6.

ASPECTE SOCIOLOGICE IN PSIHIATRIE

dinamica microgrupului familial, re eaua de !upor" !ocial, concep" de normali#are !i proiec" de $ia"a, e"ic%e"area !ociala in p!i%ia"rie, di#a&ili"a"ile !ociale !i de!"a"uarea in p!i%ia"rie Microgrupul familial este un grup primar format dintr-un numar restrans de persoane intre care exista rela"ii reciproce &ine de"ermina"e cu un !cop comun si un !i!"em de norme !i $alori accep"a" de "o"i mem&rii !ai. Familia presupune relatii interpersonale directe, relatii afective stranse, solidaritate. - microsocietate cu pozitie centrala in societate Are caracteristicile: 1. afinitati, insusiri comune; 2. interdependenta in scopuri si interese; 3. actiuni comune pentru realizarea scopurilor comune; . grad crescut de sta!ilitate care influenteaza evolutia grupului si dinamica sa. "in punct de vedere dinamic-structural, pot exista familii foarte numeroase in care relatiile parinti-copii sunt fria!ile, intre frati pot apare su!stitutii parentale #le pot fi : familii relativ armonioase; familii incomplete$modificate %& retele dizarmonice si patogene. 'limatul familiei depinde de: - mem!ri; - tipul de relatii; - gradul de coeziune; - statutul economic. "inamica grupului familial este influentata de modificarile ce au loc in cadrul grupului: decese, despartiri, etc. "in punct de vedere psi(iatric, exista urmatoarele tipuri de familii: familia patogena cu relatii dizarmonice si incarcatura patogenica importanta; fam antipatogena care reprezinta cea mai importanta entitate din reteaua de suport social. Familia ocupa rol central in asistenta psi(iatrica actuala atat din punct de vedere al rolului patogen )inducerea decompensarilor* cat si al sanatatii. "e exemplu : in sc(izofrenie : in familiile cu potential patogen + mama sc(izogena$ (iperprotectiva$ re,ectiva iar tatal a!sent, autoritar in familiile cu expresivitate emotionala crescuta recaderile sunt mai frecvente decat in familiile cu expresivitate emotionala scazuta; cei cu (ipersensi!ilitate se implica in viata !olnavului, devin sacaitori -& pacientul devine suprasaturat, suprasolicitat + se accentueaza defectul, scade vointa )prin impunerea parerilor personale*, prin anxietate induc neincredere si nesiguranta, uneori il critica, cer prea mult de la el, au aspiratii catre performante socio-profesionale ce cu reactivitate scazuta pot avea un comportament de su!solicitare, de indiferenta ceea ce poate duce la un fel de inc(idere autista a pacientului. daca prezinta un interes temperat %& influenta poate fi pozitiva ptr ca nu critica comportamentul !olnavului, nu are pretentii de la el, sunt tolerati. 1

Multi autori considera familia tinta desfasurarii interventiei psi(osociale )psi(oterapia de grup* Re"eaua de !upor" !ocial -eteaua sociala se refera la un complex de interrelatii si de legaturi intre un grup definit de indivizi dintr-un sist. social, analiza!ile din perspectiva existentei unui individ considerat ca .punct de ancorare/ al retelei. 0e disting: - retea primara )formata din persoanele cu care individul are contacte si legaturi regulate si directe, ce implica si un atasament afectiv* formata din 21- 2 de pers + rude, prieteni, vecini, colegi + din care 3-12 se cunosc intim si au o legatura de durata; - o retea secundara + legaturi indirecte realizate prin intermedul retelei primare; - retea tertiara care leaga mem!rii retelei secundare . Re"eaua de !upor" !ocial se evidentiaza din interiorul retelei sociale primare si este formata din persoanele cu care individul intretine relatii continue si intime, cu care interactioneaza, care raspunde unor nevoi psi(osociale proprii , care ii ofera spri,in afectiv si instrumental ) material*. #a tre!uie evaluata atat cantitativ cat mai ales calitativ si raportat la nevoile individuale ale fiecarei persoane . -eteaua de spri,in social - include toate persoanele de la care pacientii pot primi a,utor: familie, rude, prieteni, colegi etc - in ela!orarea planurilor de recuperare se tine seama de particularitatea !, terapia sociala prin relatiile de suport #lementele caracteristice cele mai importante ale retelei de suport social sunt: 1. nr persoanelor care constituie ptr su!iect )in opinia sa* un suport social 2. tipul relatiilor+ pot fi identificate din perspectiva mai multor parametri: - suport continuu, zilnic - suport in conditiile de criza - suport instrumental pentru rezolvarea pro!lemelor practice - suport de ascultare si sustinere afectiv-morala prin cresterea stimei de sine - suport al .intimantei/ - suport in sens de tampon in raport cu solicitarea stresanta 0u!iectul poate evolua in functie de: - satisfactia lui in relatiile de suport social existente - nevoia de a avea suport crescut - necesitatea de a fi solicitat ca suport pentru altii. 'unc"iile retelei de suport sociale : suport instrumental ; suport psi(ologic + afectiv ; Supor"ul in!"rumen"al consta in spri,inirea unui individ in rezolvarea unor pro!leme concrete , practice ; prin acordarea lui se rezolva o sarcina exterioara . Acest tip de suport este important pentru orice fel de !onav psi(ic + fie ca este sc(izofren , depresiv sau are o tul!urare de personalitate. Supor"ul p!i%ologic(afec"i$ este atat de extins , acopera o arie foarte larga de comportamente incat este dificil de conceptualizat ; el se refera la prezenta unui confident , la posi!ilitatea comunicarii, la sentimentul de apartenenta , de apreciere etc . Atat unul cat si celalat tip de suport social se pot desfasura atat con"inuu ca" !i in !i"ua"ii deo!e&i"e ) de cri#a. 4u intotdeauna aceleasi persoane intervin sau sunt solicitate in cele doua impre,urari , uneori este mai importanta familia , alteori prietenii sau colegii. 2

5n am!ele impre,urari reteaua de suport sociale are atat un rol !"imula"i$ ) intretinere si stimulare a existentei firesti * cat si pro"ec"i$ + de tampon fata de stresori . -elatia complexa dintre reteaua de suport social , evenimentele de viata stresante si vulnera!ilitatea persoanei este foarte importanta pentru psi(opatologia clinica. Se con!idera ca o re"ea de !upor" !ocial pu"ernica e!"e pro"ec"i$a iar una !la&a !au a&!en"a $ulnera&ili#ea#a per!oana la e$enimen"ele de $ia"a !"re!an"e. 6n alt aspect al retelei de suport social este legat de diferentele intre reteaua de suport reala si perspectiva persoanei asupra ei . 0e considera ca opinia su!iectiva a pacientului are o insemnatate deose!ita "e exemplu o supraevaluare a retelei de suport poate fi un factor motivational important fiindca reprezinta credintele sale in spri,inul pe care poate conta . -eteaua de suport tre!uie definita pentru fiecare persoana in parte in functie de tipologia sa, de nevoile sale , de reprezentarile si credintele sale personale de relationare sociala . -eteaua de suport are un rol insemnat in aparitia !olilor psi(ice si in evolutia lor. Acest lucru poate fi folosit in practica, de exemplu : largirea retelei de suport a sc(izofrenilor prin actiuni medico-sociale + terapie de familie, antrenament social prin participarea la activitati sociale , clu!uri + poate ameliora evolutia !olii si recaderile; in cazul depresivilor se pare ca ar fi utila psi(oterapia de intretinere , psi(oterapeutul contri!uind la reteaua deficitara de suport pe care acesta o avea. 5n concluzie pentru orice suferind psi(ic im!unatatirea retelei de suport poate ameliora prognosticul dar in ela!orarea planurilor de recuperare tre!uie sa se tina seama de particularitatea !olii si a !olnavului. S"igma"i#area 7olnavul psi(ic este stigmatizat atat prin autostigmatizare cat si prin stigmatizare pu!lica. #l sufera direct datorita diza!ilitatilor, simptomatologiei dar si indirect datorita conceptiei gresite$ideilor preconcepute despre !oala. Aceste lucruri duc la scaderea calitatii vietii prin pierderea locului de munca si scaderea retelei sociale, ceea ce conduce la scaderea nivelului socio-economic )conditii nesatisfacatoare de locuit, alimentatie necorespunzatoare , sanatate deficitara* . Au"o!"igma"i#area este determinata de credinte negative despre sine$incompetenta, reactii emotionale negative cu stima de sine scazuta, eficacitate personala sau increderea in viitor scazute. S"igma"i#area pu&lica se manifesta prin * - credinte negative despre !olnavul psi(ic: periculozitate, incompetenta; - reactii emotionale negative fata de !olnan : furie, frica; - discriminare, marginalizare, izolare sociala )societatea il evita*, izolare profesionala ; - !olnavii psi(ici sunt mai stigmatizati decat cei somatici; - de multe ori, !olile psi(ice sunt asociate cu toxicomaniile, prostitutia, criminalitatea. +i,loace de com&a"ere a !"igma"i#arii: - educatia populatiei prin programe nationale de informare corecta; - stimularea contactelor cu !olnavii psi(ici prin programe de voluntariat de exemplu; 3

proteste pu!lice impotriva discriminarii pentru a atrage atentia pu!lica asupra acestei pro!leme; legislatie impotriva discriminarii, programe comunitare de spri,in.