S18 .

Tulburari psihopatologice corelate ciclului menstrual, sarcinii si perioadei

puerperale
I. Tulburarile asociate ciclului menstrual: se datoreaza fluctuantei secretiilor
hormonale normale feminine (estrogen si progesteron), si pot fi de la inexistente pana la
intense, marcante, pentru functionarea normala a persoanei.
Cele mai importante sunt sindromul premenstrual ( SPM ) si tulburarea disforica
premenstruala (TDP).
1. Sindromul premenstrual
Consta intr-o combinatie variabila de simptome fizice si psihice care apar in faza
luteala (intre ovulatie si menstra ).
Acestea sunt: anxietate fluctuanta, iritabilitate, oboseala, cefalee, disforie cu
alternanta perioadelor depresive cu cele anxios-agitate, fatigabilitate, tulburari de
concentrare si atentie.
In mod normal aceasta tulburare nu se trateaza psihiatric, se administreaza la
nevoie antalgice sau/si analgezice pentru simptomele fizice. In cazuri in care exista totusi
simptomatologie psihiatrica marcanta, se trateaza tintit: insomnia cu sedativ-hipnotice,
anxietatea cu anxiolitice-sedative.
Nu diminueaza functionarea normal a femeii, simptomele se remit adata cu
depasirea acestei perioada.
2. Tulburarea disforica premenstruala
A. n cele mai multe cicluri menstruale din cursul anului trecut, cinci (sau mai
multe) dintre urmtoarele simptome au fost prezente cea mai mare parte a timpului n
cursul ultimei sptmni a fazei luteale, au nceput s se remit n decurs de cteva zile
dup debutul fazei foliculare, i au fost absente n sptmna postmenstrual, cu cel puin
unul dintre simptome fiind fie (1), (2), (3) sau (4):
(1) dispoziie depresiv, sentimente de disperare sau idei de subestimare marcate;
(2) anxietate, tensiune, sentimentul de stat ca pe ghimpi" sau ca pe jeratic"
marcate;
(3) labilitate afectiv marcat (de ex., a se simi brusc trist sau c i dau lacrimile
ori sensibilitate crescut la rejecie;
(4) mnie sau iritabilitate marcat i persistent sau conflicte interpersonal intense;
(5) scderea interesului pentru activitile uzuale (de ex., serviciu, coal, amici,
hobby-uri;
(6) senzaia subiectiv de dificultate n concentrare;
(7) letargie, fatigabilitate rapid sau lips marcat de energie ;
1

(8) modificare marcat a apetitului, mncat excesiv sau dorina ardent de anumite
alimente;
(9) hipersomnie sau insomnie;
(10) senzaia subiectiv c este depit sau c a scpat situaia de sub control;
(11) alte simptome somatice, cum ar fi durerea sau congestia snilor, cefalee,
durere articular sau muscular, senzaia de balonare", plus ponderal.
B. Perturbarea interfereaz considerabil cu activitile profesional, colar sau
social i relaiile cu alii (de ex., evitarea activitilor sociale, scderea productivitii i
eficienei n munc sau ia coal).
C. Perturbarea nu este pur i simplu o exacerbare a simptomelor altei tulburri,
cum ar fi tulburarea depresiv major, panica, distimia sau o tulburare de personalitate
(dei ea poate fi suprapus peste oricare dintre aceste tulburri).
D. Criteriile A, B i C trebuie s fie confirmate de evalurile zilnice ulterioare din
cursul a cei puin dou cicluri simptomatologice consecutive.
Dg diferential cu: endometrioza, migrena, epilepsia, herpesul, dismenoree (durerile
uterine ce insotesc menstruatia), alte tulburari psihice (alcoolism, droguri).
Tratament: se recomanda fluoxetina (20-60mg), dar si alte SSRI + anxiolitice BDZ
(lorazepam, clonazepam) ; pentru simptomele fizice se recomanda dieta hiposodata,
suplimente (Ca, Mg), antalgice si analgezice.
II. Tulb psihice legate de sarcina:
1. modificari psihice fiziologice: care nu depasesc limitele acceptate ale normalitatii. Se
traduc prin dereglari ale apetitului, preferinte subite si intense, parosmii sau intolerante
fata de anumite mirosuri anterior indiferente, hiperestezie, irascibilitate, labilitate afectiv
emotional, episoade anxioase.
Tulb nevrotiforme din cursul sarcinii imbraca mai mult un aspect obsesional
(verificari, ritualuri, idei obsesive) si fobic (legat de nastere, de sanatate si nasterea
copilului, compulsiuni).
2. tulb psihice de intensitate psihotica: predomina in a doua jumatate a sarcinii.
Tabloutile delirant-halucinatorii, cu sau fara fenomene disociative, sunt rare.
Chiar si la gravidele cu antecedente psihotice majore, decompensarile provocate de
sarcina sunt mai care decat cele postpartum.
Mai frecvente sunt tulb depresive de intensitate psihotica, cu idei de incapacitate,
incompetent, tentative de autoliza, cu tendinte afective negative asupra fatului. Uneori

exista fenomene de negare a sarcinii sau chiar a casatoriei, intreruperi sau tentative de
intrerupere a sarcinii, de factura isterica sau deliranta.
III. Tulburarile psihice din post-partum
Perioada post-partum reprezinta o perioada de risc pentru aceste tulburari, care pot
imbraca forme de la depresive la psihotice, cu risc deosebit pentru mama si fat. Apar
datorita unei combinatii de factori, cum ar fi antecedentele psihiatrice de boala afectiva,
istoric familial de boli psihice, lipsa suportului familial si social (parinte singur, conflicte
maritale), evenimente negative in jurul perioadei sarcinii ;
1. Depresia tranzitorie post-partum
Apare la 2-3 zile dupa nastere, la 50-80% dintre lehuze, ea se poate prelungi timp
de 2 saptamani, dupa care se diagnosticheaza ca si depresie post-partum. Apare de obicei
dupa o nastere mai dificila sau complicata, dificultatile legate de ingijirea copilului, lipsa
de experienta la primipare, etc. Pacienta este depresiva, anxioasa, iritabila, insomnie,
plans nemotivat, labilitate afectiv-emotionala; in mod natural trece netratata, atat timp cat
tabloul clinic ramane comprehensibil ca reactie de suprasolicitare.
2. Depresia post-partum
apare la 10-15% dintre lehuze, in primele 6 saptamani dupa nastere, pentru 60% dintre
ele, conform DSM in primele 4 saptamani post-partum ; ca si simptomatologie este
identica cu episodul depresiv ; poate sa evolueze catre rezolutie sau sa se transforme intro tulburare depresiva recurenta ; tratamentul este antidepresiv.
3. Confuziile post partum:
Debutaeza mai frecvent intre zilele 3-14, precedate sau nu de prodroame nevrotice
(insomnie, acuze somatice variate, astenie, labilitate afectiva, anxietate). Confuzia are un
tabluo clinic diferit de la o examinare la alta, poate alterna cu fenomene onirice traite
terifiant. Halucinatiile sunt vagi, predomonant auditive si vizuale. Evolutia sub tratament
este buna, remisiuni in cateva zile sau pot fi prelungite pana la cateva luni, rar dezvolta
psohoza afectiva.
4. Starile delirante ale perioade p-p: in unele cazuri reprez o exagerare a
derealizarii si depersonalizarii (perceperea ca straina a ambiantei aobisnuite). Sunt
fenomene nu prea intense, asemanatoare ideilor delirante, putin sistemetizate, rar dureaza
3

cateva zile. Pot trece cu timpul intr-un tablou afectiv de intensitate psihotica cu continut
uneori maniacal saumai des depresiv, in concordanta cu cont delirant implicand de regula
copilul.
5. Psihozele p-p:
Clasificare:
Afective: depresive, maniacale
Schizoforme
a. psihozele afective:
Psihoza depresiva: au debutul spe sfarsitul perioadei de post-partum precoce,
prelungindu-se si in perioada de lactatie. Debutul poate fi de sine statator sau poate
urma unei stari confuzionale sau delirante. Formele mai severe se manifesta ca un
sindrom depresiv bine conturat, frecvent de tip inhibat, cu anxietate si durere morala
marcata. Ideile delirante sunt concordante cu dispozitia si exprima tematici negative,
legate de copil (idei de incapacitate de ingrijire a copilului, convingerea deliranta
asupra mortii copilului, de furt al cop, de culpabilitate, de autoacuzare etc). Pot aparea
si idei delirante neconcordante: idei de influenta, de sexualitate perversa, de negare a
nasterii, a castoriei, idei suicidare, infanticid altruist.
Starile maniacale: au odurata mai scurta decat depresiile psihotice, mai rare.
Simptomatologie de tip maniacal, mai frecvent lipsa de pudoare.
b. starile schizofreniforme: sunt cele mai prelungite (6-8 luni) si urmeaza de obicei unei
stari delirante spre sfarsitul perioadei post-partum. Ideile delirante au un continut slab
sistematizat pe teme de persecutie, gelozie, hipocondrie, otravire, influenta, etc.
Dg dif. este cu cel de depresie psihotica, se ia in calcul congruenta sau incongruenta
ttematicii delirante cu dispozitia.
Tratament psihoze:
reprezinta o veritabila urgenta psihiatrica , care poate pune in pericol viata mamei si a
copilului, ca prim gest terapeutic acestia se separa , se interzicea alaptarea si se incepe
tratament cu antipsihotice ( quetiapina, risperidona, amisulprid, olanzapina ) , anxiolitice
si sedativ-hipnotice.