Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Conceptia clinico-nosografica in psihiatria contemporana
Dintre cercetarile asa-zis preponderant descriptive s-a desprins directia cliniconosografica de dezvoltare a psihiatriei contemporane.
E. Kraepelin principalul fondator, a elaborat primul sistem de clasificare a
bolilor psihice bazat pe:
- observarea si descrierea simptomelor
- etiologie (unde era)
- patogenie, fiziopatologie (neurofiziologica, biochimica), anatomie patologica
- evolutie, prognostic
- clasifica bolile psihice in:
psihoze organice
psihoze endogene
deviatii ale personalitatii
stari reactive
- ulterior, acest sistem a fost adoptat de toate scolile europene de
psihiatrie
- a plasat psihiatria in cadrul stiintelor medicale, aplicand gandirea
materialist-didactica transpusa in psihopatologie
Au mai contribuit:
1. conceptiile si orientarile fenomenologice (in special ale lui Jaspers)
- principiul descriptiv = descrierea trairilor subiective constiente a datelor
obiective cu sens si a simptomelor somatice asociate
- principiul cunoasterii prin intelegere empatica statica (a starii actuale) si
genetica (a dezvoltarii fenomenelor psihopatologice)
- principiul explicatiei cauzale = relatii strict deterministe si general valabile
intre diverse fenomene verificate prin fenomene obiective
2. curentul existentialist si psihosomatic
Existentialismul = exprima universul prin categorii ale trairilor subiective
Psihosomatica = raporturile intre psihic si somatic cu reciprocitate si interactiune intre ele
- Probleme fundamentale:
a) stabilirea rolului factorilor psihici in boli somatice
b) stabilirea mecanismelor de transpunere a tulburarilor psihice in simptome
somatice
c) stabilirea cauzalitatii intre personalitate si boala psihosomatica
d) stabilirea specificitatii reactiilor unor anumite organe la stres emotional
3. conceptia nervista pavlovista
A demostrat rolul fundamental al sistemului nervos in relatia organism mediu.
Principii:
1
remisie si cele defunctionale din SCH, precum si aspecte importante pentru readaptarea si
reincadrarea sociala ca fundament al psihiatriei recuperatorii.
- au delimitat pedopsihiatria, gerontopsihiatria, psihiatria sociala judiciara ca ramuri ale
psihiatriei contemporane
- au studiat rolul factorilor psihosociali in determinismul bolilor psihice
- in afectiunile de granita s-au preocupat si de factorii psiho-sociali, nu doar de cei
genetici, ereditari, constitutionali
- s-au aratat in dezacord cuteoriile antinosologice diagnosticul printr-un singur cuvant
este inadecvat in campul complex al comportamentului uman (Mayer + Wisserman).
Adeptii acestei teorii considera castarea morbida, ca rezultat final al dezvoltarii este un
tip de reactie sau un set de reactii morbide, descrise ca tipuri de ergazii (ergan =
munca, gr.) patologice, deci Meyer formuleaza 7 diagnostice:
anergazia (lipsa) = reactiile organice cerebrale (paralizia cerebrala, boala
cerebrala senila)
dysergazia = psihozele toxice
thynergazia = psihozele afective
parergazia = schizofrenia
merergazia = psihonevrozele = kakergazia
oligorgazia = oligofreniile
clasificarea nu a fost aplicata nici macar in SUA, dar:
1. descrie psihozele ca reactii ale individului in interactiumea cu mediul
social
2. a contribuit la introducerea si folosirea studiului biografic si istoric al
personalitatii
3. a fost fondatorul actiunilor de recuperare sociala a bolnavilor psihic
in tarile europene clasificarea fidela a lui Kraepelin, cu 2 exceptii:
- tarile scandinave accent pe psihoza reactiva si psihogena
- Franta bazata pe o combinatie intre psihopatologie si filozofie existentiala cu
introducerea a doua categorii speciale: baufe dlirante, diferit de SCH, PMD, si
drires chroniques diferite de SCH
Atitudinea fata de clasificarea clinico-nosografica modificata prin introducerea sistemelor
DSM si ICD.
Calsificarea tulburarilor mintale:
- e necesar un sistem unitar de clasificare pentru o mai buna comunicare intre specialisti
in ceea ce priveste diagnosticul, evolutia, prognosticul si terapia bolilor
- diagnosticele in vigoare se bazeaza pe criterii clinice (elemente anamnestice si
semiologice) nu au caracter stiintific, desi sunt opeationale dpdv clinic, fiind supuse
unor factori entropici veniti din surse multiple (medic, pacient), de unde rezulta grade
variabile de subiectivism. Pentru eliminarea acestora s-au impus:
- interviuri standardizate si semistandardizate si
- criterii de includere si excludere specifice
3
DSM IV APA
Seamana foarte mult cu ICD10 si cuprinde:
1. generalitati intoductive: principii, mod de organizare si utilizare
7
2.
lista categoriilor DSM IV prezentate identic cu ICD 10: tresaturi clinicoprincipale, asocieri specific legate de varsta, sex, cultura, evolutie, dg. diferential,
criterii de diagnostic, uneori se mai comenteaza prevalenta sau patternul familial
3. prezentarea altor stari ce pot concentra atentia clinica coduri aditionale,
diagnostic multiaxial
4. apendixuri
diagnosticul multiaxial DSM IV APA (DSM, pag. 27 - 34)
Axa I cuprinde toate tulburarile mintale si alte stari ce pot centra atentia clinica
Axa II tulburari de personalitate sau retardul mintal (se exclud reciproc)
Axa III tulburari somatice asociate
Axa IV probleme psihosociale si ambientale care pot afecta diagnosticul, tratamentul,
prognosticul tulburarilor de pe axele I si II.
Axa V evaluarea globala a nivelului de functionare a individului facuta cu ajutorul
scalei GAF
- in unele cazuri, poate fi utila evaluarea incapacitatii sociale si profesionale si
urmarirea progresului in recuperare independent de severitatea simptomelor
psihopatologice
- pag 817, SOFAS (Social and Occupational Functioning Assesment Scale)
- pag 814 GARFS (The Global Assesment of Relational Functioning)
- pag 807 Defensive Functioning Scale