitat decat apatic, cu conflictualitate crescuta, iritabilitate, excentricitate,
atitudine paranoidă;
- capacitatea de munca se pierde treptat aproape total;
- episoade tranz de obnubilare sau de delirium provocate de noi infarctizari;
- modif somatice :
-vase periferice sclerozate
-semne de focar dupa AVC: pareze, paralizii, afazie, agnozie, refl patologice
-frecv : paralizia pseudobulbara : tetrapareza piramidala, tulb de deglutitie, fonatie,
voce nazonata, monotona, disartrica - misc lente, facies imobil, trasaturi cazute, ptoza (dat parezei bilat
faciale centrale), ras, plans spasmodic, refelxe specifice - refl palmo-mentonier (s Marinescu-Radovici,
reflex bucal Toulouse (percutia buzelor det schita de contractura cu proiectarea buzelor inainte)).
Evolutie 3-10 ani
Faza terminala - b ramâne la pat, gatos, caşectic, face escare, inf intercurente, ictusuri, sucomba.
Dg - ex clinic + ex complementare; manif de ats a vaselor periferice (a temporala, humerala), aorta;
ROT vii, asimetrice; semn Marinescu Radovici, Toulouse;
teste clinice si de lab – afect cardio-renala; teste psihometrice – scadere intelectuala; AVC.
EEG - nespecific; migrare ant a ritmului alfa, dezorganizarea traseului de fond, disritmie lenta in per st
confuzive sau pseudodementiale, aspecte stabile sau tranzitorii care traduc existenta unor leziuni de focar.
Colesterol > 250; lipidemia > 800; TG crescute; Lipidograma – proba cea mai semnificativa : cresterea
lipoproteinelor beta, mai ales beta2.
FO. TC, RMN.

3
Dg diferential al dem vasc : delirium/alte dem ( B Alzh)/ tulb ale disp afective/retardarea mentala usoara
sau moderata/hematom subdural, traumatic, netraum
Clasificare ICD 10
F01.0 Dementa vasc cu debut acut - ev rapida dupa o succesiune de AVC, rar apare o infarctizare unica
masiva; 1 Dementa multiinfarct - debut progresiv, urmand unui nr de ep ischemice, minore care prod o acum
de infarcte; 2 Dem vasc subcortic - anamn releva HTA ; TC focare ischemice in subst alba din prof em,
cortexul cerebral e neafectat (in B Alz demielinizare difuza a subst albe); 3 Dementa vasc mixta corticala si
subcorticala 8 Alta dem vasc; 9 Dem vasc nesp.
Criterii de dg pentru Dementa vasculara (DSM IV TR)
A. Dezvoltarea de deficite cognitive multiple manifestata prin ambele :
- deteriorarea memoriei (deteriorarea cap de a invata inf noi sau de a evoca informatii invatate anterior)
- una sau mai multe din urmat perturb cognitive: afazie (pert de lb)/apraxie (det cap de a efectua activ
motorii in dispretul fct motorii intacte)/agnozie(incap de a rec sau identifica ob in dispretul fct senz
intacte)/perturbare a fct de executie ( adica in planificare, organizare, secvebtiere, abstractizare)
B. Def cog de la crit A1 A2 cauzeaza fiecare o deteriorare semnif in functia sociala sau profesionala si
reprez un declin semnif de la niv ant de functionare
C. Semne si simptome neurologice de focar (exagerarea ROT, semn Babinski, paralizie pseudobulbara, tulb
de mers, scad fortei musc intr-o extremitate) ori de lab indicand o maladie cerebrovasc (infarcte multiple
implicand cortexul si subst alba subiacenta) care sunt considerate a fi etiologic in relatie cu perturbarea.
D. Deficitele nu survin exclusiv in cursul deliriumului.
Se codifica pe baza elem predominante : Cu delirium/ Cu idei delirante: daca ideile delirante sunt elementul
predominant/Cu dispoz depresiva: daca dispozitia depresiva (incluzand tabl clinice care satisfac criteriile
simptomatologice complete pentru un episod depresiv major) este elem predominant; un dg separat de tulb
afectiva dat unei cond med generale nu este pus /necomplicata : daca nici unul din elem de mai sus nu pred
in tb clinic curent.
De specificat daca--Cu perturbare de comportamet
Nota : a se codifica conditia vasc pe axa III
Diagnostic diferential :
1. HTA - ATS e greu de deosebit de st avansate (si chiar incipiente) ale HTA pentru ca se asociaza frecv-
HTA mare, stabila, cu tend de progresie - lipsa sindr umoral aterosclerotic - lipsa unor reflexe patologice -
hipertrofia ventric stang
2. Sindr afective depresive si maniacale  din PMD cu debut sau evolutie prelungita si la varsta de
preinvolutie si involutie - sindr afective ats se desf sub forma sindr depresiv/maniacal organic, care le
imprima amprenta deteriorativ-dementiala cu ev ondulanta si posibila fluctuatie a dispozitiei in fct de nat
infl din ambianta
3. Melancolia de involutie - evolutie continua, progresiva - depresie vitala, profunda, cu
-delir de vinovatie cu caracter catastrofic, delir de negatie Cotard, delir hipocondriac
-hal auditive, vizuale, haptice concordante cu starea depresiv-anxioasa-agitatie/stupor
- in ATS mai frecv episoade confuzive, semne de deteriorare organica evidentiate la FO, ex neurol,
arteriografie, EEG, ECG, sindr umoral.
4. Schizofrenia, parafrenia cu automatism mental, cu debut tardiv, psihoze delirante din epilepsie,
posttraumatice, endocrino-metabolice.
-sindr paranoid organic din ATS - delir de mica amplitudine, teme persecutorii care se refera la conflicte si
personaje reale din ambianta bolnavului.
5. Dementa din paralizia generala progresiva - sindr demential aterosclerotic, aspect lacunar partial cu
pastrarea nucleului personalitatii, absenta semnelor neurologice de lues tertiar ( semnul Argyll-Robertson, in
tabes - abolirea reflexului ahilian, absenta refl Toulouse si Marinescu).
- sindr umoral difera net (in par gen progr : rct Bordet-Wassermann; pleiocitoza rahidiana cu predom
limfocitelor)
6. Dementa senila mai ales forma alzheimerizata - debut insidios, rar dupa boli somatice - evolutie
progresiva, rar stari confuzive - nu prez st conv, HTA, semne perif de ATS (posibile in dem ats),- nu prez
lab emotionala, incont afectiva, pareze, paralizii, act vasc, semn Marinescu, Toulouse, Hofmann, Babinski,
hemianopsie lat omonima.
- FO normal - EEG fara focare - tipul dem = globala.

4
Tratament - trat ATS-ei + trat psihiatric simptomatic ( vizeaza sindr dominant si simpt tinta)
- unele studii indica o oarecare eficienta a Donepezilului, in sensul stoparii evolutiei
- prudenta in adm neurolepticelor sedative, dat oscilatiilor mari ale TA
- se prefera neuroleptice incisive (haldol)
- se evita antidepr IMAO si amitriptilina; se prefera antidepre mai blande cu efecte sec reduse
- se combate hipotensiunea arteriala cu etilefrina (Effortil 1-2 tb /zi dimineata) - hidratare
- mobilizare cu prudenta - balneo si fizioterapie
Tratamentul psihofarmacologic la varstnici
tb tinut seama de urmatoarele modificari :
a) absorbtia - scad fluxului sg intestinal
- scad aciditatii gastrice (scad abs med liposolubile deci a majoritatii psihotr)
- scad motilitatii gastrointest ( creste abs med prin crest contact cu mucoasa)
b) distributia –infl de cresterea cont in lipide al org dupa 50 ani
- dat timului prelungit de saturare cu med a sp lipidice, atingerea niv plasmatic eficace dureaza mai mult, iar
la intreruperea trat, eliminarea med din dep lipidice dureaza mai mult, deci efectele dureaza mai mult, scade
fractiunea albuminica a serului sanguin , deci o cant mai mare de med ramane libera si deci activa.
c) efectul de prima trecere hepatica – o parte din med e inactivata
- scaderea cap funct a ficatului (dat disf hep sau insuf card) face ca med sa fie mai putin inactivate deci mai
active
d) metabolizarea - afectarea proc de demetilare (nec activarii subst), oxidare si hidroxilare
si mai putin a proc de conjugare nec inactiv ; rezulta niveluri plasmatice mai mari, inactiv mai lenta, si
latenta in atingerea niv plasmatic stabil
e) excretia - scad filtr glom det persistenta in org a med cu elim renala (Li), iar modif niv plasm in fct de
doza va fi mai lenta
f) modif sensib recept - la varsnici e nec de o cant mai mica de neurotransm decat la tineri pentru a obt un
rasp de o anum intens
- efectele psihotropelor se manif mai rapid, mai intens si inceteaza mai lent
- scaderea sensib SNC la BZD - det mai frecv suprasedare, confuzii, dezinhib, excitatie paradoxala, dat
modif vaselor cerebr sau a crest vulnerab la act inh GABA - scaderea dopaminei in reg nigro-striatala det
crest incid si intens ef extrapiram
- scaderea transm colin det crest sens la act anticomin de tip central si periferic a psihotropelor
- crest neurotoxicitatii litiului, crest frec confuziilor dupa Li la doze intre 1-1,5 mEq/l
(litemia rec la varsnici 0 ,4-0,6 mEq/l)
- trat cu psihotrope la varstnici trebuie inceput cu 1/3-1/2 din doza adultului
 Efecte adverse (psihice) ale psihotropelor asupra comportamentului
 Suprasedarea - poate apare dupa orice psihotrop la doze mari, sau crescute prea repede
-se asoc cu astenie , fatig , hipotensiune, tahicardie prod de bloc rec alfa-adr de catre neuroleptice si
antidepr triciclice ( hipotens det risc de AVC ischemic sau acc cardiac si al lipotimiei ); in timp se
prod adaptare la ef subiective, insa hipotens persista
 Confuzia - dupa barbiturice, med cu ef anticolinergice (neurolept sedative, antidpres tric, antipark,
anticolin)
 Efecte adv neurologice
- la tineri predisp la ef hiper si diskinetice prod de neuroleptice incisive
- cu varsta prin scaderea trans dopaminice nigro-striatale creste sensib la ef tip parkins hiperton-hiperkinetic
(cu tremor) sau hipokinetic (facies fijat, diminuarea misc) induse de neurolepticele sedative
- akatisia - la fel de frec la varsnici si la tineri
- riscul de diskinezie tardiva e mai mare in cura cu neuroleptice la varsnici
- la batrani se evita antiparkinsonienele anticolinergice
- sindr extrapir poate apare si dupa antidepresive triciclice, mai rar Li
- tremorul mainilor din trat cu Li nu rasp la antipark ci la betablocante
 Efectele anticolinergice
- ale neurolepticelor in special sedative, a antidepresivelor tricicl, a antiparkins anticolin au o componenta -
centrala ( sindr confuzional sau delirium anticolinergic)
- trat deliriumului anticolinergic cu fizostigmina tb sa tina seama de ef sec si contraindicatii:

5
lacrimare, rinoree, hipersalivatie, crest secretiilor bronsice (constrictie br, criza de astm) inducerea unui bloc
cardiac, transpiratii, paloare, mioza, hipotensiune, voma, diaree, polakiurie, slab musc, fascic, bradicardie -
acestea rasp la anticolinergice exclusiv periferice ( glicopirolat, metscopolamina)
-periferica - ataxie (dupa doze mari de BZD)
- dizartrie ( dupa Li si barbiturice)
- perceptiei ( tulb de acomodare a vederii dupa psihotrope anticolinergice , hipoacuzia dupa
nortriptilina)
-greu tolerate, interpretate ca o deteriorare mai grava a starii de sanatate
Convulsiile : - după neuroleptice, rar dupa antidepresive triciclice, IMAO, Li, metilfenidat
- risc crescut la cei cu antec de conv sau alte suferinte SNC, trasee anormale ale EEG inainte de instituirea
trat, trat cu electrosocuri, cresterea prea rapida a dozei de neuroleptice
Alte complicaţii:
- disfagia postneuroleptica ( extrapiram)
- hipotermia neuroleptica ( mai ales la hipotiroidieni)
- hipertermia din sindr neuroleptic malign e asemn la batrani si la tineri
- agranulocitoza – risc fatal ; evolueaza repede
- efecte cardiace – tulb de repolarizare (modif interv QT, undei T)
- efecte tip chinidinic : intarzierea conducerii atrio-ventriculare, aritmii, tahicardii ventriculare
- se vor evita neurolepticele sedative si antidepresivele triciclice
tentative de sinucidere prin supradozare ( neurolepticele incisive si antidepresivele netriciclice sunt mai
putin periculoase)
Interactiuni medicamentoase - ca si la tineri
- interdictia asocierii alcoolului
- potentarea reciproca a med psiholeptice - contraind in insuf de organ
- trat HTA – antidepr tricicl si neurolept fenotiaz, tioxantenice, butirofenonice anuleaza ef antihipertens al
guanetidinei; daca se intrerupe trat psihotrop si se continua guanetidina rezulta soc hipotensiv-fenotiazinele
potenteaza ef antihipertens ale metildopa si a diureticelor tiazidice
- antidepres triciclice si amfetaminele scad efectul hipertensiv al metildopa, clonidinei, rezerpinei
- trat insuf cardiace - absorbtia cardiotonicelor creste ca urmare a reducerii motilit dig de catre neurol,
antidepres tric, antipark, diureticele natriurice cresc litemia (prin cresterea reabs Li); intrat cu Li se rec
diureticele de tip spironolactona, si e interzisa lim aportului de Na
- trat anticoagulant –niv anticoag poate fi - scazut de glutetimida, -crescut de metilfenidat si antidepresive
tricilice - intrerup fenobarb poate det acc hemoragice
- Li si Bzd pot prelungi blocarea neuromusc prod de curarizante
- med cu prop anticolin prod hipomotilitate gastrica si det cresterea abs h steroizi
- antiacidele scad abs gastrica a maj psihotropelor
- sindr depresive sau paranoide (delirant-halucinatorii) la batrani daca survin pe fond de disp modificata si in
relatie cu aceasta se recomanda trat antidepresiv sau antimaniac, neurolepticele find facultative in funct de
intens generala a tulb
- daca fen productive sunt incongruente cu disp, asoc de neuroleptice e obligatorie
- cu varsta se modif tb clinic al unor boli preexistente - se prefera antidepres noi
- dintre somnifere se prefera Bzd cu actiune scurta sau medie (oxazepan), hidroxizin
- se evita meprobamatul dat ef slabe, toleranta redusa, risc de dezv a dep
- se evita clordiazepoxid
- trat fondului organic cerebral poate avea ef benefice asupra pat psihice
- act asupra metab cerebral (piracetam, meclofenoxat, piritinol)
- act vasodilt cerebr (vicamina, vimpocetina, dh-ergotoxinul, papaverina, cinarizina)
- ef vizibile dupa o luna de trat.