Electroforeza lipoproteinelor

Lipoproteinele contin lipide hidrofobe legate de proteine, alcatuind impreuna un

complex hidrosolubil. Sunt impartite in patru clase principale in functie de marime
(dupa greutatea moleculara), densitate (separare prin ultracentrifugare si flotatie) si
incarcatura electrica (separare prin electroforeza).

Clasele de lipoproteine sunt urmatoarele:

 Chilomicronii: diametru 5000Å, densitate intre 0,940-0,980; se depun in zona

γ a lipoproteinelor; constituiti in proportie de 90% din trigliceride; cresc mult
postprandial, fiind generati ca urmare a ingestiei si absobtiei intestinale a
lipidelor alimentare; dau opalescenta serului; reprezinta 0-2% din cantitatea
de lipoproteine.
 β-Lipoproteine sau LDL (Low Density Lipoproteins): densitate intre 1,019-
1,063; migreaza in zona β-globulinelor; transporta lipoproteinele de densitate
joasa spre tesuturi periferice si in particular spre peretele arterial; sunt bogate
in colesterol (45%), iar cresterea acestora este asociata cu riscul cardiac –
“colesterol nociv”; reprezinta  aproximativ 33-70% din totalul
lipoproteinelor.
 Preβ-Lipoproteinele sau VLDL (Very Low Density Lipoproteins): densitate
intre 0,95-1,006; sunt mai mobile decat lipoproteinele β, migreaza la nivelul
α2-globulinelor, transporta trigliceride, fosfolipide, colesterol (15%);
sintetizate in ficat fiind denumite si chilomicroni endogeni; reprezinta
aproximativ 7-24% din lipoproteine.

 α-Lipoproteine sau HDL (High Density Lipoproteins): densitate intre 1,063-

1,210; transporta proteine, fosfolipide, colesterol (18%, in special esterificat);
asigura intoarcerea la ficat (pentru a fi metabolizat) a colesterolului din
tesuturi, si mai ales din peretele vascular -”colesterol protector”; indicator
pentru estimarea riscului cardiovascular; reprezinta aproximativ 10-30% din
totalul lipoproteinelor.

Pe langa aceste 4 tipuri principale  mai sunt descrise urmatoarele lipoproteine:

 Preα-Lipoproteine: densitate > 1,210; migreaza la nivelul albuminei; contin

acizi grasi liberi, iar cantitatea lor aproximativa este de 8-13%.
 O fractiune suplimentara intre α si pre β (intre VLDL si HDL) reprezentata de
lipoproteina A-Lp(a) a carei mobilitate variaza in functie de fenotip; formata
din fosfolipide, colesterol si apoproteina  B100, asemanatoare cu molecula
plasminogenului; introduce LDL in celule in absenta receptorilor; reprezinta
un factor de risc independent pentru procesul de ateroscleroza;  cantitate
normala: <30 mg/dl.
 Lipoproteine cu densitate intermediara IDL (Intermediar Density
Lipoproteins): densitate intre 1,004-1,010; se formeaza in plasma circulanta
ca urmare a eliberarii enzimatice a trigliceridelor din chilomicroni si VLDL;
cresc mult postprandial si apar in serul bolnavilor cu dislipidemie tip III
(“Broad Beta Disease” – BBD).

Cazuri particulare :
-Fractiunea preβ crescuta poate masca Lp(a); de aceea, se lasa serul 24-48h la
temperatura ambianta dupa care se reincepe analiza.

-Lipoproteina X: inlocuirea chilomicronilor cu o forma patologica de lipoproteina ce

migreaza la catod; structura asemanatoare LDL (contine trigliceride si colesterol
liber in cantitate crescuta); apare in colestaza si in absenta congenitala a enzimei
LCAT (lecitin-colesterol-aciltransferaza)1;2;3;5.

Recomandari pentru efectuarea electroforezei lipoproteinelor - suspiciune de

tezaurismoze lipidice si identificarea dislipidemiilor familiale; arc cornean precoce
(pacienti sub 40 ani); pacienti cu xantelasme si xantoame; valoare a trigliceridelor >
300 mg /dl; ser lipemic à jeun; complicatii cardiovasculare (afectiuni coronariene si
istoric familial de boala coronariana prematura, arterita a membrelor inferioare,
accidente vasculare cerebrale, insuficienta circulatorie in teritoriul vertebro-bazilar,
HTA); afectiuni metabolice (diabet zaharat, obezitate, hiperuricemie, hipotiroidism);
alte afectiuni: sindrom nefrotic, alcoolism cronic; administrare de contraceptive
orale2;3.

Pregatire pacient - pacientul trebuie sa respecte o dieta constanta timp de 2-3

saptamani; inainte de recoltare va ajuna 12-14 ore.

Specimen recoltat - sange venos.

Recipient de recolta - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator6.

Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se efectueaza

electroforeza imediat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C.

NOTA: serul nu se congeleaza.

Stabilitate proba - serul este stabil 72 ore la 2-8°C.

Metoda - electroforetica, urmata de scanarea densitometrica a fractiunilor obtinute.

Valori de referinta:

- chilomicroni: 0-2%;

- betalipoproteine: 38.6-69.4% ;

- pre-betalipoproteine: 4.4-23.1% ;

- alfa-lipoproteine: 22.3-53.3%6.

Limita de detectie – 14 mg/dL:  pentru alfa-lipoproteine;

     – 13 mg/dL:  pentru pre-betalipoproteine;

     –  7 mg/dL:   pentru beta-lipoproteine.

Interpretarea rezultatelor
In urma coroborarii datelor clinice cu cele obtinute la electroforeza lipoproteinelor,
pacientii pot fi fenotipati dupa sistemul Frederickson de clasificare a dislipidemiilor :

Risc Frecventa
Tip Tablou clinic Aspect ser Lipide Electroforeza
arterial %
Dureri abdominale
Chilomicroni
Somnolenta post Colest. ↑↑↑
I
prandiala N/↑
TG↑↑↑ LDL : N
Rar lactescent 0 1
Xantoame eruptive (de obicei
>2000 VLDL: N
Recesiv
Hepatosplenomegalie mg/dl)
HDL: N/↓
Pancreatita
Denumire – Hipertrigliceridemie familiala indusa de grasimi (deficit de lipoprotein
lipaza)

Tablou Aspect Ultracentrifu- Risc Frecventa

Tip Lipide Electroforeza
clinic ser gare arterial %
 
βLP-LDL↑↑↑
Xantoame
II a Colest.
tendinoase Chilomicroni
↑↑↑
Ateroame 0
Frecvent Clar LDL↑↑↑ +++ 30
multiple cu
(300-
debut VLDL: N
Dominant 600mg/dl)
precoce
HDL: N/↓
TG: N
 Denumire – Hipercolesterolemie (hiperbetalipoproteinemie) ereditara

Frec-
Tablou Aspect Ultracentrifu- Risc
Tip Lipide Electroforeza venta
clinic ser gare arterial
%
βLP-LDL↑↑

Colest. ↑↑ preβLP-
clar/ 300- VLDL↑
II b Xantoame LDL↑
usor 600mg/dl) ++ 28
Frecvent tendinoase VLDL↑
tulbure TG↑ (<= Chilomicroni
400 mg/dl) 0

HDL: N/↓
 Denumire – Hipercolesterolemie cu hipertrigliceridemie (hiperlipidemie
mixta/combinata) (prin aport crescut)

 
 Frec-
Tablou Aspect Ultracentrifu- Risc
Tip Lipide Electroforeza venta
clinic ser gare arterial
%
βLP-LDL
↑↑ ,
Xantoame
de toate (aspect
Colest. ↑↑
tipurile clar/ “sudat”)
300-
III 600mg/dl)
Diabet la tulbure/ IDL:↑ pre βLP- ++ 1
Rar TG↑↑↑
1/3 din VLDL↑↑
(200-1000
cazuri lactescent
mg/dl)
Chilomicroni
Ateroame 0

HDL: N/↓
 Denumire – Boala fractiei beta largi ereditara (“Broad Beta Disease”)
(hipertrigliceridemie indusa de glucide cu hipercolesterolemie)

Frec-
Aspect Ultracentri- Risc
Tip Tablou clinic Lipide Electroforeza venta
ser fugare arterial
%
Obezitate
preβLP-
VLDL   ↑↑↑
Xantoame
Colest.
N/↑ Chilomicroni
IV Diabet la 1/2
tulbure TG↑↑↑ VLDL↑ 0 + 40
Frecvent din cazuri
(500-1500
mg/dl) LDL: N
Hiperuricemie
HDL: N/↓
Ateroame
Denumire – Hiperprebetalipoproteinemie ereditara (hipertrigliceridemie indusa de
glucide fara hipercolesterolemie

Risc Frec-
Aspect Ultracentri- Electroforez
Tip Tablou clinic Lipide arteria vent
ser fugare a
l a%
Chilomicron
Obezitate Chilomicron i ↑↑↑
i
Colest. ↑↑ (250 -
V Diabet lactescen preβLP-  
500mg/dl)TG↑↑↑(50 + <1
Rar t ↑
0-1500 mg/dl)
Hiperuricemi  LDL: N
e VLDL↑
HDL: N/↓
Denumire – Hiperprebetalipoproteinemie ereditara (hipertrigliceridemie indusa de
glucide fara hipercolesterolemie

Limite si interferente - in tabelul de mai jos este prezentata influenta unor factori
secundari asupra rezultatelor obtinute la electroforeza lipoproteinelor3:

Factori de
Chilomicroni VLDL LDL HDL
influenta
Regim - ↑ (↑) ↓
hipercaloric
Alcool - ↑ N ↑
Carbohidrati - ↑ N ↓
Nicotina - ↑ ↑ ↓
Hipotiroidism - ↑ ↑ ↑
Estrogeni - ↑ ↑↓ ↑
(sarcina)
Factori de
Chilomicroni VLDL LDL HDL
influenta
Progesteron - ↓ ↑ ↓
Glucocorticoizi - ↑ ↑ ↑↓
(sdr. Cushing)
SIDA - ↑ ↓ -
Colestaza -   Lp-X -
Hepatite cronice - ↑↓ N ↓
Hepatom -   ↑ ↓
Sindrom nefrotic - ↑ ↑ ↓
Insuficienta - ↑ N ↓
renala

• Medicamente: traseul electroforetic poate fi distorsionat de: asparaginaza, heparina.

Pot exista interferente medicamentoase si la: diuretice, betablocante, antagonisti de
calciu, retinoizi, cimetidina, tamoxifen. 

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Chemistry studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic

Tests, Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed. 2009, 459, 461-462.

2. Jacques Wallach. In Interpretarea testelor de diagnostic, Editura Stiintelor

Medicale, Bucuresti, 7 ed. 2006, 687–707.

3. Lothar Thomas. 1998. Plasma proteins. In Clinical Laboratory Diagnostics, TH-

Books, Frankfurt/Main, Germany 1998, 170–184.

4. Norbert W Tietz. General Clinical Tests. In Clinical Guide to Laboratory Tests,

W.B.SAUNDERS, USA, 3 ed. 1995, 402-403.
5. David Jacobs, Lowell Tilzer. In Laboratory Test Handbook. Lexi-Comp Inc. Jaffe,
USA, 3 Ed., 1994, 281.

6. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref

Type: Catalog.