Despre depresie si simptomele ei

Majoritatea oamenilor se simt uneori tristi, singuri sau deprimati, toate acestea fiind reactii
normale cand ne confruntam cu moartea unei persoane dragi, problemele obisnuite ale vietii sau
pierderea stimei de sine. Totusi, cand sentimentele respective devin coplesitoare, provoaca
reactii fizice si persista timp indelungat, ne pot impiedica sa traim o viata normala si activa. In
astfel de momente, este cazul sa apelam la ajutor medical pentru ca este posibil sa ne
confruntam cu o depresie.
Informatii importante despre depresie
Depresia sau tulburarea depresiva este o afectiune psihica frecvent intalnita. La nivel global,
peste 264 de milioane de persoane de toate varstele sufera de depresie, aceasta reprezentand
principala cauza a dizabilitatii in intreaga lume. Practic, este mai des intalnita decat SIDA,
cancerul si diabetul, luate la un loc. Estimativ, tulburarea afecteaza anual unul din 15 adulti, iar
una din 6 persoane se va confrunta la un moment dat, in viata, cu aceasta problema medicala.
Stim despre depresie ca afecteaza modul in care o persoana gandeste, simte si se comporta,
precum si faptul ca aceste simptome sunt mai frecvente la femei decat la barbati. Din pacate,
aproape jumatate din persoanele cu depresie nu sunt niciodata diagnosticate sau tratate. De
aceea, este foarte important sa recunoasteti la timp simptomele, astfel incat sa puteti solicita
ajutor de specialitate. Vestea buna este ca depresia poate fi gestionata prin tratament.
Depresie – cauze si factori de risc
Deseori, tulburarea depresiva este de fapt rezultatul unei combinatii de factori, mai degraba decat
urmarea unei singure cauze. Printre acesti factori, se numara schimbarile importante din viata,
mediul inconjurator, tiparele gandirii, care pot afecta modul in care o persoana reactioneaza la
schimbari, dar si factorii genetici. De exemplu, suferinta resimtita dupa pierderea unei persoane
dragi, trecerea printr-un divort, aflarea diagnosticului unei boli grave sau pierderea locului de
munca poate duce la depresie.
Si conditiile de trai, precum lipsa adapostului, problemele financiare sau violenta pot induce o
stare de deprimare, din cauza nivelului coplesitor de stres pe care il implica. In plus, fluctuatiile
hormonale la femei sau afectiunile medicale necunoscute pot determina modificari ale dispozitiei
si instalarea depresiei.
Depresie – simptome si manifestari
In general, depresia poate provoca o varietate de probleme emotionale si fizice, ducand la
scaderea randamentului la locul de munca si acasa.
Persoanele se pot confrunta cu simptome care variaza de la blande la severe, cum ar fi:
 Pierderea interesului sau evitarea activitatilor – multe dintre persoanele cu depresie observa
ca nu le mai atrag activitatile care candva le faceau placere, precum hobby-urile sau iesirile cu
prietenii. Unii pacienti constata si reducerea libidoului.
 Sentimente de disperare – starile respective pot include sentimente nejustificate de vinovatie
sau devalorizarea propriei persoane. Pacientul poate sa isi piarda increderea in sine, sa se
invinovateasca pentru lucruri care nu s-au intamplat din vina lui sau sa simta ca totul este inutil.
Unele persoane depresive pot chiar sa se urasca pe ele insele. Intr-unele cazuri, acest simptom
este asociat cu tulburarea depresiva majora, o forma grava de depresie.
 Oboseala sau lipsa somnului – multi pacienti isi pierd interesul pentru activitatile obisnuite
pentru ca nu mai au energie. Unele persoane sufera de insomnie sau, din contra, dorm prea mult.
 Lipsa odihnei corespunzatoare poate determina simptome precum agitatie sau anxietate (stare
de neliniște, de așteptare încordată, însoțită de palpitații, jenă în respirație etc., întâlnită în
unele boli de nervi.)
 Incapacitate de concentrare – imposibilitatea de a se concentra asupra sarcinilor si activitatilor
este asociata cu pierderea interesului fata de acestea si starile de oboseala. Unii pacienti
intampina dificultati in luarea deciziilor sau probleme cu memoria.
 Anxietate – deseori, insoteste starile de depresie, dar anxietatea poate include manifestari cum ar
fi transpiratii excesive, stari de nervozitate, incapacitatea de a gandi clar, hiperventilatie si
senzatie de panica.
 Iritabilitate si comportamente riscante – unele simptome de depresie se manifesta diferit la
barbati, decat la femei. Barbatii pot sa manifeste mai multa furie, insotita de iritabilitate. Ca mod
de evadare, pacientii pot refula in comportamente riscante, cum ar fi abuzul de substante,
depasirea vitezei legale cand sunt la volan sau practicarea unor sporturi periculoase.
 Disconfort sau dureri inexplicabile – desi este posibil ca persoanele depresive sa nu aiba
teoretic nicio problema fizica, pot suferi de dureri articulare, musculare, stomacale sau dureri de
cap si, din pacate, respectivele simptome fizice persistente s-ar putea sa nu raspunda la tratament.
 Modificari ale apetitului sau greutatii corporale – pacientii tind sa manance mai mult sau mai
putin, ceea ce determina fluctuatii ale greutatii.
 Lipsa controlului emotional – pot aparea schimbari ale dispozitiei, care sa nu fie influentate de
cei din jur. Uneori, persoanele care sufera de depresie se pot simti brusc triste, furioase, goale pe
dinauntru sau frustrate. De asemenea, pot sa izbucneasca in plans, fara niciun motiv, sau sa
planga incontrolabil.
 Stari pesimiste – pacientii pot fi indiferenti fata de prezent. Inceteaza sa le mai pese de viitor
sau considera ca oricum nimic nu mai conteaza.
 Ganduri sau tendinte de autovatamare – de cele mai multe ori, o persoana manifesta deja alte
simptome de depresie, inainte sa apara tendinta catre autovatamare.

Depresia prezinta un risc major de sinucidere. Disperarea profunda poate determina pacientul sa
considere ca suicidul este singura cale prin care poate scapa de suferinta. Daca o persoana draga
prezinta aceasta tulburare, trebuie sa tratati cu seriozitate orice discutie sau comportament
suicidal si sa observati cu atentie potentialele semnale de alarma
Daca un prieten sau membru al familiei are ganduri de suicid, exprimati-va ingrijorarea si cereti
imediat ajutor. Discutand deschis despre gandurile si sentimentele persoanei afectate, ii puteti
salva viata.
Simptomele de depresie variaza in functie de varsta si sex.
 Barbatii – cand sunt deprimati, este mai putin probabil sa admita ca se urasc pe ei insisi si ca se
simt lipsiti de speranta. In schimb, tind sa se planga de simptome cum ar fi oboseala,
iritabilitate, probleme legate de somn si pierderea interesului fata de munca si hobby-uri. De
asemenea, sunt mai predispusi la furie, agresivitate, comportament nesabuit si abuz de
substante.
 Femeile – este mai probabil ca acestea sa observe sentimente pronuntate de autoinvinovatire,
somn prelungit, consum excesiv de alimente si crestere a greutatii corporale. La femei,
tulburarea depresiva este influentata si de factorii hormonali, sarcina sau menopauza. De fapt,
depresia postnatala afecteaza una din 7 femei.
 Adolescentii – nu tristetea, ci iritabilitatea, furia si starile de agitatie sunt cele mai evidente
semne in cazul adolescentilor depresivi. Pot acuza si dureri de cap si stomac sau alte forme de
disconfort fizic.
 Vârstnicii – tind sa se planga mai mult de aspectele fizice, mentionand neplaceri cum ar fi
oboseala, dureri inexplicabile si probleme cu memoria. In plus, isi pot neglija infatisarea sau pot
intrerupe administrarea medicamentelor prescrise.

Diagnosticul de depresie
Daca timp de minimum doua saptamani, v-ati confruntat cu starile neplacute, mentionate mai
sus, este posibil sa suferiti de o tulburare depresiva.
Diagnosticul se poate stabili si fara sa efectuati un test pentru depresie, dar va fi necesara
examinarea istoricului medical in urma unei discutii cu medicul. Acesta poate efectua o
evaluare detaliata, inclusiv un examen fizic, si sa recomande analize de sange pentru a exclude
posibilitatea altor afectiuni cu simptomatologie similara, cum ar fi problemele cu tiroida, o
tumora pe creier sau deficitul de vitamine.
Medicul va dori sa afle ce simptome ati avut, de cand dateaza acestea si daca aveti cazuri de
afectiuni psihice in familie. Pentru a se putea stabili un tratament corespunzator, trebuie sa fiti
sincer in ce priveste gandurile si sentimentele dumneavoastra.
Tratamentul pentru depresie

Daca sprijinul familiei si prietenilor si adoptarea unui stil de viata sanatos nu sunt suficiente,
pacientul trebuie sa se adreseze medicului. Exista cateva optiuni de tratament pentru depresie,
cum ar fi:
 Psihoterapie – consultarea unui terapeut poate pune la dispozitie tehnicile si strategiile
necesare pentru gestionarea simptomelor. Terapia poate ajuta inclusiv la prevenirea
recidivei.
 Medicamente antidepresive – mai ales daca pacientul se confrunta cu ganduri de suicid
sau este agresiv. Totusi, desi medicamentele pot fi utile pentru unii pacienti, acestea nu
reprezinta o solutie pe termen lung. In plus, administrarea antidepresivelor este insotita de
efecte secundare si alte dezavantaje. De aceea, este bine sa va informati inainte de a lua o
decizie.
 Autoajutor – in cazul multor persoane, miscarea regulata imbunatateste dispozitia. Somnul
odihnitor, consumul alimentelor sanatoase si evitarea alcoolului (cu efect deprimant) pot, de
asemenea, sa ajute la reducerea simptomelor.
Sfaturi pentru preventive
Exista mai multe modificari ale stilului de viata si tehnici de gestionare a stresului, pe care le
puteti adopta pentru a preveni sau evita un episod depresiv.
 Faceti miscare regulat. Conform Clinicii Mayo, miscarea va ajuta in mai multe moduri:
creste temperatura corpului, ceea ce are efect calmant asupra sistemului nervos central si
contribuie la eliberarea endorfinelor, care imbunatatesc dispozitia.
 Reduceti timpul petrecut pe retelele de socializare. Studiile au aratat ca utilizarea excesiva a
acestor retele poate duce la depresie si reducerea stimei de sine, deoarece veti fi tentat sa va
comparati cu alte persoane.
 Consolidati-va relatiile. Pastrati regulat legatura cu prietenii si familia sau incercati noi
hobby-uri care v-ar putea ajuta sa cunoasteti persoane noi.
 Minimizati alegerile zilnice. Cand trebuie sa alegeti dintr-un numar mare de optiuni,
presiunea creste, sporind riscul de depresie. Pentru a evita acest lucru, simplificati diverse
aspecte ale vietii.
 Reduceti stresul. Meditati sau invatati sa nu va concentrati asupra lucrurilor pe care nu le
puteti controla.
 Respectati planul de tratament. Daca v-ati confruntat deja cu un episod depresiv, este
posibil ca acesta sa recidiveze. Prin urmare, urmati tratamentul prescris si nu-l intrerupeti
brusc. Cat timp sunteti in remisiune, continuati vizitele de rutina la terapeut sau psihiatru si
exersati strategiile si mecanismele de adaptare, invatate pe parcursul sedintelor de
psihoterapie.
 Dormiti suficient. Potrivit Fundatiei Nationale pentru Somn, persoanele cu insomnie au un
risc de 10 ori mai mare de a dezvolta depresie. Evitati privitul la ecrane (televizor, telefon
etc.) cu doua ore inainte de culcare, meditati, folositi o saltea confortabila si nu consumati
cafeina dupa ora pranzului.
 Evitati persoanele toxice. Interactiunile sociale neplacute pot dauna stimei de sine. In plus,
determina producerea unor niveluri mari de citokine, proteine asociate cu inflamatia si
depresia.
 Consumati alimente sanatoase, cum ar fi multe fructe si legume, carne cu continut redus de
grasimi, acizi grasi omega-3 (somon sau nuci), si evitati grasimile nesanatoase, alimentele
procesate si zaharul.
 Mentineti o greutate corporala sanatoasa. Obezitatea poate duce la scaderea stimei de sine si
instalarea depresiei.
 Gestionati afectiunile cronice. Persoanele care sufera de boli cronice au un risc mai mare de
a dezvolta un episod depresiv.
 Cititi cu atentie prospectul medicamentelor. Unele medicamente eliberate pe baza de
prescriptie medicala provoaca depresie, ca efect secundar. Puteti discuta cu medicul despre
alternative de tratament. Cateva dintre medicamentele care pot declansa o tulburare depresiva
sunt cele pentru gestionarea hormonala, cum ar fi contraceptivele orale, beta-blocantele,
corticosteroizii si anticonvulsivele.

Minte, Caracter şi Personalitate, vol. 2

Scrieri EGWhite
Boli rezultate datorită depresiei mintale — O atitudine mulțumită și un spirit voios înseamnă
sănătate pentru trup și putere pentru suflet. Depresia, tristețea și confuzia reprezintă cauza cea mai
prolifică a bolilor fizice. — Testimonies for the Church 1:702 (1868). 2MCP 482.1
Multe dintre bolile care afectează sănătatea oamenilor sunt rezultatul depresiei mintale. — The
Ministry of Healing, 241 (1905). 2MCP 482.2
Înlăturarea depresiei psihice grăbește vindecarea fizică — Deoarece iubirea lui Dumnezeu
este atât de mare și atât de statornică, bolnavii trebuie încurajați să se încreadă în El și să fie
voioși. Anxietatea tinde să producă slăbiciune și boală. Dacă bolnavii își vor învinge stările
depresive și teama, perspectiva vindecării lor va fi mai bună, deoarece “ochiul Domnului privește
peste cei ce ... nădăjduiesc în bunătatea Lui”. (Psalmii 33, 18.) — The Ministry of Healing, 229
(1905). 2MCP 482.3
Depresia ca rezultat al unei mândrii respingătoare — Unii manifestă un spirit distant și rece și
o mândrie respingătoare, care îi inhibă pe cei ce se află în sfera lor de influență. Această
atitudine este contagioasă; ea creează o atmosferă care risipește bunele intenții; blochează spiritul
natural al simpatiei, cordialității și iubirii omenești și, sub influența ei, oamenii sunt frustrați, iar
dorința lor de a fi sociabili și generoși este anihilată. 2MCP 482.4
Această stare de depresie nenaturală afectează nu numai sănătatea spirituală, ci și sănătatea fizică.
Confuzia și răceala unei asemenea atmosfere nesociabile se reflectă în înfățișarea exterioară.
Fețele celor ce sunt binevoitori și înțelegători vor străluci de lumina adevăratei bunătăți, în timp ce
înfățișarea acelora care nu cultivă gânduri bune și motive neegoiste va trăda sentimentele ascunse
din inimile lor. — Testimonies for the Church 4:64 (1876). 2MCP 483.1
Depresia mintală cauzată de lipsa aerului proaspăt din încăperile închise — Efectele produse
de lipsa aerului și a ventilației în încăperile închise sunt următoarele: organismul își pierde
vigoarea și sănătatea, circulația sanguină este precară, sângele circulă cu dificultate în organism,
deoarece nu este purificat și vitalizat de aerul curat și proaspăt de afară. Mintea devine confuză și
deprimată, iar sistemul nervos este iritat, fiind posibilă apariția stărilor febrile și a altor suferințe
acute. — Testimonies for the Church 1:702, 703 (1868). 2MCP 483.2
Confuzia și depresia rezultate din insuficiența oxigenului — Plămânilor trebuie să li se asigure
o cât mai mare libertate. Capacitatea lor de respirație depinde de libertatea de mișcare, și dacă
plămânii sunt comprimați sau blocați, această capacitate se diminuează. De aceea, cei ce
desfășoară o activitate sedentară vor suferi efecte negative, în special dacă obișnuiesc să stea
încovoiați. Această poziție face imposibilă o respirație profundă. Respirația superficială devine
curând un obicei instinctiv, iar plămânii își pierd elasticitatea.... 2MCP 483.3
Ca urmare, organismul va fi alimentat cu o cantitate insuficientă de oxigen. Sângele va deveni mai
vâscos și va circula greu. Substanțele toxice care ar fi trebuit eliminate prin expirație vor fi
reținute în corp, iar sângele va deveni impur. Nu numai plămânii sunt afectați datorită respirației
deficitare, ci și stomacul, ficatul și creierul. Pielea își pierde suplețea, digestia este întârziată,
inima obosește, creierul este întunecat, gândurile devin confuze, tristețea se așterne în suflet,
întregul organism ajunge deprimat și inactiv și este deosebit de predispus la boală. — The
Ministry of Healing, 272, 273 (1905). 2MCP 483.4
O respirație bună liniștește nervii — Pentru a beneficia de un sânge bun, trebuie să respirăm
bine. Inspirarea profundă și amplă a aerului curat, care umple plămânii cu oxigen, purifică
sângele. Acesta dobândește o culoare deschisă și transmite un flux dătător de viață fiecărei părți a
organismului. O respirație bună liniștește nervii; stimulează apetitul și asigură o digestie mai
bună; iar somnul va fi profund și odihnitor. — The Ministry of Healing, 272 (1905). 2MCP 484.1
Hidropizia și o suferință cardiacă tindeau să producă stări depresive lui Ellen
White. [Vezi Selected Messages 2:233-245, “Fortitude and Affliction”.] — Suferința fizică mă
apăsa greu. Ani de zile am fost afectată de o suferință cardiacă, ce avea tendința de a-mi provoca
stări depresive și de a risipi credința și curajul.

Stăpânirea de sine în perioadele depresive — Mama poate și trebuie să facă totul pentru a-și
stăpâni nervii și atitudinea în perioadele de depresie; chiar și atunci când este bolnavă, dacă învață
să-și exercite stăpânirea de sine, ea poate fi binevoitoare și voioasă și va fi capabilă să suporte mai
mult zgomot decât și-ar fi imaginat că este posibil. Mama nu trebuie să se comporte în așa fel,
încât mintea tânără și sensibilă a copiilor să fie tulburată datorită stărilor ei depresive,
determinându-i să se simtă în căminul lor ca într-un mormânt, iar în camera mamei, ca și cum s-ar
afla în cel mai întunecat loc de pe fața pământului. Prin exercitarea voinței, mintea și nervii își pot
recăpăta buna dispoziție și forța. În multe situații, puterea voinței se va dovedi cel mai eficient
calmant al nervilor. — Testimonies for the Church 1:387 (1863).

Biruința costă efort (sfat adresat unei familii) — Voi puteți fi o familie fericită, dacă faceți
lucrarea ce v-a fost dată de Dumnezeu și dacă vă îndepliniți datoria care v-a fost încredințată de
El. Domnul nu va realiza în locul vostru partea pe care v-a lăsat-o vouă s-o faceți. Fratele C. este
demn de milă. El s-a simțit nefericit atât de mult timp, încât viața însăși a devenit o povară. Nu
trebuia să se întâmple astfel. Imaginația lui este bolnavă, iar el și-a ocupat atenția atât de mult
timp cu imagini întunecate, încât, dacă se confruntă cu situații potrivnice sau dezamăgiri, el își
imaginează că totul se prăbușește, că va ajunge nevoiaș, că totul va merge împotriva lui și că
încercările lui sunt mai grele decât ale oricărui alt om de pe pământ. În felul acesta, viața sa este
ruinată. Cu cât se adâncește într-un asemenea mod de gândire, cu atât își înrăutățește atât propria
lui viață, cât și pe a acelora din preajma lui. 2MCP 488.3
El nu are nici un motiv să gândească astfel; simțămintele lui sunt rezultatul lucrării lui Satana. El
nu trebuie să îngăduie ca mintea să-i fie condusă în felul acesta de către vrăjmaș, ci să-și abată
atenția în mod categoric de la scenele întunecate și confuze și să-și îndrepte privirile spre
imaginea iubirii Mântuitorului, spre slava cerului și spre bogățiile moștenirii pregătite pentru toți
cei umili și ascultători, care au inimi mulțumitoare și o încredere statornică în făgăduințele lui
Dumnezeu. Pentru o asemenea schimbare vor fi necesare eforturi și o luptă serioasă din partea lui;
dar ea trebuie realizată. Atât fericirea voastră prezentă, cât și cea viitoare depind în întregime de
modul în care vă orientați atenția în mod hotărât spre lucrurile plăcute și încurajatoare,
îndepărtându-vă privirile de la imaginile întunecate și ireale, spre binecuvântările pe care
Dumnezeu le-a presărat pe calea vieții voastre și dincolo de acestea, spre cele nevăzute și veșnice.
Adevăratul creștin și depresia — Adevăratul creștin nu îngăduie interpunerea nici unui
raționament omenesc între sufletul lui și Dumnezeu. Influența poruncii lui Dumnezeu deține
autoritatea asupra simțămintelor și acțiunilor lui. Cât de ușoară ar deveni calea spre cer, dacă
fiecare căutător al Împărăției lui Dumnezeu și al neprihănirii Sale ar fi întotdeauna gata de a face
lucrările lui Hristos! Binecuvântările lui Dumnezeu s-ar revărsa în sufletul lui și laudele la adresa
Domnului s-ar afla neîncetat pe buzele lui. Atunci I-ați sluji lui Dumnezeu din principiu. Este
posibil ca simțămintele voastre să nu fie întotdeauna de bucurie; uneori, orizontul experienței
voastre este întunecat de nori; dar speranța creștină nu se întemeiază pe nisipurile mișcătoare ale
sentimentelor. Aceia care acționează în virtutea principiilor vor privi spre slava lui Dumnezeu,
dincolo de umbre și întuneric, și se vor încrede în cuvântul temeinic al făgăduinței. Ei nu vor fi
împiedicați să-l onoreze pe Dumnezeu, oricât de mare ar fi întunericul ce se așterne în calea lor.
Împotrivirile și încercările nu vor face decât să le ofere noi ocazii de a-și demonstra sinceritatea
credinței și a iubirii lor. 2MCP 495.3
Faptul că sufletul este cuprins de descurajare nu înseamnă că Dumnezeu S-a schimbat. El este
“același ieri, astăzi și în veci”. Când vedeți razele luminoase ale Soarelui neprihănirii, vă simțiți
siguri de favoarea lui Dumnezeu, dar când norii se abat asupra sufletului vostru, nu trebuie să
simțiți că sunteți părăsiți. Credința voastră trebuie să străpungă dincolo de întuneric. Dacă ochiul
tău este ațintit în această direcție, tot trupul tău va fi plin de lumină. Bogățiile harului lui Hristos
trebuie păstrate neîncetat în minte. Credința voastră să fie asemenea credinței lui Iov, astfel încât
să puteți declara: “Chiar dacă mă va nimici, eu tot mă voi încrede în El”. Încredeți-vă în
făgăduințele Tatălui vostru ceresc și Aduceți-vă aminte de felul în care ați fost tratați de El în
trecut, voi și ceilalți slujitori ai Săi; “fiindcă toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce-
L iubesc pe Dumnezeu”. — The Review and Herald, 24 ianuarie, 1888.