DEPRESIA

Spătaru Suamy
Draga Alexa
Stoian Rebecca
Lupulescu Jessica
Balazs Anamaria
 1.Definitie
Depresia sau tulburarea depresivă este o afecțiune psihică frecvent întâlnită . La nivel global,
peste 264 de milioane de persoane de toate vârstele suferă de depresie, aceasta reprezentând
principala cauză a dizabilității în întreaga lume. Practic, este mai des întâlnită decât SIDA,
cancerul diabetul, luate la un loc. Estimativ, tulburarea afectează anual unul din 15 adulți, iar una
din 6 persoane se va confrunta la un moment dat, în viață, cu aceasta problemă medicală. Știm
despre depresie că afectează modul în care o persoană gândește , simte și se comportă, precum și
faptul că aceste simptome sunt mai frecvente la femei decât la bărbați . Prin comparație cu tristețea
obișnuită , depresia clinică este persistentă, deseori interferând cu capacitatea unei persoane de a
trăi sau anticipa evenimentele vieții și afectând serios felul în care aceasta își desfășoară activitățile
zilnice. În general, depresia este categorizată în cel puțin cinci tipuri, și anume tulburare depresivă
majoră, tulburare depresivă persistentă, tulburare bipolară, tulburare afectivă sezonieră și depresie
postnatală. Majoritatea oamenilor se simt uneori triști, singuri sau deprimați, toate acestea fiind
reacții normale când ne confruntăm cu moartea unei persoane dragi, problemele obișnuite ale vieții
sau pierderea stimei de sine. Totuși , când sentimentele respective devin copleșitoare, provoacă
reacții fizice și persistă timp îndelungat, ne pot împiedica să trăim o viață normală și activă. În
astfel de momente, este cazul să apelăm la ajutor medical pentru că este posibil să ne confruntăm
cu o depresie.
2.Cauze
Cauzele depresiei sunt complexe și pot implica o combinație de factori genetici, biologici,
psihologici și de mediu. Printre acestea se numără:

● Predispoziția genetică: Persoanele cu istoric familial de depresie au un risc mai mare de a

dezvolta această tulburare.
● Dezechilibre chimice cerebrale: Schimbările în nivelurile de neurotransmițători, cum ar fi
serotonină și dopamină, pot contribui la depresie.
● Evenimente traumatice: Experiențele traumatice, precum pierderea unei persoane dragi
sau un eveniment de viață stresant, pot declanșa depresia.
● Stresul cronic: Situațiile stresante prelungite la locul de muncă sau în viața personală pot
contribui la dezvoltarea depresiei.
● Probleme hormonale: Dezechilibrele hormonale, cum ar fi cele asociate cu sarcina sau
menopauza, pot influența starea de spirit.
3.Manifestări

Manifestările depresiei pot include schimbări ale stării de spirit,pierderea interesului sau plăcerii
în activității obișnuite,modificări ale somnului sau apetitului oboseala excesivă și dificultăți de
concentrare. Este important să consulți un specialist dacă experimentezi astfel de simptome
pentru a primi sprijin și îndrumare adecvată. Cum se manifestă depresia:

● dureri de cap: este probabil cel mai frecvent simptom;

● dureri de spate;
● dureri musculare sau articulare;
● senzația de gheară în piept/durere în piept;
● manifestări gastrointestinale;
● epuizare/oboseala extremă;
 4.Diagnostic
O persoană care suferă de depresie se poate adresa atât medicului psihiatru cât și psihologului pentru
diagnosticarea tulburări. Medicul psihiatru poate solicita o consultatie de medicină generală unde se face un
examen fizic și se adresează întrebări despre starea de sănătate pentru că în unele cazuri depresia poate fi
legată de o problemă de sănătate fizică. De asemenea pot fi solicitate teste de laborator, de exemplu medicul
poate recomanda testarea sângelui și a funcției tiroidei pentru a se asigura că analizele sunt normale, evaluarea
psihiatrică constă în adresarea de întrebări despre simptomele, gândurile , sentimentele și modelele de
comportament ale persoanei. Iată o prezentare generală a modului în care se stabilește diagnosticul pentru
diversele forme de depresie menționate:

Depresia Postnatală:

■ Apariția după naștere: Diagnosticul depresiei postnatale implică apariția simptomelor după
naștere.
■ Evaluarea stării de bine a mamei și a copilului: Profesioniștii pot evalua starea de bine a
mamei și efectua screening-uri pentru depistarea simptomelor.
 5.Tratamente

Tratamentul depresiei este unul complex cuprinzând atât abordarea medicamentoasă cât și cea
psihoterapeutică. Cele două modalități de intervenție nu numai că nu se exclud ci se
completează reciproc. Pe deoparte, psihoterapia accelerează procesul de vindecare și acționează
acolo unde și când medicamentele nu reușesc să ajungă. Este bine știut faptul că orice
antidepresiv are nevoie de un timp de acțiune între 2 și 4 săptămâni pentru a-și atinge
eficacitatea maximă, de aceea ședințele de psihoterapie au valoare deosebită la începutul
tratamentului. Pe de altă parte, s-a constatat faptul că aproape jumătate din pacienții cu depresie
abandonează tratamentul (sau îl efectuează inconstant) odată ce starea lor psihică se
ameliorează. Psihoterapia are darul de a crea o alianță terapeutică, de a diminua sentimentul de
izolare și senzația pacientului că suferința lui nu poate fi înțeleasă de ceilalți și de a spori
comunicarea acestuia cu restul lumii. Implicit de aici decurge și o mai buna complianță la
tratament iar pacientul devine conștient de faptul că abandonarea precoce a medicației se
însoțește de recidive ale bolii. Precum se poate observa, ieșirea din depresie este un proces
complex la care participă în egală măsură psihiatrul, psihoterapeutul, pacientul și familia
acestuia, iar reușita depinde de cele mai multe ori de o bună comunicare între aceste părți.