Centru de Excelență în medicină și farmacie,,Raisa Pacalo”

Depresia
postnatală
Realizat- Dănilă pantelimon, gr.416
Profesor- Ivanova Lilia

Chișinău 2023
 Cuprins:
1. Depresia postpartum întârziată

2. Cauzele depresiei postnatale pot să includă:

3. Factori de risc

4. Simptome

5. Diagnosticare

6. Tratament

7. Complicații:
 Depresia postpartum este o combinație complexă de
modificări fizice, emoționale și comportamentale care au
loc la unele femei după naștere. Potrivit definițiilor de
specialitate, ea este o tulburare a sănătății mintală, care își
are debutul în primele patru săptămâni de la naștere, fiind
provocată de schimbările chimice, sociale și psihologice
care au loc odată cu venirea pe lume a unui copil.
Modificările chimice implică o scădere rapidă a
hormonilor. Legătura reală dintre această scădere și
depresie nu este foarte clară, însă este dovedit că nivelurile
de estrogen și progesteron, hormonii reproductivi
feminini, cresc de zece ori în timpul sarcinii. Apoi, aceste
valori scad brusc imediat după naștere pentru ca, după
alte trei zile, să ajungă înapoi la valorile avute atunci când
femeia nu era însărcinată..
 Depresia postpartum întârziată

Depresia postnatală întârziată, cunoscută și sub

denumirea de depresie postpartum cu debut tardiv,
poate afecta femeile pentru o perioadă de până la 18
luni după naștere sau poate apărea chiar și mai
târziu, în funcție de modificările hormonale care apar
după venirea pe lumea a bebeluşului.

Unii specialiști consideră că depresia postpartum

întârziată este, de asemenea, asociată cu lipsa de
sprijin din exterior pe care mamele o experimentează
după primele câteva săptămâni de viață ale copilului,
mai ales dacă mama petrece mult timp singură.
 Cauzele depresiei postnatale pot să includă:

Ambivalență cu privire la sarcină;

Nașterea unui copil cu nevoi speciale sau cu
probleme de sănătate;
Antecedente de depresie sau tulburare
disforică premenstruală;
Singurătate;
Hormonii - scăderea dramatică a estrogenului
și progesteronului după naștere;
Lipsa somnului;
Anxietate;
Percepție schimbată a imaginii de sine.
 Factori de risc

Istoric de depresie în familie;

Conflicte conjugate;
Istoric familial de tulburări Sarcini gemelare sau cu
de dispoziție; tripleți;
Istoric de depresie înainte sau Numărul de copii, cu
în timpul sarcinii; cât mai mulți, cu atât
riscul de apariție a
Vârsta mamei (cu cât aceasta
depresiei este mai mare;
e mai tânără, cu atât șansele Locuitul singură;
de postpartum sunt mai Sprijin social limitat;
mari); Lipsa suportului
Nesiguranță cu privire la emoțional în timpul
sarcinii sau după
sarcină;
naștere.
Evenimente traumatizante în
viața mamei;
 Simptome

Senzație de tristețe, de dispoziție proastă și nevoia de a plânge

în cea mai mare parte a timpului;
Iritația constantă față de partenerul tău, de bebeluș sau de alți
copii;
Pierderea interesului pentru lumea din jur;
Lipsă de energie și senzație de oboseală tot timpul;
Insomnii;
Senzație de somnolenţă în timpul zilei;
Gânduri negative, cum ar fi că nu ești o mamă suficient de
bună, că nu poți avea grijă de copilul tău, etc.;
Sentimente de vinovăție, deznădejde și autoînvinovățire;
Senzație de îngrijorare permanentă faţă de bebeluş;
 Diagnosticare

Un diagnostic de episod depresiv major necesită

prezența a cel puțin cinci simptome specifice, printre
care se regăsesc, în mod obligatoriu, starea de spirit
depresivă sau plăcerea diminuată pentru activităţi.
Simptomele trebuie să fie prezente în cea mai mare
parte a zilei, aproape în fiecare zi, timp de două
săptămâni și, de asemenea, trebuie să fie un declin
asociat al nivelului social și/sau ocupațional.
 Tratament

Depresia postpartum este tratată diferit, în funcție

de tipul și severitatea simptomelor. Opțiunile de
tratament includ medicamente anti-anxietate sau
antidepresive, psihoterapie și terapie de grup.
Tratamentul pentru psihoza postpartum poate
include medicamente pentru tratarea depresiei,
anxietății și psihozei. De asemenea, pacientul
poate fi internat în cazurile mai grave.
 Complicații:

În cazul în care depresia postnatală nu este tratată la

timp, pot să apară și alte tulburări de sănătate mentală,
cum ar fi:

Tulburări de anxietate – inclusiv tulburare de

anxietate generalizată, anxietate socială, tulburare de
stres posttraumatic (PTSD) și tulburare de panică;
Tulburare obsesiv-compulsivă – gânduri, imagini sau
îndemnuri intruzive, nedorite și neplăcute, care intră
în mod repetat în mintea unei persoane, provocându-
i anxietate și ducând la comportamente repetitive;
Psihoza postpartum – aceasta este o combinație de
simptome asemănătoare bipolare, iluzii și halucinații.
Concluzie:

Depresia postpartum este o afecțiune

serioasă și complexă, afectând femeile în
perioada imediat următoare nașterii.
Aceasta poate avea impact asupra stării
emoționale, relațiilor și capacității de a
îngriji nou-născutul. Identificarea precoce
și sprijinul adecvat, fie prin intervenții
medicale sau terapeutice, sunt esențiale
pentru gestionarea și tratarea depresiei
postpartum, contribuind astfel la
bunăstarea atât a mamei, cât și a copilului.
 Bibliografie:

1. https://www.donna-medicalcenter.ro/blog/depresia-post-
partum.html
2. https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-
medicale/depresia-postpartum-cauze-simptome-
tratament
3. https://consuela.md/depasirea-depresiei-postnatale/
4. https://www.iowemed.ro/articole-medicale/cum-sa-treci-
peste-depresia-post-partum
5. https://www.medichub.ro/reviste-de-specialitate/medic-
ro/depresia-post-partum-preventie-diagnostic-si-
abordare-terapeutica-id-4591-cmsid-51