Scoala Postliceala “BETEL” Oradea

REFERAT

DEPRESIA ȘI ANXIETATEA

ELEV : Ioana Pit

AMG – III - A
 Tulburările de depresie și anxietate au o bază biologică. De exemplu, nivelurile scăzute
ale serotoninei joacă un rol fundamental în ambele tulburări. Alte substanțe chimice din creier,
cum ar fi dopamina și adrenalina, au de asemenea impact asupra depresiei și anxietății.

Anxietatea

Anxietatea este răspunsul natural al corpului la stres, fiind un sentiment de frică sau de
teamă în legătură cu evenimente viitoare în viața unui pacient. Depresia este o tulburare a
dispoziției care provoacă un sentiment persistent de tristețe și pierderea interesului față de
activitățile care au bucurat cândva pacientul. Denumită și tulburarea depresivă majora, aceasta
afectează modul în care te simți, gândești și te comporți  și poate duce la o varietate de probleme,
atât emoționale, cât și fizice.
Simptomele anxietății pot include oricare din următoarele:
 griji extreme sau teamă în majoritatea timpului sau sentiment de panică repetat
 sentimente iraționale de teamă, groază sau pericol
 simptome fizice frecvente, precum agitația, nesiguranța si tremuratul, greața, bufeuri de
căldura și de frig, amețeala, dificultăți de respirație sau urinarea frecventă în absența unei
amenințări raționale
 gânduri recurente neliniștitoare și comportamente repetitive incontrolabile care au scopul
de a reduce anxietatea declanșată de acele gânduri.

În plan psihologic, anxietatea se poate manifesta prin:

 îngrijorare față de viitorul apropiat sau față de viitorul îndepărtat. Persoanele cu vârsta
până în 65 de ani, mai ales cele care trăiesc singure și au mai mulți factori stresanți în
viața lor sunt la risc de a avea anxietate.
 gânduri incotrolabile despre ceva ce ar putea să nu decurgă bine
 gânduri recurente neliniștitoare și comportamente repetitive incontrolabile care au scopul
de a reduce anxietatea declanșată de acele gânduri.
Semnele și simptomele fizice ale anxietății pot include:
 nervozitate, neliniște, tensiune
 tensiune musculară. Deși nu se cunoaște exact dacă anxietatea produce tensiune
musculară, sau tensiunea musculară crește anxietatea, există studii care evidențiază că
terapiile de relaxare musculara contribuie și la reducerea sentimentului de îngrijorare.
 tulburări gastro-intestinale (greață, diaree, constipație)
 amețeala
 creșterea ritmului cardiac, hipertensiune arterială, transpirație abundentă
 dificultăți în respirație sau respirație rapidă (hiperventilație)
 tremor
 transpiratie
 slăbiciune
 dificultăți în a adormi din cauza gândurilor negative sau a altor simptome fizice. Trezitul
în timpul nopții cu dificultatea de a adormi sunt problemele raportate frecvent de
persoanele care au anxietate.
 dificultatea de concentrare cauzată de agitație sau de gândurile negative
Tratamentul pentru anxietate se incadrează in doua categorii: psihoterapia si medicatia.
 Medicamentele utilizate în mod obișnuit pentru a trata anxietatea includ antidepresive și
sedative.Un terapeut sau psiholog poate ajuta pacientul să învețe să aplice anumite instrumente și
strategii pentru a face față anxietății, atunci când aceasta se declanșează.Pentru unii oameni,
tratamentul medicamentos nu este necesar, iar modificările în stilul de viață pot fi suficiente
pentru a face față simptomelor.

Depresia

Este important să se solicite ajutor unui specialist în sănătate mentală dacă apar următoarele
simptome ale depresiei:
 sentimente prelungite de tristețe sau iritabilitate
 pierderea interesului față de activități care altădată erau plăcute
 mult mai mult sau mai puțin somn sau alimentație decât de obicei
 sentimente de vinovăție, sentimentul lipsei de valoare sau lipsa de speranță
 sentiment de neliniște și incapacitatea de a sta locului
 probleme de concentrare și de luare a deciziilor
Gândurile recurente de moarte sau sinucidere sunt simptome ale depresiei care necesita atenție
profesionala imediată.
O serie de aspecte pot să favorizeze apariția depresiei:schimbare majoră în viață,
probleme financiare, probleme legate de relații (tensiunea în familie, o despărțire sau un divorț),
pierderea unei persoane dragi, nașterea unui copil (depresie postpartum), singurătatea,stres,
consum de alcool sau de droguri, boli majore
Tipuri de depresie
 tulburarea depresivă majoră
 tulburarea depresivă persistentă
 tulburarea bipolară
 depresia postpartum
 tulburări afective sezoniere
 tulburare disforică premenstruală
 depresia atipică
În plan psihologic, depresia se poate manifesta prin: presupuneri că viitorul este fără
speranță, probleme de concentrare și de luare a deciziilor,lipsa speranței ca vor avea loc
experiențe pozitive în viitor, sentimentul lipsei de valoare, iritabilitate și intoleranță față de
ceilalți, prezența gândurilor despre moarte care sunt derivate dintr-o convingere persistentă că
viața nu merită trăită sau că individul este o povară pentru ceilalți. În cazurile de depresie
moderată până la severă, pot fi prezente multiple gânduri suicidare.
Simptomele depresiei pot fi complexe și pot să difere de la persoană la persoană. Deși atunci
când ne gândim la depresie, de obicei ne vin în minte manifestările psihologice, emoționale, în
realitate depresia poate să aibă si manifestări fizice. În realitate, în situația depresiei apariția
manifestărilor fizice reprezintă o situație frecvent întâlnită. Se întâmplă frecvent ca persoanele
care suferă de depresie să se adreseze medicului doar pentru manifestările fizice pe care le au,
ceea ce face diagnosticarea mai dificilă. Pierderea poftei de mâncare sau creșterea semnificativă
a apetitului (de cele mai multe ori este vorba de pierderea poftei de mâncare, dar există și situații
de creștere a poftei de mâncare), constipația, dureri cronice inexplicabile: dureri de spate, de
încheieturi, dureri abdominale sunt alte simptome ale depresiei. Studiile au evidențiat faptul că
pacienții cu depresie care au avut și manifestări fizice au avut o perioadă mai lungă a stării
depresive decât cei care nu au prezentat dureri.
Alte semne de sepresie:
- schimbări ale ciclului menstrual
- lipsa de energie sau oboseală
- furie fără cauză
- persoana încetează să se mai exprime sau vorbește mai încet decât de obicei
- somn îndelungat sau mult mai putin decât este obișnuit, din cauza proceselor de gândire
sau pe fondul energiei scăzute
- dificultăți în concentrare, focalizare si memorare cauzate de procesele de gândire sau de
alte simptome fizice
În cazul depresiei ușoare sau moderate, modificările stilului de viață pot fi suficiente pentru a
face față simptomelor alături de consilierea terapeutică (psihoterapia). Spitalizarea poate fi
necesară dacă sunt prezente semne precum gânduri sau planuri de auto-vătămare sau de vătămare
a altei persoane.
Reducerea agenților stresori și creșterea capacității de confruntare cu aceștia (reducerea
orelor de lucru la serviciu sau refuzul unor obligatii sociale) pot reduce starile de anxietate. De
asemenea, exercitiile fizice, somnul suficient (cele 8 ore pe noapte), o mai buna gestionare a
timpului cu extiderea perioadelor de relaxare contribuie la ameliorarea anxietatii. Dintre masurile
pentru diminuarea depresiei:
- Alimentatia echilibrata. Alimentatia este o componenta importanta pentru sanatatea
mentala si, potrivit studiilor, o alimentatie bazata pe fructe, legume, cereale integrale,
peste, ulei de masline, lactate degresate si antioxidanti este asociata cu un risc scazut de
depresie.
- Evitarea consumului de alcool. Alcoolul este considerat un trigger pentru depresie,
consumul de alcool poate agrava simptomele depresiei si, in unele cazuri, o poate
declansa.
- Efectuarea de exercitii fizice in mod regulat. Miscarea imbunatateste dispozitia - exista
dovezi!
- Somnul odihnitor. Insomnia in sine nu determina depresia, insa lipsa somnului are un
rol important in favorizarea depresiei.

Alte masuri care pot fi aplicate pentru reducerea anxietatii si a depresiei sunt exercitiile de relaxare
si meditatie, mentinerea activitatilor zilnice precum munca, scoala etc. si renuntarea la fumat.

Bibliografie: https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/stresul-si-tulburarea-de-anxietate-si-
depresia